Musculițe

Să presupunem că o navă de cercetare a vieţii din galaxia noastră, trimisă de o civilizaţie superioară nouă, inspectează  planeta albastră, unde par să fie condiţii propice vieţii. OZN-urile pot fi asemenea sonde de cercetare. Pot să cred că ceva e real cu aceste farfurii zburătoare dacă guvernul american prin departamentul său militar, Pentagonul adică, a cheltuit în ultimi ani  20 de milioane de dolari pentru studierea fenomenului OZN. Chiar să arunce banii pe fereastră nu e în spiritul american.

După o analiză riguroasă piloţii stelari vor raporta că e o planetă a insectelor pe lângă care trăiesc  şi  ceva fiinţe antropoide. O observaţie corectă. Mai ales dacă datele au fost adunate prin anii 50 ai secolului trecut când erau 2.5 miliarde de oameni faţă de cele aproape 7 miliarde actuale. E o planetă a insectelor vor concluziona extratereştrii, ţinând cont că pentru fiecare om revin 1,17 milioane de insecte, de gâze care zboară. Fără să le mai socotim pe cele care nu au aripi. Noi, oamenii, suntem un produs al naturii  cu o vechime de numai 300.000  de ani. Gâzele sunt aici de circa 400 de milioane de ani. Şi vor fi aici, pe planeta Pământ, şi după ce oamenii nu vor mai exista. Fără ele nu ar exista plante pe Pământ fiindcă ele asigură polenizarea plantelor. Ele descompun organismele animale şi vegetale care au murit, ele distrug păianjeni, vânează insectele dăunătoare, ele sunt la baza lanţului trofic al miliardelor de păsări. Fără micile bâzâitoare nu ar exista nici ciocolata, arborele de cacao fiind polenizat de o specie aparte de musculiţe. Toate musculiţele din această specie se hrănesc cu sângele altor insecte dar una singură se hrăneşte cu nectarul florilor arborelui de cacao. Toate acestea sună  frumos, dar  insectele răspândesc şi boli teribile. Să pomenim doar de musca ţeţe, purtătoarea microbului bolii somnului, şi de ţânţarii care răspândesc malaria.

Musca Ţeţe

La Muzeul de Istorie naturală din Londra sunt 3.200.000 de insecte colecţionate din toată lumea. Nu sunt neapărat diferite unele de altele, dar cifra ne poate indica ce bogată şi variată e lumea insectelor.

Lumea insectelor e de o cruzime de necrezut. Specii de viespi îşi  depun ouăle, mai bine spus îşi injectează ouăle, în  larvele păianjenilor, ouăle eclozează în corpul gazdei  şi larvele  o mânâncă pe dinăuntru, folosind-o ca sursă de proteine până ajung la forma definitivă, adultă, după care ies din gazda  astfel consumată din care mai rămâne doar o coajă. Lacomă dar prevăzătoare, dacă insecta în care a fost plantată e imatură,  larva poate să aştepte şi câţiva ani, până  când insecta gazdă devine suficient de mare ca să îi asigure hrana de care are nevoie şi abia atunci începe să o devoreze.

Există circa 1100 de specii de musculiţe care devorează corpurile animalelor, insectelor şi oamenilor care zac fără viaţă, curățând astfel planeta de ţesuturile aflate în descompunere. Interesant este că diferite insecte apar în corpurile moarte ale animalelor  şi ale oamenilor în anumite  zile scurse de la moartea animalului. Ele sunt de mare ajutor medicilor legişti care după soiul de insecte găsit pe corpul unui cadavru, pot spune cu precizie cu cât timp în urmă a murit omul sau animalul. E ca un ceas de precizie  reglat de milioane de ani de natură. Există specii de insecte care trăiesc iarna şi specii care ies la  vânat noaptea. Sunt insecte specializate în devorarea carcaselor insectelor moarte.

Se cunosc 160.000 de specii de musculiţe, dar entomologii bănuiesc că s-ar putea să existe alte sute de mii sau chiar milioane încă necunoscute. Într-o carte de curând publicată, entomologul Erica McAlister consideră că schimbările   climatice, desigur cele care duc la  încălzirea planetei ,vor duce, până în anul 2080, la creşterea numărului de insecte cu 244% .

Andrei Banc

2 Comments

  • Hava Oren commented on January 5, 2018 Reply

    1. Atât boala somnului cât și malaria sunt cauzate de paraziți (nu microbi!) răspândiți de insecte. Dar sunt și insecte care răspândesc microbi, de exemplu căpușele transmit microbii care cauzează boala Lyme.

    2. A propos de musculițele care devorează țesuturi moarte. Încă din antichitate s-a observat că răni colonizate cu larve de muște se vindecă mai repede și cu mai puține infecții. Aceleași observații au fost făcute de medicii lui Napoleon și de cei din timpul Războiului de Secesiune. Explicația este că larvele unor anumite specii de muște consumă exclusiv țesutul mort și în felul acesta curăță rana. Mai mult, ele secretă diverse substanțe cu acțiune antibacteriană. În anul 2004 agenția americană FDA a aprobat folosirea larvelor de muște în tratamentul unor răni care se vindecă foarte greu. (din Wikipedia)

    3. Se prea poate că numărul muștelor e în creștere, dar numărul insectelor în general se află într-o scădere de-a dreptul alarmantă, ceea ce poate avea efecte nefaste asupra agriculturii și asupra diverselor ecosisteme (dintr-un articol apărut pe saitul Universității Yale)

  • tiberiu roth commented on January 5, 2018 Reply

    Dacă aproape 400 milioane de ani Pământul a fost populat de insecte ,probabilitatea de a exista corpuri cerești cu musculițe este mult mai mare decât cea de a da peste ființe ineligente:):) E uimitor câte informații inedite ne oferiți. Mulțumim.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *