Despre Nobel, laureații evrei și genialitate

În Diaspora, evreii se bucurau să afle că și „cutare” era evreu. Când discutam în familie, sau între prieteni evrei (în România aveam mai ales prieteni creștini), evitam cuvântul „evreu”, îi numeam „suedezi” sau „danezi”. Se zicea că Aisberg, cel care a scufundat Titanicul, era tot evreu!

Știu din proprie experiență că acest comportament nu este specific evreilor. Când lucram la Houston, mi-am lăsat barbă și mi s-a spus că arăt ca un fundamentalist musulman. Într-o zi am intrat la o stație de benzină, unde majoritatea personalului era de origine arabă. Un tânăr mi s-a adresat într-o engleză stâlcită (nu că a mea ar fi fost prea grozavă): “Mister, you are Arabic?” Îmi venea să-i spun: “No, I am Yehudic”, dar m-am abținut și i-am răspuns doar “No”.

Scriu aceste lucruri fiindcă vreau să mă refer la idei preconcepute. De obicei oamenii categorisesc un grup etnic după cum au auzit, au învățat la sinagogă, la biserică, sau la moschee, generații după generații. Nu de mult am auzit iar povestea denigrantă și execrabilă despre „azima de Paști a evreilor, făcută din sângele lui Isus”. Oare câți oameni care gândesc cred în asemenea idioții? Totuși sunt mulți ca ei în lume, după sute sau chiar mii de ani de îndoctrinare, încurajată uneori și de pseudo-jurnalism. Așa a fost cazul clipului din urmă cu câțiva ani, în care un cântec se termina cu porunca „să-i scoată pe jidani ca fumul prin coșul sobei”. În pofida stării de război, eu nu-i urăsc pe arabi și le recunosc meritele de-a lungul istoriei în algebră, medicină, architectură, etc. Am făcut acest “ocol” fiindcă nu mă pot împăca cu ideea că mulți judecă întregul popor evreu prin fapte presupuse negative, sau chiar unele revoltătoare, cum a fost cazul tâlharului Bernie Madoff (să nu se odihnească în pace!).

În acest articol voi încerca să dezbat subiectul contribuției substanțiale a laureaților Nobel evrei la sănătatea și bunăstarea lumii. Unii, care au o ură organică față de evrei, ignoră această contribuție. Bineînțeles că e mult mai ușor să-i convingi pe cei convinși din capul locului. Dar scopul acestui articol nu este de a populariza evreimea prin distinșii laureați evrei ai premiului Nobel, ci de a dezbate presupusa genialitate a evreilor, care ar sta la baza succesului lor, considerând că din 1901, de când există premiul Nobel, 207, adică 20% dintre laureați au fost evrei. Este o performanță, evreii fiind doar 0.2% din populația lumii. Dar nu toți evreii sunt Einstein. Și eu sunt evreu și nu sunt genial; nici în jurul meu nu văd genii. Și totusi părinții îmi spuneau tot timpul să învăț ca să fiu primul în clasă, fiindcă sunt evreu. Când eram la școală, geniul la matematică era un băiat român. La facultate, cel mai bun anul meu era un neamț. Asta nu înseamnă că nu au fost genii printre laureații premiului Nobel. Dar un popor întreg nu poate fi genial și nu numai genialitatea dar și munca grea, perseverența și încrederea într-o idee sunt factori determinanți ai succesului.

Întâi câteva rânduri despre fondatorul acestui premiu, Alfred Nobel. S-a născut în 1833 în Suedia. Tatăl lui era inginer de construcții și experimenta cu diferite explozive pentru construcțiile de poduri. Mai târziu Familia Nobel s-a mutat la St. Petersburg, unde Alfred și frații săi au primit o educație la nivel înalt. Alfred vorbea fluent cinci limbi și a studiat chimia la Paris. Acolo l-a cunoscut pe tânărul chimist italian Ascanio Sobrero, inventatorul nitroglicerinei. Alfred s-a întors în Suedia, unde a experimentat cu nitroglicerină în industria de construcții. Unul din experimente s-a soldat cu moartea fratelui său Emil, o tragedie care și-a pus amprenta pe toată viața lui Alfred. Probabil că ea a fost un factor determinant în hotărârea sa de a-și dona averea în folosul științei. Din nitroglicerină, Alfred a preparat ulterior un exploziv mult mai stabil și mai ușor de manipulat, dinamita, prin vânzarea căreia a făcut avere. Neavând copii, Alfred și-a lăsat averea fundației Nobel, care din 1901 acordă anual premii personalităților cu merite deosebite în domeniul fizicii, chimiei, fiziologiei / medicinii, literaturii și un premiu celor cu merite speciale în lupta pentru pace. Cu timpul s-a adăugat și premiul pentru economie. Alfred Nobel, supranumit și “bogătașul vagabond”, pentru că obișnuia să călătorească foarte mult, a murit la San Remo, Italia în 1896, iar primele premii s-au acordat la Stockholm în 1901. În mod tradițional, premiul Nobel pentru pace se acordă la Oslo. În 2008 s-a estimat că averea lăsată de Nobel fundației echivala cu 250 milioane de dolari.  https://www.nobelprize.org/alfred-nobel/alfred-nobels-life-and-work/  

Între anii 1901-2019 au fost laureați 916 persoane și 27 de organizații din 70 de țări. Din motive neclare, printre ei se numărau doar 50 de femei. https://www.aei.org/carpe-diem/looking-back-at-the-remarkable-history-of-the-nobel-prize-from-1901-2018-using-maps-charts-and-tables-2/  (Tabelul se află pe link, nu trebuie ambele.)

Israel, cu 12 laureați, are printre cei mai mulți premiați Nobel per capita. De precizat că toți au fost ori ei înșiși, ori părinții lor, imigranți din Europa. În continuare voi explica importanța acestui amănunt. 

Contribuția laureaților Nobel evrei

Iată numai câteva exemple de laureați evrei, cu contribuții importante în domeniul fiziologiei și al medicinii:

1908 – Paul Ehrlich și Elie Metchnikoff – pentru inovații în imunologie.

1930 – Karl Lendsteiner a descoperit grupele sanguine.

1945 – Ernst Boris Chain a descris structura penicilinei și a folosit-o în tratamentul diferitelor boli infecțioase.

1947 – Gerty Cori – pentru studiile pe glicogen.

1950 – Tadeusz Reichstein a descris hormonii glandelor suprarenale și rolul lor fiziologic.

1952 – Selman Waksman a descoperit streptomicina, un antibiotic folosit în tratamentul tuberculozei.

1968 – Marshall Warren Nirenberg – pentru interpretarea codului genetic și rolul lui în sinteza proteinelor.

1972 – Gerald Edelman – pentru descrierea structurii anticorpilor.

1985 – Michael Stuart şi Joseph I. Goldstein – pentru studiul metabolismului colesterolului.

1988 – Gertrude B. Elion – pentru inovații în principiile tratamentului medicamentos.

2004 – Richard Axel – pentru descrierea funcționării sistemului olfactiv.

Sunt și mulți alți cercetatori evrei care nu au fost laureați Nobel, cum ar fi Salk și Sabin, descoperitorii vaccinului anti polio, care au salvat viața a milioane de copii și adulți de pe întregul mapamond.

Fosta premieră a Britaniei, Theresa May scria în 2018: “Astăzi este greu să ne imaginăm o lume care să nu reflecte infuența lui Einstein, Pinter, Wiesel și a altor peste 200 de bărbați evrei și femei evreice care au primit premii Nobel în cei 117 ani de când s-a acordat primul premiu Nobel. și asta în pofida discriminării, opresiunii și persecuțiilor prin care a trecut poporul evreu!” https://jewishnews.timesofisrael.com/opinion-theresa-may-jewish-nobel-winners-extraordinary-contributions/

Oare este poporul evreu un popor genial?

Nu cred că un întreg popor poate fi descris ca genial, ceea ce nu înseamnă că nu există genii printre evrei. Cauza antropologică a unui număr relativ ridicat de genii la evrei (reflectat aparent și prin procentajul mare de laureați Nobel) poate fi tăria spirituală necesară pentru a supraviețui prigoanelor prin care evreii au trecut de-a lungul istoriei. Există diferențe mari între diferitele etnicități evreiești, care nu au trecut la fel prin istorie și au fost educați în medii culturale diferite. Pe vremuri evreii erau “poporul cărții”, dar acest nume nu mai este valabil în epoca computerelor.

În 2007 scriitorul american agnostic Charles Murray, politician și sociolog, a publicat articolul intitulat Jewish Genius (Geniul evreiesc). Autorul declară de la început că fiind creștin de origine scoțiană-irlandeză, el nu poate fi considerat subiectiv în privința superlativelor (bazate pe documentație), pe care le acordă genialității evreiești. Autorul discută trei subiecte: contribuțiile evreilor în știință și artă, explicarea lor printr-un coeficient de inteligență IQ ridicat și teoriile curente asupra cauzelor care au contribuit la acest IQ ridicat la evrei.

Referitor la primul subiect, Murray susține importanța Bibliei ebraice, considerată de Thomas Cahill drept un cadou acordat lumii de către evrei și influența acesteia asupra Noului Testament care s-a răspândit în lumea creștină. Dar, continuă Murray, influența evreilor s-a simțit nu numai în domeniul religios, ci și în artă, filozofie, teatru și științele naturale. Istoricul George Sarton a stabilit că între anii 1150-1300 e.n. 15% dintre oamenii de știință ai lumii erau evrei, mult peste procentajul populației evreiești mondiale. Remarcabil printre ei a fost Maimonides. Între anii 1300-1800, doar șapte evrei au cunoscut faimă internațională, printre ei fiind Spinoza și Montaigne. Cauza decăderii intelectuale a evreilor a fost marginalizarea și excluderea lor din majoritatea ocupațiilor intelectuale și artistice. Emanciparea evreilor, încheiată în Europa occidentală în anii 1870, a produs o adevărată “explozie” intelectuală a populatiei evreiești, inclusiv câștigarea primelor premii Nobel și nenumăratele contribuții la matematică, artă, muzică, filozofie, etc.

Murray a constatat că evreii americani au un IQ mediu de 110, față de media americană de 100. Capacitățile vizuale-spațiale ale evreilor sunt la un nivel mediu, dar ei excelează prin capacitățile verbale și logice. Evreii au avut de șase ori mai mulți reprezentanți cu un IQ de 140 sau peste, decât alte etnicități. Totuși, continuă Murray, pentru a câștiga premiul Nobel inteligența singură nu ajunge, trebuie și imaginație, ambiție, curiozitate și perseverență. https://www.commentarymagazine.com/articles/charles-murray/jewish-genius/

Cât despre clonul de genialitate evreiască ungară din anii 1920 (Szilard, Von Neumann, Wigner și Teller), toți au fost budapestani, ultimii trei au învățat chiar la același liceu, avându-l ca profesor de matematică pe legendarul Rácz László. Toți patru au devenit laureați Nobel. Oare au fost genii, sau conjunctura epocii a contribuit în mod esențial la succesul lor? În acei ani de emancipare evreiască economică, profesională și socio-culturală, evreii, cca. 20% din populația Budapestei, reprezentau 60% din numărul medicilor din Ungaria, 50% dintre avocați, 40% dintre ingineri și chimiști și 90% dintre industriași și bancheri. Deci condițiile socio-economice ale evreilor erau prielnice studiului și educației. Dar probabil că și partea evoluționară a contribuit la acest succes, altfel nu putem explica de ce 9 dintre cei 13 laureați Nobel originari din Ungaria au fost evrei. De-a lungul istoriei evreii au fost obligați să gândească și să improvizeze pentru a supraviețui și acest lucru a pus probabil o amprentă importantă pe capacitățile lor intelectuale. https://slatestarcodex.com/2017/05/26/the-atomic-bomb-considered-as-hungarian-high-school-science-fair-project/

Și totuși de ce au evreii atât de multe premii Nobel?

Două articole scrise de Ruth Schuster și respectiv de Noah Efron în ziarul Haaretz încearcă să răspundă la această întrebare. 

https://www.haaretz.com/jewish/why-do-jews-win-so-many-nobels-1.5347671

https://www.haaretz.com/opinion/.premium-the-real-reason-jews-win-so-many-nobels-1.5276705

Ruth Schuster susține că nu există o genă specifică evreilor și nici nu este clar dacă evreii sunt mai inteligenți decât alții. Clar este numai că de-a lungul istoriei, educația și necesitatea de a supraviețui prigoanelor au contribuit la cizelarea unor calități deosebite ale poporului evreu. Eu aș adăuga că nu numai evreii au fost nevoiți să rătăcească prin lume, ci și țiganii și acum o parte din musulmanii europeni. O deosebire esențială a fost însă ambiția evreilor de a asimila cât mai multe cunoștințe și de a participa în viața socială, culturală și economică a țărilor gazdă. Cei 12 laureați Nobel israelieni (în numai 72 de ani de existență a țării) au adus cu ei, sau au primit de la părinții lor o parte din bagajul cultural, ambiția și inteligența necesare unor realizări deosebite.

Efron completează aceste informații, amintindu-ne că unul dintre laureații israelieni (Hershko) este supraviețuitor al Holocaustului, născut în Ungaria. Efron nu crede în existența unor Super Jews sau în teoria Jewish Genius a lui Murray. El chiar ne informează despre un studiu publicat la începutul secolului XX de psihologul american Carl Brigham, care a găsit că inteligența evreilor era sub nivelul inteligenței americanilor de alte origini, în afar de polonezi și de italieni. Efron susține că evreii au început să exceleze la premiile Nobel la științe mai ales după cel de al Doilea Război Mondial (la medicină primiseră premii și înainte) și că timpul scurt care a trecut de atunci infirmă teoria unei selecții naturale. Succesul evreiesc, continuă Efron, s-a datorat schimbărilor radicale prin care a trecut poporul evreu în secolele XIX și XX: eliberarea socială, economică și culturală, Holocaustul, emigrările masive ale evreilor în America și provocările înfruntate înainte și după întemeierea statului Israel.

Deși nu cred în Super Jews și în genialitatea unui popor, sunt mândru să aparțin unui neam care a contribuit atât de mult la bunăstarea omenirii prin laureații Nobel, dar nu numai. Sper că această tendință va continua și că nu ne vom cufunda niciodată în bezna fundamentalismului religios sau de altă natură. Rămâne de văzut ce ne rezervă viitoarele generații israeliene. Originea lor nu va mai conta, ci numai nivelul învățământului în Israel (care adesea lasă de dorit) și străduința personală.

Bibliografie specială

Mautner József. Zsidó Nobel-dijasok (Evrei, laureați Nobel) – 1905-1987.

Carte miniaturală publicată de clubul colecționarilor de cărți miniaturale, Kaposvár, Ungaria. Am primit-o cadou de la prietena soției mele (și a mamei ei, odihnească-se în pace), Fischer Suzana (Zsuzsi), o israeliancă originară din Timișoara, ferventă cititoare a revistei Baabel și activă pe facebook, la vârsta de peste 90 de ani.

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

34 Comments

  • Andrea Ghiţă commented on October 12, 2020 Reply

    Recolta Nobelului din 2020 confirmă faptul – dovedit statistic – că circa o pătrime din laureaţoii Premiiului Nobel sunt evrei. Iată laureaţii evrei din acest an:
    Louise Glúck – Literatură
    Paul Milgrom – Economie
    Harvey J. Alter – Medicină
    Andrea Ghez – Fizică

    • Tiberiu Ezri commented on October 13, 2020 Reply

      Nu stiam. Multumesc mult Andrea pentru informatie.

      • BORIS MEHR commented on October 13, 2020 Reply

        ROBERT PENROSE du pă tată

        • Tiberiu Ezri commented on October 13, 2020 Reply

          Multumesc.

    • Eva Grosz commented on October 14, 2020 Reply

      În literatură aș fi dorit ca scriitorul israelian Amos Oz să primească Nobel. Cel puțin post mortem pentru cartea lui “Poveste despre dragoste și întuneric”, un roman nu de toate zilele. . Amos Oz a câștigat un renume nu numai în Israel. În Europa este foarte citit.
      Am încercat să citesc poeziile lui Glück Louise ,wow….pentru mine sunt depresive aproape prăpăstioase. Eu caut puțină muzică în poezie, nu gol și mizerie. Nu, Nu acum în …corona… Totuși îi spun Mazal Tov ! Și să fie sănătoasă !!

      • Tiberiu Ezri commented on October 14, 2020 Reply

        Sunt de acord cu tine Evi.

  • BORIS MEHR commented on October 12, 2020 Reply

    Aș adăuga două observații și anume. Omorul ritual nu face trimitere la sîngele lui Isus decât simbolic, protagoniștii acestei acuze oribile afirmau că evreii ucid copii creștini pentru a le folosi sângele, la pregătirea azimei, ultimul caz cunoscut fiind cel de la Kiev la începutul sec/ XX, cazul Beilis . A doua chesiune – genialitatea nu este un dat genetic , dovada fiind aceea că urmașii unor genii nu sunt de regulă defel geniali, Realizările evreilor în sec. XX se datorează concurenței adeseori neloiale la care au fost supuși în EUROPA. să fii primul în clasă era un act eroic, care merită lăudat, deci exoresia rusească tishe vody, nije travy nu se aplică, modestia exagerată spunea cineva este semn de mediocritate. OPINIA MEA.

    • Tiberiu Ezri commented on October 12, 2020 Reply

      De acord!

  • gabriel gurm commented on June 14, 2020 Reply

    Răposatul meu părinte isi dorea (și ne dorea) ca despre evrei și Israel să se vorbească la fel de puțin ca despre albanezi și Albania.
    Cu alte cuvinte el ar fi vrut sa fim considerați un popor ca oricare altul, cu o țară a lui, cu probleme mai mult sau mai puțin generale, și cât mai departe de reflectoarele opiniei publice mondiale.
    Din păcate, situația e complet opusă.
    Și uneori am senzația că evreii sunt în mare parte de vina de a rămâne în centrul atenției mondiale.
    Un proverb rusesc spune că omului îi șade bine modestia, arătându-se mai mic decât iarba și mai liniștit decât susurul apei.
    Dar o bună parte din noi nu știm rusește, iar mulți care o știau, au uitat-o….
    GBM

    • Tiberiu Ezri commented on June 14, 2020 Reply

      De data asta nu sunt de acord cu tine Gabi. Nu e nici un pacat sa reamintim meritele poporului nostru. Ceea ce ne aduce in centrul atentiei lumii nu este glorificarea lui Einstein sau ale altor evrei, oameni de stiinta si sport celebrii, ca multi ne-evrei si chiar evrei nu cunosc aceste lucruri, ci inselatorii de stil Madoff sau persoane controversate cum ar fi auto-antisemitii.
      Daca ne uitam la majoritatea articolelor pe care le publicam in Baabel (inclusiv ale tale), in mod firesc, tema principala este cea evreiasca, prin care ne aducem aminte cu placere de o ruda pe care o laudam, sau un grup de oameni deosebiti. Si nu de putine ori ne facem si aurocritica. Ce rost are sa scriem despre istoria Albaniei, sau sa repetam ceea ce scrie in marile publicatii?

      • Tiberiu Ezri commented on June 14, 2020 Reply

        In afara de asta, se pare ca din pacate, nu toti prietenii au citit articolul meu cu atentie. Mesajul meu final a fost ca noi suntem un popor ca celelalte si nu un popor genial cum pretind unii ne-evrei.

        • Tiberiu Ezri commented on June 14, 2020 Reply

          Avem noi, sau oricine altul dreptul sa condamnam programul de la ProTV – “Romania te iubesc” sau cel de la Duna TV, “Magyarorszag szretlek” pentru faptul ca ei prezinta cu mandrie realizarile popoarelor acestora? Si noi avem dreptul sa fim mandri de cei din poporul nostru care merita acest lucru si sa scriem despre ei!

  • Ivan G Klein commented on June 13, 2020 Reply

    Stimată dnă Grosz Eva .Articolul d.T.E. , articol ponderat , echilibrat , documentat a fost urmat de comentarii . Din participarea dvs. citez “ Aș fi curioasă să știu ce îți place în Israel și care e motivul pentru care trăiești aici ? “. Sînt de părere că această întrebare nu e correct să fie pusă în cadrul revistei mai ales că poate fi subînțeleasă o variantă modificată “ ce nu îți place ? “ . Întrebarea formulată public îl avantajează pe un ins patriotard și dezavantajează pe cineva care crede că un răspuns limitat numai la aspecte positive n-ar reda imaginea reală , existînd și aspecte negative cu care eventual a avut neșansa de a se întîlni mai des . Aspectele negative despre Israel trebuie evitate – preferabil căutînd a coborî tonul laudativ – deoarece “rufele murdare se spală în familie” și există anti-Semitism pe care Baabel nu trebuie să-l hrănească . K.I.

    • Grosz Eva commented on June 13, 2020 Reply

      De acord. Am încălcat unul din principiile mele să nu mă amestec în alegerile personale ale cuiva. Dar memoria mea nu e așa de scurtă. Nu din patriotism local. Ci pentru că am avut și eu o familie, în generațiile de demult evreii nu au fost lăsați să meargă la facultăți, au fost nevoiți să fie meseriași sau comercianți, nu pentru că asta și-au dorit. Mai târziu a fost numerus clausus care limita realmente numărul de stundeți evrei, evreii au fost discriminați, au suferit de pogromuri în întreaga lume, lucru care a sfârșit cu lichidarea lor fizică,. Nu puține talente au trecut prin camerele de gazare, un popor care a fost distrus aproape ireversibil, totuși prin muncă, perseverență, veșnic obligați să se dovedească cei mai buni între cei buni, altfel nu aveau șanse. Acest popor renăscut în propriul stat are dreptul la doctorate, la învățămâmnt superior .Și cu toate greutățile, neajunsurile și greșelile vieții au ajuns la o viață intelectuală-spirituală de apreciat. Asta se cheamă la tine “Gloria Mundis ?”

      • Veronica Rozenberg commented on June 13, 2020 Reply

        Eva, n ai inteles ce am scris, din pacate.
        Dar desigur nu iti voi explica,pentru ca nu are importanta. Ai primit raspunsul meu sincer la intrebare. Atat cat am crezut de cuviinta.

        In plus, oricat ar fi suferit evreii israelienii de astazi nu cred ca au drepturi supreme, nici teritoriale, nici sociale, nici politice si mai ales nici morale.

      • Veronica Rozenberg commented on June 13, 2020 Reply

        Nu ai inteles sensil folosit de mine prin expresia despre care
        l ai intrebat pe Ivan K.
        Trebuia sa mentionez in cele scrise mai inainte.
        Imi pare rau. ca revin, dar mai ales pentru aceea ca nu por corecta, typos facute la scris, dupa postare.

  • Andrea Ghiţă commented on June 11, 2020 Reply

    Articolul aduce informaţii interesante şi se bazează pe informaţii reale şi o bibliografie solidă.În altă ordine de idei, Baabel se defineşte care o revistă multiculturală şi e deschisă cât mai multor subiecte, autorii având libertatea să publice ceea ce doresc atâta timp cât nu sunt neadevăruri şi nu încalcă regulile deontologice. În calitate de redactor fondator şi responsabil nu împărtăşesc impresia d-nei Veronica Rozenberg că: “Revista devine din ce in ce mai mult o revista care subliniaza cat de nemaipomeniti au fost evreii si cum omenirea nu ar fi putut sa ajunga la ceeea ce a ajuns astazi fara evrei. Chiar daca nu se pot contesta meritele evreilor, ideea de a scoate in permanenta in evidenta contributia evreilor la GLORIA MUNDI, nu este cea mai indicata pentru publicitate” . Cei care au, totuşi, această impresie pot s-o schimbe scriind despre alte subiecte.

    • Veronica Rozenberg commented on June 13, 2020 Reply

      Dacă aş avea posibilitatea executării unei statistici care compară subiectele cu caracter general, cu cele care subliniază calităţile evreilor, în circumstanţe diverse (şi asta doar în scurta perioadă în care mă aflu aici), cred că cele spuse de mine ar căpăta o susţinere mei serioasă. Nu este vorba numai de mândrie şi realizări (foarte frumos că există) dar şi forme uneori vitejeşti de prezentare a istoriei.
      În ultima vreme se strecoară şi ironii subtile sau directe la ceea ce priveşte Israelul, un alt mod original de a lua o poziţie.
      Acestea sunt doar constatări, nimic mai mult, aşa cum, pot fi şi constatări de cu totul altă factură, în care povestirile cu substrat personal se ţes în jurul personalităţilor adeseori remarcabile şi variate pe care le-am întâlnit aici.
      Tot constatări…
      Antisemitismul nu are nici o legătură cu prostia sau incultura, din păcate, au existat destui oameni inteligenţi şi culţi care au manifestat aceeaşi atitudine jalnică. Şi nu lipsesc nici acum, iar mai recente, prin hotărârile pe care urmează să le ia controversatul şi instabilul guvern din Israel, se va declanşa o nouă explozie a acestei atitudini milenare.

      O să spuneţi, tocmai de asta trebuiesc subliniate meritele evreilor în decursul istoriei. Poate că aveţi dreptate…

      • Tiberiu Ezri commented on June 13, 2020 Reply

        Perpetuarea unir idei cum ar fi omorul ritual si azima facut a din sange le lui Isus denote prostie, incultura si primitivism.

      • Grosz Eva commented on June 13, 2020 Reply

        Veronica, antisemitismul ca și orice gândire rasială este o DOGMĂ . Și cine gândește dogmatic atributul inteligent nu-i poate aparține , chiar dacă e un filozof ca de ex. Martin Heidegger , ca și legionarul Mircea Eliade .Aș fi curioasă să știu ce îți place în Israel și care e motivul pentru care trăiești aici ?

        • Veronica Rozenberg commented on June 13, 2020 Reply

          Eva, faptul ca tu dna Eva Grosz nu acorzi atribute de inteligenta unor persoane ca Heidegger, nu inseamna decat o opinie personala, care nu poate prinde intro comunitate internationala.
          Un bun prieten, care traieste la Haifa se delecteaza zilele acestea cu citirea lui Heidegger in germana. Persona;l am citit scrisorile dintre Heidegger si Hannah Arendt, care din pacate revela mult mai putin personalitate ei, decat a lui, ceea ce ma itnersa in mod deosebit.
          In legatura cu a doua ta intrebare, venirea mea in Israel a fost o algere potrivita la momentul la care am facut-o, in decursul vietii am ajuns la multe semne de intrebare asupra acelei alegeri. Romania nu era alternativa, dar era poate o alta . Dar nu acesta este locul pentru confesiuni, personale dincolo de cele pe care consider eu ca vreau sa le fac.

          • Grosz Eva commented on June 13, 2020 Reply

            De acord cu ultima frază. E la alegerea ta.
            Numai că eu tocmai mă pregătesc să scriu articole despre Stefan Zweig, Szerb ,Antal, Radnotyi Miklos. Sigmund Freud ,care a fugit la Londra, Einstein ,care a fugit în SUA, toți fizicienii evrei unguri . Muzicieni: Horovitz, A.Rubinstein, Solti Gyorgy etc.

        • Veronica Rozenberg commented on June 14, 2020 Reply

          Draga Eva,

          Iti adaug cateva definitii, care sa-ti clarifice notiunile despre care vorbesti.

          Despre Dogma (din dex.ro)
          ============
          Dogma este o învățătură, teză fundamentală a unei religii, obligatorie pentru toți adepții ei, care nu poate fi supusă criticii. 2. teză considerată ca imuabilă, care trebuie acceptată necritic și aplicată rigid, fără a ține seamă de condițiile concrete.
          3.Principiu fundamental al unei doctrine religioase, obligatoriu pentru toți adepții ei, asupra căruia nu este îngăduit să se discute.

          Tot de acolo (intamplator, este ceea ce credeam si eu, dar am incercat sa verific inainte de a scrie)

          Antisemitismul este o ATITUDINE, deci nu este o DOGMA.
          2. Concepție, atitudine de ură împotriva evreilor și de îngrădire a drepturilor lor.
          3. Atitudine, concepție reacționară, rasistă, de ură contra evreilor, provocată de clasele exploatatoare, cu scopul de a crea diversiune și a sparge unitatea de luptă a clasei muncitoare.
          Ultima definitie pare un ancronism
          Cand iti exprimi pareri atat de definitorii, e preferabil sa faci unele investigatii, asta e o recomandare.

          Poti spune ca DOGMA crestina a condus la atitudinea antisemita , ceea ce este corect, dar in ultimele perioade exista istorici care dau si alte explicatii, in afara celei religioase, initiale, a aitudinii, respectiv a comportarii antisemite.

          De altfel, nu orice antipatie fata de un evreu trebuie incadrata in categoria de antisemitism, precum, o antipatie fata de un personaj apartinand unui popor oarecare, nu trebuie incadrata la URA fata de acel popor.
          Exemplu (poate neavenit)
          In Israel, dupa sosirea numarului de 1 milion de rusi din fosta Uniune Sovietica, din care un procent redus erau evrei, s-a creat un mic stat in stat, lucru care nu a fost condamnat niciodata de oficialitatile israeliene, oamenii si-au vazut oarecum de treaba lor, dar, nu pot spune ca gasesc a fi corect, ca prezentandu-te la un birou de stat (oficial) sa aud persoane vorbind ruseste in camere in care se afla functionari ai aceleiasi institutii, si care nu au habar de aceasta limba.
          Nu este vorba de persoane care nu cunosc limba ebraica.
          Aceasta situatie trezeste animozitate.

    • gabriel gurm commented on June 14, 2020 Reply

      Chiar a venit timpul să ne ocupam si de alte subiecte…
      Că n-om fi noi buricul pământului….
      GBM

  • Veronica Rozenberg commented on June 11, 2020 Reply

    Deci sa continuam lupta pentru a ne autodovedi realizarile. Majoritatea cititorilor – cu mici exceptii – sunt tot din aceasta categorie, desi e adevarat ca numarul spectatorilor creste, si poate printre ei, vor fi cu timpul apartenenti la alte grupe etnice, deoarece revista este foarte cuatata si interesanta. Si intr-adevar afirmatia mea se refera la cele scrise de dl Schwartz, care in parte nici nu erau exacte.

    Daca reviste americane, germane si frantuzesti ar scoate in evidenta calitatile incontestabile ale poporului evreu, nu ar fi de loc de lepadat.

    Si pentru a contrabalansa ceea ce spuneti mai sus, desigur ca publicarea ar avea greutate atunci cand ar fi intr-un cadru international, care nu este inca situatia.

    • Tiberiu Ezri commented on June 11, 2020 Reply

      De acord 100% cu tot ce ati scris.

    • Grosz Eva commented on June 11, 2020 Reply

      Veronica…vai de noi dacă vom aștepta aprobarea altora. Să ne bucurăm pentru lucrurile pe care poporul evreu a reușit să le realizeze. Nu e o grandomanie, nici Gloria Mundi. Avem dreptul și să ne arătm meritele. Și o mulțime de evrei din diaspora ar recunoaște asta. Ceilalți …. este treaba lor. A spus odată Yieshayahu Leibovits că antisemitismul nu e problema noastră, a evreilor, ci a celor care o propagă.

  • Grosz Eva commented on June 11, 2020 Reply

    Foarte interesant, , tema aleasă este privită dintr-un unghi obiectiv , se vede că autorul are talentul de a scrie un articol concentrat pe o temă serioasă ,cu multă claritate și frumusețe , care e dovada unei experiențe profesionale în scriere, dar și de cultură generală necesare pentru a scrie.Mulțumim ! O plăcere ! Nu exagerez.

    • Tiberiu Ezri commented on June 11, 2020 Reply

      Multumesc!

  • Veronica Rozenberg commented on June 11, 2020 Reply

    Explicarea nasterii capitalismului nu este intocmai o inventie a evreilor, trebuie tinut seama si de teoria marelui sociolog german, autor al Eticii protestante,
    Max Weber.
    Industrializarea Europei isi are originile in Revolutia Industriala, care a inceput in Anglia.(sec XVIII)

    De altfel, revista devine din ce in ce mai mult o revista care subliniaza cat de nemaipomeniti au fost evreii si cum omenirea nu ar fi putut sa ajunga la ceeea ce a ajuns astazi fara evrei. Chiar daca nu se pot contesta meritele evreilor, ideea de a scoate in permanenta in evidenta contributia evreilor la GLORIA MUNDI, nu este cea mai indicata pentru publicitate.

  • Schwartz Andrei commented on June 11, 2020 Reply

    Evreii au fost de-asemenea factor important în industrializarea Europei, nașterea capitalismului și a socialismului, a psiho-analizei, a revoluției tehnicii a fizicii nucl – eara. In domeniul artei, muzicii și a teatrului, au dat sarea si. piperul.

    • Tiberiu Ezri commented on June 11, 2020 Reply

      De acord dar spatiul l-am rezervat premiului Nobel…

    • Veronica Rozenberg commented on June 11, 2020 Reply

      Explicarea nasterii capitalismului nu este intocmai o inventie a evreilor, trebuie tinut seama si de teoria marelui sociolog german, autor al Eticii protestante,
      Max Weber.
      Industrializarea Europei isi are originile in Revolutia Industriala, care a inceput in Anglia.(sec XVIII)

      De altfel, revista devine din ce in ce mai mult o revista care subliniaza cat de nemaipomeniti au fost evreii si cum omenirea nu ar fi putut sa ajunga la ceeea ce a ajuns astazi fara evrei. Chiar daca nu se pot contesta meritele evreilor, ideea de a scoate in permanenta in evidenta contributia evreilor la GLORIA MUNDI, nu este cea mai indicata pentru publicitate.

      • Tiberiu Ezri commented on June 11, 2020 Reply

        In prima fraza va referiti la comentariul domnului Schwartz. In articol eu am abordat numai subiectul premiului Nobel.
        Cat despre glorificarea importantelor realizari ale poporului evreu (dar si criticarea unor evrei cand este cazul) este ceva natural. Nu putem pretinde de la o revista americane sau germane, etc sa aiba ca subiect principal al publicatiilor, subiectul evreiesc. In plus, totul ce se scrie este adevarat si serveste si ca un counter-balance atator lucruri rele, adevarate dar mai ales scornite, publicate de catre antisemiti.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *