Ciudatele proteste din Iran

Am pus în titlu epitetul ”ciudatele”, nu referitor la cauzele care au declanșat protestele, majoritatea revendicărilor având caracter economic, ci fiindcă nu se știe cine se află în spatele acestor mișcări. Dacă demonstrațiile masive din 2009 împotriva rezultatelor alegerilor au fost organizate de ”verzi”, acum, cel puțin deocamdată, nici o organizație sau grup nu-și revendică ”paternitatea” lor. Se pare că au izbucnit spontan, mai întâi în orașul Mashhad, apoi la Kermanshah, localitatea lovită cel mai greu de recentul cutremur, apoi s-au extins la Teheran și în multe alte orașe. În fiecare dintre aceste localități, participarea numerică nu a fost prea mare, dar până la urmă totalul protestatarilor se ridică la zeci de mii.

Analiști ai problemelor din Iran scot în evidență faptul că participarea este extrem de eterogenă, de aceea și revendicările sunt multiple și diferite. La început, revendicările nu au fost politice, deși din loc în loc se putea auzi: ”Nu vrem Republică islamică!” sau ”Moarte dictatorului!” ( lozinca se referă la ayatollahul Khamenei). Printre demonstranți, au afirmat analiștii, se află  oameni care constituie Iranul profund, care până acum nu s-au manifestat și de aceea niciodată nu s-a ținut cont de ei. I-am putea califica drept sceptici, care nu și-au făcut iluzii în ceea ce privește viitorul strălucit al Iranului în urma războaielor sau a acordurilor încheiate cu Occidentul.  Alături de ei se găsesc tineri, studenți, dar și femei care afirmă că sunt considerate cetățeni de rangul doi (ca în orice țară musulmană) deși se știe că aici sunt cele mai multe cu pregătire universitară.

Revenind la cauzele care au dus la declanșarea protestelor, fără îndoială , în primul rând ele sunt de natură economică. Iranul are o rată a șomajului  de 12 la sută, inflația, deși a mai scăzut, rămâne mare (9 la sută). La acestea se adaugă o creștere  a prețurilor, inclusiv, paradoxal, al gazului – într-o țară cu rezerve considerabile de combustibil – precum și al produselor alimentare. Procesul durează de ani de zile și, spre nemulțumirea populației, nici după semnarea acordurilor cu Occidentul, situația nu s-a schimbat. Președintele Rohani spera că după ridicarea sancțiunilor, va începe un boom economic,  Occidentul venind cu investiții serioase. Acest lucru nu s-a întâmplat din cauza marilor rezerve ale Statelor Unite, ale președintelui Donald Trump care consideră că Iranul nu respectă angajamentele din acordul semnat. În aceste condiții, investitorii s-au abținut în a năvăli în Iran. Este adevărat, au fost semnate acorduri de cooperare economică cu Rusia, China, Pakistanul sau state din Uniunea Europeană, exporturile iraniene au crescut, iar înflația s-a redus de la 35% în 2013, la 9%, dar aceste rezultate nu s-au concretizat în crearea de locuri de muncă sau salarii mai mari, deoarece nu s-a făcut a reformă structurală a economiei iraniene..

Protestatarii reproșează guvernului corupția endemică din țară la toate nivelurile, dar și banii cheltuiți în războaiele din zonă. Este adevărat, militari iranieni nu au murit pe fronturi deoarece nu se implică direct, dar Teheranul  duce un război prin intermediari, ca de pildă în Yemen și Siria și susține gruparea șiită care-i servește interesele. Faptul că Iranul a ajuns o putere regională în Orientul Mijlociu nu a determinat ridicarea nivelului de trai al populației, constată analiștii. Pe de altă parte, ei consideră că de aceste proteste pot profita atât tabăra guvernamentală, cât și opozanții conservatori. Rohani va impune  măsuri economice, precum reducerea impozitelor sau majorarea salariilor, atribute ale guvernului, iar opoziția conservatoare va critica incapacitatea guvernului de a soluționa revendicările protestatarilor și prin aceasta va submina autoritatea lui Rohani.

În ultimele zile, protestele s-au soldat și cu victime. S-a tras din mulțime și a fost împușcat un polițist. Atunci forțele de ordine au ripostat, au avut loc ciocniri între acestea și protestatari, iar bilanțul a ajuns la 21 morți. Peste 400 de protestatari (după unele surse 1000) au fost arestați. Deoarece nu există o organizație sau un lider care să-și asume conducerea demonstrațiilor, guvernul a dat vina pe agenți străini care au incitat la proteste și au furnizat arme, în primul rând SUA, Marea Britanie, Arabia Saudită și Israelul. Se știe că întotdeauna a-i învinovăți pe străini era o rețetă eficientă, dar nu e sigura dacă ea va funcționa şi acum. În fond protestatarii își dau seama că ar fi cam dificil să acuzi pe străini de lipsa locurilor de muncă, scumpirile sau corupția.

Eva Galambos

2 Comments

  • klein ivan commented on January 4, 2018 Reply

    ……adică mi-a plăcut mult si chiar mai mult dupa ce am citit cîte ceva în presa internațională . Klein I.

  • klein ivan commented on January 4, 2018 Reply

    Am citit ( articolul ) si n-am regretat . Subiectul l-am ocolit initial in presa internationala .Klein I. / N.Y.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *