Ciclul de filme întitulat Magyarok Romániában – száz év történelem  [Maghiari în România – o sută de ani de istorie] prezintă istoria frământată a unui „secol scurt” – din toamna anului 1918 şi până în zilele noastre – plasând în centrul atenţiei  cele întâmplate cu populaţia maghiară din Transilvania în acest răstimp de război şi de pace, de alternanţă a imperiilor şi succesiune a regimurilor politice democratice şi totalitare.

Proiectul  a fost conceput de istoricul Nándor Bárdi, care este și coordonatorul științific al întregul ciclu documentar, la cererea Fundației Pentru Școală http://iskolaalapitvany.ro. Conform conceptului original, fiecare film are alt scenarist, de regulă istoric, un bun cunoscător al perioadei respective. Astfel, episodul care prezintă perioada 1918-1920 este semnat de istoricul János Fodor, scenariul părții a doua, despre perioada interbelică, poartă semnătura lui Nándor Bárdi. Partea a treia – care  prezintă evenimentele din Transilvania de Nord, în timpul celui de Doilea Război Mondial – îl are drept autor pe Tamás Sárándi, partea a patra – referitoare la maghiarii din Transilvania de Sud,  în perioada 1940-44 – a fost realizată sub îndrumarea istoricului Béni Balogh. Următoarele episoade ale serialului sunt în curs de producție, ele vor trece în revistă perioada comunismului în trei părți: instaurarea, epoca Dej și epoca Ceaușescu. Istoricii responsabili de aceste episoade sunt: Zoltán Mihály Nagy, Stefano Bottoni și Zoltán Csaba Novák. Episodul final al ciclului se dorește a fi o trecere în revistă a principalelor evenimente derulate din decembrie 1989, până în prezent.

Nu doar coordonatorul și scenariștii filmului sunt istorici, ci toți cei care apar în documentar sunt cercetători, profesori universitari, cunoscători renumiți ai istoriei contemporane maghiare și româneşti, precum Lucian Nastasă-Kovács, Ottmar Traşcă sau Attila Gidó,

Fiecare film, cu durata de circa o oră, se constituie într-o lecţie de istorie care cuprinde evenimentele şi modul în care au influenţat ele populaţia maghiară din Transilvania.

Subiectele sunt ilustrate cu fotografii şi secvenţe din filme de arhivă (jurnale de actualităţi şi filme documentare), precum şi cu citate sugestive extrase din documentele oficiale, articolele de presă, notele de jurnal şi corespondenţa vremii. Limbajul accesibil al specialiştilor este completat de concepţia regizorală, semnată de Emese Vig,  care  imprimă un ritm alert şi sporeşte atractivitatea filmelor printr-o diversitate de soluţii grafice şi cinematografice adecvate. Imaginea şi montajul audio şi video, bine orchestrate, semnate de Zoltán Varró Bodoczi, precum şi  prestaţia  naratorului – actorul Ervin Szücs – concură în egală măsură la stârnirea interesului şi captarea atenţiei privitorului.

Consider că acest proiect este bine venit întrucât furnizează informaţii,  puţin sau deloc cunoscute, din istoria maghiarimii din Transilvania, în cei 100 de ani ai României Mari.

Două dintre filme cuprind şi episoade din istoria populaţiei evreieşti din Transilvania – de cultură şi limbă maternă maghiară, în marea ei majoritate – inclusiv tragedia Holocaustului.

Cred că realizarea acestui ciclu de filme este un demers util atât pentru maghiarii trăitori în România actuală, cât şi pentru concetăţenii lor români şi nu numai. Poate servi drept bază pentru lecţii şi prelegeri în liceu şi facultate, dar şi ca platformă pentru dezbatere şi dialog interetnic în vederea unei mai bune cunoaşteri reciproce, pentru risipirea suspiciunilor şi găsirea căilor de convieţuire armonioasă în viitor.

Filmele sunt puse la dispoziţia publicului larg pe site-ul http://omie100.ro  la secțiunea video.

Primele trei filme pot fi vizionate la adresele

https://www.youtube.com/watch?v=aC6x3CODzWU&t=2109s

https://www.youtube.com/watch?v=w1PCuMf1tw4&t=205s

https://www.youtube.com/watch?v=SyizNPSmR-8&t=377s

Premiera celui de al patrulea film are loc joi, 31 ianuarie, la ora 18.00, în sala festivă a Liceului Áprily, din Braşov, dar el poate fi vizionat şi vineri, 1 februarie, la ora 19.00, în sala festivă a Universităţii Sapientia din Cluj.

Având în vedere că răstimpul jubiliar al Centenarului nu s-a încheiat brusc, în decembrie 2018,  cred că mai este timp suficient pentru ca şi alte naţionalităţi trăitoare în ţara noastră să realizeze  filme în care să prezinte istoria lor în cei 100 de ani ai României Mari, care a fost edificată, deopotrivă, de români şi de popoarele cu care au convieţuit.

Andrea Ghiţă