Avem nevoie în continuare de NATO

Cea de a 70-a aniversare a Alianței Nord-Atlantice a fost sărbătorită la Londra în prezența liderilor celor 29 de state membre, într-o atmosferă dacă nu chiar de conflicte, dar de neînțelegeri, critici și ironii reciproce, departe de solemnitatea unei astfel de zile festive. Totuși răul cel mare nu s-a produs și chiar și președintele Trump, un critic vehement al NATO, a recunoscut necesitatea menținerii Alianței și importanța ei în lumea de astăzi, care se confruntă cu provocări inimaginabile în secolul trecut.

Printre momentele cele mai neplăcute ale celor două zile a fost disputa dintre Donald Trump și președintele Franței, Emmanuel Macron, care a susținut în continuare că din cauza politicii haotice duse de președintele american, care nu ține cont de aliați, ”NATO este într-o moarte clinică”, expresie respinsă de către Trump, atât ca formă, cât și în conținut. Expresia nu a fost nici pe placul celorlalți lideri ai Alianței, în primul rând al secretarului general Jens Stoltenberg, astfel că Macron s-a trezit oarecum izolat în părerile lui. Membrilor NATO nu le-a plăcut nici modul în care președintele Franței a abordat relația cu Rusia care, într-un fel, voia ”iertarea păcatelor” Moscovei. Toți liderii sunt conștienți de necesitatea menținerii unui dialog cu Moscova, dar cu  multă precauție, problema figurând și în declarația comună de la finalul întâlnirii. De fapt, cu cât ești mai departe de granițele Rusiei, cu atât devii mai împăciuitorist, în schimb dacă ai granițe comune, cum sunt Polonia sau statele baltice, sesizezi potențialul pericol și dorești garanții mai solide. (Și când te gândești că în anii 1990 Rusia ar fi dorit să facă parte din NATO!). Poate că nu se pune problema unui război propriu-zis, nicio țară care gândește rațional nu ar lansa un atac în Europa, dar există multe alte mijloace cu care poate fi afectată o țară aflată în vecinătatea apropiată a unei entități care în ultimii ani a dat dovadă de tendințe agresive.

Summit NATO la Londra

Un alt moment neplăcut a fost un conflict între Donald Trump și Justin Trudeau, premierul Canadei, care se pare că l-ar fi ironizat pe președintele american, determinându-l să părăsească mai repede Londra și să renunțe la ultima lui conferință de presă.

Problema deosebit de sensibilă a apărării unor țări din flancul de est al NATO i-a servit președintelui turc Recep Tayyp Erdogan să o folosească drept mijloc de șantaj al Alianței – un alt punct de conflict care tindea să umbrească reuniunea. Erdogan, supus criticilor aliaților din cauza atitudinii sale față de kurzii din Siria care au contribuit masiv la înfrângerea Statului Islamic, a dorit să smulgă de la ceilați lideri etichetarea formațiunii kurde siriene drept organizație teroristă, amenințând cu un veto la votul pentru întărirea flancului estic al NATO. Nu se știe exact cum a fost soluționat conflictul, președintele american a susținut că el l-ar fi convins pe Erdogan să renunțe la această pretenție, dar Jens Stoltenberg a asigurat opinia publică internațională că NATO dispune de suficiente mijloace să-și protejeze aliații.

Declarația comună enumeră o serie de noi provocări cărora NATO trebuie să-i facă față, de la terorism și problema foștilor combatanți ISIS, imigrație, războiul spațial, cel electronic, cel comercial şi până la întărirea Chinei, care se conturează ca o mare putere cu pretenții din ce în ce mai mari. O problemă acută, ridicată de ani de zile de președintele Trump – sporirea cheltuielilor militare comune pentru menținerea NATO – a fost recunoscută de către statele membre, povara comună urmând să fie suportată de toți. O serie de state, printre care și România, oferă de-acum doi la sută din PIB , pragul cerut de SUA, dar deocamdată sunt doar nouă state în această situaţie. Există însă un angajament și din partea celorlalți membri în acest sens.

Jens Stoltenberg, secretar general NATO

Esențial în ceea ce privește reuniunea de la Londra este menținerea coeziunii Alianței, în ciuda confruntărilor. Niciun stat membru nu a pus la îndoială necesitatea existenței Alianței Nord-Atlantice. NATO a jucat un rol vital în trecut, asigurând echilibrul puterii și prin rolul său de descurajare, menținând pacea. Alianța a făcut posibilă, prin însăși existența sa, prăbușirea comunismului și, prin acceptarea în cadrul ei a fostelor state comuniste din Europa centrală și de est și acum și din Balcani, a fost o garanție a tranziţiei lor la un sistem democratic. Condițiile puse pentru acceptarea statelor în care o jumătate de secol a predominat totalitarismul, cu conflicte reciproce mai puțin vizibile pe care a trebuit să le soluționeze, au netezit calea spre preluarea valorilor democratice și înlăturarea vechilor ideologii, concepții și mentalități. Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic oferă condițiile de securitate în care un stat membru își poate contura viitorul.

NATO nu este o organizație desuetă, așa cum a calificat-o președintele Trump, și nici nu este în moarte cerebrală. Ca orice entitate de o asemenea anvergură și cu multiple obligații pe întreaga planetă, trebuie să se reformeze în continuare pentru a se adapta cerințelor multiple și atât de diverse ale secolului al XXI-lea. Spre deosebire de Uniunea Europeană, nicio țară membră nu și-a pus problema de a părăsi Alianța. Nimeni nu dorește să ajungă în așa-zisa zonă gri în care te simți suspendat în vid, fără nici un sprijin.

Se lansează nenumărate profeții care vorbesc despre eventualitatea disoluției NATO. Rațiunea despre care am pomenit în articol nu va permite un astfel de demers. Este fără echivoc, așa cum s-a văzut în acești 70 de ani, că NATO este o necesitate vitală, că fără această alianță cu greu ne-am putea prevedea și construi viitorul.

Eva Galambos

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

One Comment

  • Tiberiu Georgescu commented on December 11, 2019 Reply

    Excelentă relatare;din numele care se perindă in Baabel sunteți cea mai autorizată voce, observator atent și obiectiv.
    Felicitări.
    Sărut mâna.

    Tiberiu G.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *