Dar, în definitiv, de ce a pierdut Trump?

Schimbarea regilor, bucuria nebunilor, spune un vechi proverb românesc, bazat pe experiența de secole a supușilor. ”Plus ça change, plus c’est la même chose”, spun francezii, aplicând zicala și altor domenii ale vieții. Echivalentul cel mai apropiat în engleză ar fi: ”So, what’s new?” Și atunci, știind toate acestea, de ce se bucură atât de mult milioane de oameni din SUA, dar și din restul lumii, că Joe Biden l-a înfrânt pe Donald Trump? Din două motive: primul că alegătorii, în special, au memoria scurtă, nu durează niciodată nici măcar patru ani, și al doilea, că speranța moare ultima. Dar să vedem dacă totul e așa cum pare la prima vedere.

În urmă cu peste patru ani, Trump a apărut pe scena electorală din senin, fără niciun trecut politic, dar promițând ceea ce își doreau mulți americani: anti-globalism, anti-ideologii demente, anti-imigrație ilegală, anti-radicalism islamic, anti-reglementări excesive, păguboase pentru economie, anti-exagerări cu ajutoarele sociale, măsuri sănătoase pentru economie și, în fine, unele idei îndrăznețe (alții le-au calificat drept nesăbuite) în favoarea Israelului. În ciuda tuturor prognozelor, Trump a învins-o pe Hillary Clinton, demonstrând cât de mult se îndepărtaseră democrații de valorile care făcuseră mare America, prin încercările lor de a împăca toate caprele și toate verzele din societate, rezultatul fiind alienarea multora, inclusiv dintre alegătorii lor tradiționali. 

Dar chiar și unii dintre cei care au considerat promisiunile lui Trump cauze bune și demne de susținut au ajuns să nu-l mai considere omul capabil să le promoveze, deoarece, după părerea lor, Trump s-ar fi dovedit, odată pus la încercare, a fi grevat de anumite carențe capitale. Iată câteva dintre ele, devenite grave handicapuri:

1 Trump a preluat președinția Statelor Unite cu o mentalitate de om de afaceri, nu de om de stat (SUA a avut și are oameni de afaceri de geniu și oameni de stat de geniu, dar cele două nu s-au suprapus până acum); Trump nici măcar nu e om de afaceri de geniu, a dat faliment nu numai o dată, spun criticii săi, care adaugă și că el provine dintr-un domeniu cunoscut pentru mentalități îndoielnice, unii le-ar califica ”nu tocmai onorabile” – domeniul imobiliarelor. Asta nu ar fi contat însă, dacă Trump nu ar fi decis că poate conduce țara ca pe o companie de afaceri și, mai rău, ca pe o companie cu un business model primitiv. Astfel, Trump a plecat de la premisa, complet distructivă pentru sistemul de administrație american, că funcționarii publici sunt angajații lui, care trebuie să-i fie loiali lui personal și să-i asculte orbește ordinele; pentru a impune acest model, Trump și-a schimbat frecvent membrii echipei și în rest a impus “disciplina” prin concedieri, amenințări și presiuni de tot felul. Într-o mică întreprindere, această politică poate da roade; în administrația țării ea nu e doar contraproductivă, este distructivă. Ea amenință grav o foarte valoroasă tradiție americană, în care funcționarii publici au autonomie, au inițiativă, manifestă și loialitate (dar strict în limitele respectării legii) și totodată sunt înclinați să își asculte conștiința. Trump este acuzat că a călcat în picioare această tradiție. În cunoscutul stil de twitting al președintelui, o succintă observație: 

Very bad for America, very un-American. 

2. A doua carență, cauzată de mentalitatea sa de om de afaceri, ar fi obsesia pentru deal-uri, din păcate cu mentalitatea simplistă a afacerilor din domeniul imobiliar; astfel, pentru Trump, tranzacția reușită este cea de tip sumă nulă: eu câștig, tu pierzi, punct. Și nu contează cum: eu pot câștiga prin presiuni, trăgând cacialmale, sau orice alte tertipuri la limita legalității, iar tu pierzi pentru că te-am intimidat sau te-am șmecherit și te-ai lăsat păcălit. Unii susțin că tocmai de dragul unor asemenea deal-uri și-a subminat președintele Trump în primul rând aliații; subminând aliații din Asia, care sperau ca America să preia rolul conducător în fața situației create de o Chină tot mai asertivă, Trump a făcut un imens serviciu Chinei; în paralel, aliații europeni l-au acuzat că a făcut tot ce a putut pentru a slăbi Uniunea Europeană, făcând în acest fel o mare favoare Rusiei. 

Și toate acestea pentru ce? Nu a obținut nimic în schimb. Rușii sunt mai departe bine mersi în Siria, exercitându-și influența în întregul Orient Mijlociu și iremediabil instalați în Crimeea. Nici în relația cu China lucrurile nu stau mai bine: în loc să pregătească o acțiune concertată cu aliații asiatici, din ce în ce mai îngrijorați de ceea ce percep drept noua agresivitate a Chinei, și cu aliații europeni foarte nemulțumiți de practicile comerciale ale Chinei, se pare că Trump a decis să preia lupta pe cont propriu, ca să demonstreze ce maestru al deal-ului reușit este el. Or și aici a înregistrat ceea ce detestă cel mai mult în viață, eșecul. Xi Jinping a venit mereu cu contra-măsuri, China nu a avut mai nimic de suferit, iar așa-zisele avantaje obținute de Trump pentru America au fost în bună măsură anulate de pagubele inerente oricărui război comercial. Obama reunise aliații Americii din Asia și zona Pacificului în acel Trans-Pacific Partnership care practic izola China, neadmisă în parteneriatul în care America domina și ar fi putut impune reguli corecte, care să fie respectate de toți; Trump a distrus Parteneriatul fiindcă fusese inițiativa lui Obama, iar China a profitat din plin, lansându-și propriile inițiative economice internaționale, cu propriile reguli, și extinzându-și dominația economică în lume. Revenind la jocurile lui Trump cu impunerea de tarife vamale, să amintim că și la tarifele pe care le-a impus aliaților, presupusele câștiguri pentru America au fost în mare măsură anulate de pierderi, dar au dăunat alianței. În vocabularul lui Trump pur si simplu nu există noțiunea avantajului reciproc, al unui deal în care să beneficieze ambii parteneri, fără să fie jupuit niciunul. 

Tot ca presupus mare maestru al deal-ului, Trump a lansat o așa-numită charm offensive în beneficiul liderului nord-coreean și… din nou, n-a obținut nimic. S-a lăudat că a salvat pacea în Coreea, dar de fapt singurul lucru pe care l-a obținut au fost scrisorile de dragoste din partea lui Kim Jong-un, care să-i gâdile vanitatea; i-or fi gâdilat lui vanitatea, dar de râs, a râs Kim Jong-un. Surpriza inițială față de ineditul întâlnirilor bilaterale s-a evaporat fără rezultate. Din nou: 

All very bad, very un-American”. 

3. Așadar, Trump și-a pus pălăria de președinte, dar fără să o scoată pe cea de om de afaceri. Nu intrăm în detalii, dar refuzul său de a tăia legăturile cu propriile interese de afaceri, sau măcar de a dezvălui care sunt acestea, spun criticii săi, este ceva ce nu s-a mai văzut în America de peste 100 de ani. Îi vor trebui probabil avocați scumpi ca să “demonstreze” că în tot felul de situații nu au existat conflicte de interese. Amănuntul “original”, cu refuzul de a-și dezvălui declarațiile de impozite, spre deosebire de toți președinții de la Gerald Ford încoace, e bine cunoscut, dar a trecut fără mari pierderi de capital politic pentru el. Cum se face asta, e ușor de înțeles: oamenii care l-au votat au mers de la început pe ideea că el este un politician total neconvențional, este atât de valoros prin ceea ce promite și fiindcă vine din afara sistemului, încât i se pot tolera lucruri inadmisibile la alții; mai mult, de la el te aștepți să fie altfel; și chiar dacă minte, apreciezi că, cel puțin, el minte pe față, nu ca ceilalți, care încercau să ascundă, ceea ce dovedește că Trump ar fi “autentic” (în cazul lui, dacă e trădare, o știm și noi); e adevărat că azi zice una, mâine zice alta, e adevărat că a creat adesea haos, dar la el tocmai asta dă impresia că el “are o tactică genială”. Și uite cum mint răuvoitorii care îl acuză că urmărește interese financiare, tocmai el, care refuză să-și încaseze salariul de 400 de mii de dolari; da, e adevărat că în multe acțiuni oficiale cheltuieli de milioane de dolari au fost orientate spre proprietățile președintelui; e adevărat și că a trebuit să renunțe la încercarea de a organiza acea importantă întâlnire internațională la una din proprietățile lui, fiindcă a izbucnit scandal și în țară și în afară; a renunțat, dar probabil nu a înțeles de ce toată tevatura; adică de ce să nu meargă banii la el, că poate el ar fi cerut mai puțin ca alți proprietari și ar fi făcut chiar economii statului? În definitiv, am acceptat: Trump e altfel, el poate purta și pălăria de om de afaceri, nu numai pe cea de președinte. Din păcate, în această situație, tot mai mulți pot zice: 

“Very bad for America, for American values, for American traditions, very un-American”.

4. Ca patron al ”Companiei America Inc.”, lui Trump i s-a părut normal să-i considere redundanți pe cei care nu erau nici angajați ai lui (în sensul indicat la punctul 1.), nici acționari, adică alegătorii săi, și nici companiile de publicitate asociate, adică presa favorabilă lui; toți ceilalți au fost declarați dușmani ai companiei America Inc: în primul rând presa defavorabilă lui și apoi toți cei bănuiți că nu votau Trump. Pentru combaterea dușmanilor, absolut totul a devenit permis: agresivitate, ton grobian, incitare, acuzații nedovedite, orice fel de denaturare a adevărului, încurajarea teoriilor conspiraționiste. O diviziune considerabilă între democrați și republicani exista și înainte de Trump, dar el a exacerbat-o la un nivel neîntâlnit de foarte multă vreme în politica americană; a început deja cu acele adunări uimitoare, unde el dădea tonul să se urle lock her up! (închideți-o) împotriva candidatei  prezidențiale Hillary Clinton. Sigur, America a mai văzut manifestări de ură, cu acte de violență, dar acolo se știa că autorii erau niște descreierați, care puteau fi potoliți, nu era vorba de un larg corp din electorat.  

Trump a făcut motiv de diviziune politică până și din purtatul măștii, astfel că 80% din alegătorii democrați poartă masca, iar dintre alegătorii republicani numai 40%; bineînțeles, nu e un indiciu sigur, dar dacă porți masca, tot riști să fii înjurat pe stradă ca pro-Biden. Cel mai dezolant și periculos lucru e însă altul: sub Trump, o mare parte dintre democrați, ca și dintre republicani, au ajuns nu doar să considere că adversarii lor “nu au dreptate, se înșală, sunt egoiști, proști, corupți etc.”. Nu, adversarii sunt acum pur și simplu ”ne-oameni”, “monștri”, “diavolul încarnat”. La acest gen de polarizare s-a ajuns în ultimii patru ani. Desigur, nu este doar vina lui Trump; și extremiștii de stânga sunt de vină; aceștia încercau demult ceva în direcția asta, dar fără succes; a trebuit să vină Trump și să facă ce știe el cel mai bine, să pună paie pe foc; și a ațâțat cât de mult a putut, de fapt asta a fost exact tactica lui pentru a fi reales; partea adversă a participat însă cu entuziasm la această polarizare, printr-o ”anumită parte a presei” de stânga, prin celebritățile îmbrățișând stângismul din mediul lor hiper-privilegiat și alții, care au dezlănțuit un adevărat tsunami de critici, acuzații, caricaturi răuvoitoare la adresa lui Trump, printr-o campanie susținută, neîntreruptă nici măcar pentru o zi.. A fost ca un joc de poker în care ultimii doi jucători rămași la masă au supralicitat timp de patru ani. Electoratul, epuizat de acest duel plin de ură, a decis în cele din urmă că:

“This is not good for America, this is very un-American”.

În ultimă instanță, nu mai conta a cui vină a fost mai mare pentru paroxismul dezbinării. Dar cum nu puteau vota împotriva presei de stânga, sau împotriva stângiștilor din show-business sau din universități, mulți au votat împotriva lui Trump.  

5. Trump a mai fost acuzat că, prin natura lui, este un om lipsit de empatie, arogant, un om imatur, reacționând ca un copil la orice critică sau contrazicere, dar răzbunător infinit peste puterea unui copil, un egocentric, un narcisist și un megaloman; chiar dacă unii sunt de acord cu aceste acuzații, mulți nu le consideră descalificante, ci oarecum defecte inerente unor “lideri puternici”; se pare că inițial nici alegătorii nu le-au considerat descalificante. Este curios, totuși, că americanii au ales președinte un om care a avut mai multe soții, unele cam exotice pentru gustul american, dar desigur, nici asta nu-l descalifică, după cum nu l-au descalificat nici dovezile de deviere de la moralitate, care i-au fost iertate inclusiv în cercurile religioase; au făcut parte și ele, se pare, din imaginea lui de ”om din afara sistemului”. Dar la un moment dat apare întrebarea: cât de mult poți ieși din sistem, fără să devii incompatibil cu imaginea care se potrivește Americii și, în special, cu valorile la care America totuși nu poate renunța; se pare că aceasta este întrebarea pe care au ajuns, treptat, să și-o pună tot mai mulți alegători. Multe defecte i-au fost tolerate lui Trump, dar toleranța s-a poticnit, se pare, în ultimele luni, în fața unor acuzații care i-au pus pe gânduri pe foarte mulți: ignoranța lui Trump, mai treacă-meargă, dar “încrederea lui prostească că el știe cel mai bine, disprețul absolut față de competență și incapacitatea totală de a deosebi adevărul de minciună” au fost văzute în final ca: 

Very bad for America, very dangerous for America, actually, and very un-American”.

6. În fine, aspectul cel mai reproșabil la Trump, în mentalitatea lui de patron al Companiei America Inc., este disprețul pe care pare să-l nutrească față de democrația americană. O companie nu se conduce după principii democratice, ci după alte reguli, menite să extindă la maximum parametri ca producția, eficiența, profitul etc. Trump s-a simțit cumva frustrat că nu putea lua măsurile care i se păreau că ar face Compania America Inc. să meargă după voia lui; ba i-a și invidiat (și simpatizat) pe liderii autocrați care, zicea el, pot face lucrurile să meargă foarte bine; l-a lăudat în repetate rânduri pe Xi Jinping, inclusiv în martie 2020, pentru modul în care a rezolvat criza Covid. Trump o luase, de fapt, pe o cale care ar fi putut schimba echilibrul între puterile în stat, atât de bine conceput de părinții constituției americane. Acum știm că înclinațiile lui dictatoriale nu prea aveau șanse de reușită, dar ele nu au trecut totuși neobservate de alegătorii americani, extrem de sensibili față de tendințele dictatoriale. Din nou, 

Very, very dangerous for America and exceedingly un-American”.

În concluzie, cel puțin aceste șase carențe în fenomenul Trump s-au dovedit “bad and dangerous for America and totally un-American”. Și iată cum, tragic, Trump a compromis cauzele pe care promisese că le va susține și care i-au adus atâția simpatizanți. Era atât de aproape să compromită grav și orice formă de conservatorism american, încât acum îl părăsesc în masă și politicienii republicani. 

Aceste alegeri pot fi considerate un referendum asupra conducerii lui Trump. Peste 75 de milioane de americani, mai mulți decât oricând în alegerile din Statele Unite, au votat acum împotriva lui. Suficient de mulți au decis că “Trumpismul” e mai periculos pentru America decât prezumtiva amenințare a socialismului/comunismului (“comunistul” Biden e, la urma urmei, un catolic cu valori conservatoare: familie, muncă, cinste, onoare, patriotism). Românii din America au gândit în majoritate invers, aparent din două motive: 1 – fiindcă generația lor nu a cunoscut democrația, ci doar comunismul, și au reacționat ca și imigranții din Cuba și Venezuela, și 2 – fiindcă nu înțeleg încă soliditatea democrației americane. 

Și totuși… 

Și totuși, peste 70 de milioane de americani au votat pentru Trump – după voturile pentru Biden, al doilea cel mai mare număr de voturi în favoarea oricărui candidat în întreaga istorie a Statelor Unite. Concluzia se impune de la sine: cu toate carențele lui, cu toate păcatele reale sau imaginare care i se impută, Trump este un fenomen fără precedent, dar care se poate ușor repeta. Dacă pe democrați nu i-a alarmat suficient apariția unui novice pe scena politică, care i-a lăsat mofluzi acum patru ani, dacă nu-și schimbă atitudinea și politicile care i-au făcut atunci pe mulți americani să voteze “cu oricine, dar nu cu democrații”, atunci peste alți patru ani, o combinație între memoria scurtă a electoratului, o eventuală dezamăgire față de Joe Biden (confruntat cu un Senat republican și o Curte Supremă ostilă), ar putea aduce la Casa Albă candidatul cel mai asemănător lui Donald Trump, cu tot bagajul aferent. Sau, de ce nu, chiar pe Donald însuși, așa cum îl cunoaște toată lumea și, în plus… arzând de dorința răzbunării. 

Mihai Vasilescu, Dorian Galbinski

Londra 9/11/2020

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

33 Comments

  • Peter Manu commented on November 25, 2020 Reply

    Am votat in fiecare an electoral in SUA incepand din 1984. Din perspectiva celor 36 de ani care au trecut de atunci, cred ca votul din 3 Noiembrie a fost, in mare masura, un vot impotriva lui Trump, nu impotriva Partidului Republican, desi pozitiile candidatilor Republicani se suprapuneau aproape perfect cu cele promovate de Trump. Trump e un personaj neplacut, incompetent si destructiv, iar atitudinea majoritatii votantilor (peste 80 de milione astazi) cat se poate de corecta.

    • Virgil Duncan commented on November 26, 2020 Reply

      Petre, ma faci sa cred ca si tu faci parte din cei care nu il pot suferi pe Trump. Da, Trump e narcisistic, incompetent in lucrurile de politica, istorie si relatii externe si trebuia sa asculte pe cei competenti, dar este foarte placut de 74 de milioane dar neplacut de cam 75 (nu de 80 cum spui pentru ca alegerile au fost falsificate). Acum multi (nu toti) care nu il plac sufera de ce se cheama “Trump syndrome” care e un fel de neuroza, in timp ce restul s-au simtit amenintati ca Trump le ia slujbele si banii pentru ca incompetenta nu e un monopol a lui Trump. Sunt inconjurat de oameni din astia aici in New York care absolut devin rosii la fata cand se vorbeste de Trump. Eu ii intreb “inteleg ca va supara, dar spuneti-mi a facut omul asta ceva bun in acesti patru ani?” si enervarea se transforma in soc pentru ca raman paralizati ca la dentist. Trump a pierdut alegerile la limita din cauza COVID-ului din cauza ca s-a votat prin posta cu multe falsificari si neglijente. Multi oameni au putut vota de 2-3 ori si chiar morti au votat. Nu s-a facut verificare de semnaturi. In statele cheie s-a intrerupt fara motiv numaratoarea voturilor cand Trump conducea la zece seara, si peste noapte au aparut teancuri de buletine “sosite prin posta” marea majoritate pentru Biden. In alti ani numaratoarea se continua peste noapte. Eu cred ca Trump nu o sa cedeze pentru ca de fapt a castigat. E un moment foarte negativ pentru democratia din SUA din cauza celor patru ani de procese inscenate impotriva lui Trump si incheiate cu falsificarea alegerilor. Trump nu a fost lasat sa guverneze de opozitie si trebuie sa ne asteptam acum ca si republicanii in opozitie sa faca la fel. Vin vremuri grele.

  • BORIS MEHR commented on November 17, 2020 Reply

    ambii candidați au fost lamentabili, greu de definit un profil credibil, cred că viața politică, ameicană este bulversată de tendințe contradictorii, plus pandemia, oricum BIDEN este un finalist fără glorie, de la REAGAN încoace nu s-a mai remarcat niciu Președinte, apoi cine va stăvili stângismul în SUA?

  • Klein Ivan commented on November 15, 2020 Reply

    M.V. & D.G. – Dvs. ați gîndit ” invers ” nu originarii din Romania . Aceștia , ca noi imigranți au realizat curînd după sosire caracteristicile societății americane și le-au apreciat prin comparație . Chiar după integrarea în societatea americană au avut ochii mai deschiși decît autohtonii față de evoluția mediului în care trăiesc . Originarii din Romania , fiind pe teren , au putut judeca cu ” mintea romînului ” pentru a înțelege ce se petrece – ei sînt pro-America . Judecata lor n-a fost tulburată datorită vre-unei atenții speciale din partea Media . Articolul dvs. a făcut o analiză pe baza a ceeace a oferit media în cvasitotalitate anti-Trump , analiză care-l prezintă pe Trump ca pe unul ce se ” îneacă ” datorită propriilor greșeli , exagerate de Media . Dvs. , se pare că nu știți că Media a fost părtașa celor care , timp de patru ani , l-au ajutat pe Trump să se ” înece ” . Permiteți-mi o întrebare : ” Cît timp ați petrecut pe solul american în ultimii 4 ani ( și chiar 12 ani ) ? ” . Cu tot respectul mi-aș permite să vă dau același sfat pe care vi l-au dat prietenii din Londra , în 2012 , la ideea de a scrie un articol despre Romania . K.I.

    • Mihai Vasilescu commented on November 15, 2020 Reply

      Și totuși, peste 75 milioane de americani au votat contra lui Trump. Noi am încercat să înțelegem de ce. Stimate domnule Klein, noi nu i-am adus lui Trump acuzațiile obișnuite proferate de stânga, am semnalat și vinovătția unei părți a presei, ca și a stângiștilor dintre “celebrități” și din universități pentru acel “tsunami” de șicane contra lui, nici nu ne-am distanțat de cauzele susținute de Trump. Noi am ajuns doar la concluzia că mulți alegători cu valori tradiționale și conservatoare, care sprijineau cauzele acelea, s-au simtit respinsi de comportamentul și mentalitatea lui Trump, iar asta a înclinat balanța. Am remarcat si că printre cei care l-au respins nu se numără majoritatea romanilor amricani, a cubanezilor și altora veniți din țări nedemocratice. Sigur ca am înțeles teama de comunism că și noi tot de-acolo venim, dar noi am remarcat totodată și atitudinea discreditantă și periculoasă a lui Trump față de democrația americană. E adevărat ca noi vorbim de la Londra, nu din America, dar uneori se vede mai bine din afară, mai ales când toate reflectoarele au fost puse pe America. In plus, unii se gândesc în America doar la avantaje pe termen scurt, in timp ce unii din afară pot observa mai ușor că politica și stilul introduse de Trump ar putea face rău Americii, pe termen lung. Oricum, avem dreptul la opinie, iar daca aveți obiectii la ce am spus, ar fi mai corect, stimate domnule Klein, să le exprimați punctual, nu la modul general, adică spunandu-ne: “Nu aveti voi dreptul să ziceti nimic despre fenomenul Trump, fiindca nu sunteti de-aici”. În fine, o ultimă remarcă, pe care aș face-o tot aici, deși este vorba în special de autorul altui comentariu. Cineva ne spune mai jos: “Nici nu știți cât de aproape sunt Statele Unite de comunism”. Ceea ce vrea să însemne, probabil, aproape de introducerea comunismului. La o astfel de afirmatie, eu personal nu pot răspunde decât cu un singur cuvânt, pe care prefer sa îl spun în engleză: BOLLOCKS.

      • Virgil Duncan commented on November 16, 2020 Reply

        Dl MV un articol bun – il sustin pe IK pentru ca venim si noi in Europa si vedem clar ce scrie in ziare si la TV – “reflectoarele” va arata numai spoiala” de afara, dovada ca nu a-ti prevazut fenomenul Trump care inca exista si va exista pentru ca asta e o miscare populara.
        Folosind cuvintul “Bollocks” care e prea vulgar pentru Baabel nu e o jignire pentru mine ci ptr dvs pentru ca nu cunoasteti situatia. Nu uitati ca SUA a avut un razboi civil si o campanie anticomunista in trecut. Campania marxist/socialista a inceput din nou aici. Se vorbeste de un socialism de “tip nou” fara gulag. E o experienta diferita pe care Anglia nu a avut-o. Deja persoane importante din partidul democrat vor sa faca liste “negre” cu toti cei care l-au sprijinit pe Trump. Acesta este primul stagiu de distrugere economica a opozitiei. Va amintiti ce au facut comunistii in Romania in jur de 1950? Iti stau la dispozitie cu alte amanunte.

        • Mihai Vasilescu commented on November 16, 2020 Reply

          Domnule Duncan, aveti dreptate in privinta cuvantului englezesc incriminat. Prezint scuze.
          In privinta celor care vorbesc de un “socialism de tip nou”, ei sunt o minoritate in partidul democrat, iar in alegerile trecute pentru Camera Reprezentantilor, nu cele de acum unde nu cunisc situatia, practic tot sporul de noi reprezentanti, care au adus atunci democratilor majoritatea a fost compus din moderati. E adevarat ca multi tineri nu privesc rau la ceea ce cred ei ca e socialismul, dar tinerii… se mai si maturizeaza. In plus, mi se pare relevant ca un mare numar de CEO de la mari companii au cerut sa fie recunoscuta victoria lui Biden. Sigur, ei vor in primul rand sa dispara nesiguranta, dar se vede din nou. cum s-a vazut si din reactiile pietelor, ca cercurile economico-financiare nu se (mai) tem de o presedintie Biden.

          • Virgil Duncan commented on November 16, 2020 Reply

            Dl Vasilescu – argumentele dvs arata inca o data ce vi se spune in presa europeana cu alte cuvinte definitia unui iceberg e ce se vede deasupra apei – ceva idei noi:
            1 – democratii au avut 5-6 candidati de stanga la ultimele alegeri prezidentiale – Kamala Harris a fost unul din ei – din cauza ca s-au batut intre ei, Biden a profitat de situatie si a castigat ca cel mai bun dintre rai; acesti democrati pun presiune pe Biden sa intre in guvern azi;
            2 – in Parlament in orice moment din voturi sunt 25% de stanga gata sa voteze cauze socialiste, antisemite, pro-iraniene, pro-emigratie ilegala, etc.
            3 – CEO’s de care vorbesti sunt high-tech care sunt democrati si au alimentat campania lui Biden cu miliarde ca sa nu fie afectati de legile de monopol care sunt acum dezbatute in Senat.
            4 – ideologia democrata de a arunca cu bani spre minoritati, emigranti, etc sub motivul egalitatii este invatata in scoli si universitati fara a da ocazie opozitiei sa prezinte un punct de vedere. Nepotul meu de 7 ani s-a bucurat foarte mult ca Biden a castigat. Asta sunt invatati la scoala pentru ca sindicatul profesorilor este democrat.
            5 – multe altele – se face orice ca opozitia republicana sa nu poata castiga alegeri la toate nivelele si da ca castiga sunt sabotati la guvernare – vezi cazul lui Trump de patru ani si in prezent incluzind alegerile.
            In cazul cand democratii au majoritatea in Parlament, Senat si presedentia, atunci se vor vota imediat schimbari fundamentale care vor intari statul federal, SUA devenind o dictatura.

      • Klein Ivan commented on November 16, 2020 Reply

        M.V. – Vă mulțumesc că m-ați citit și m-ați onorat cu răspuns . – Comentariile mele la articolele Dnei E.Galambos / Oct. 29 , 2020 și d.G.Roth / Nov. 9 , 2020 și la articolul de mai sus , cred că mă explică suficient . Am prezis , cu regret , că Biden va cîștiga alegerile . Rezultatul unor alegeri se poate influența prin fraudă ( e semnificativ toate încercările republicanilor de a reduce posibilitățile de fraudă au întîmpinat opoziția democraților despre ale căror fraude am auzit recent ) și prin spălarea creierului alegătorilor ( Media a avut un rol imens – în plus toate agențiile guvernamentale au cheltuit milioane de dolari în cursuri de îndoctrinare ideologică pe teme dragi Media – ” injustice ” , ” systemic racism ” – pînă ce Trump le-a interzis ). Ceva în plus , care nu se poate vedea cu ajutorul ” reflectoarelor puse pe America ” de la Londra sau de aiurea ( care au nevoie de reflectoarele locale ale american Media ) o reprezintă experiența personală – într-un weekend cu vreme caldă , plăcută m-am nimerit lîngă un mare parc unde se ținea o mare demonstrație – departe la tribună improvizată , o negresă ținea un discurs . dispersați în public era un număr foarte redus de negrii , majoritatea covîrșitoare – poate în jur de o mie – fiind formată din tineri albi dintre care unii țineau un carton pe care scria ” Black Trans Lives Matter ” – intrînd în vorbă cu ei m-am lămurit că ei formează masa de demonstranți pașnici care nu se vor deda noaptea la jafuri sau să incendieze / distrugă mașinile poliției de peste drum , ei fiind pur și simplu niște ” useful idiots ” , care vor vota pe ….Eu nu vorbesc la general – punctez și exemplific – mai degrabă e o caracteristică a articolului dvs. Aprecierea despre valorile conservatoare ale lui Biden enumerate în articol mi se pare hilară ( Trump l-a caracterizat drept ” politician corupt ” ) – ca vicepreședinte al S.U.A i-a asigurat fiului său job în care era retribuit cu $ zeci de milioane pentru figurație ( conform Judicial Watch , în primii patru ani de vicepreședenție , fiul lui – fără a avea vre-o poziție guvernamentală – a avut protecția Serviciului Secret în cursul a 411 călătorii peste hotare . Cît despre călătoriile efectuate în perioada următorilor 4 ani de vicepreședenție ai lui Biden sr. , informațiile respective n-au fost făcute publice pînă acum , iar speranțe pentru viitor evdent nu sînt .)….Știți ceva ? Vă las ultimul cuvînt dvs. Unor cititori le place cum scriți . K.I.

    • Dorian Galbinski commented on November 15, 2020 Reply

      Iar eu aș dori să răspund la întrebarea dv stimate domnule Klein. Nu am fost în SUA în ultimii patru ani. Și nici în ultimii 12. Potrivit Dvs acest lucru mă descalifică de la a-mi exprima o părere despre ce se întâmplă în SUA. În baza acestui raționament, nimeni nu ar trebui să scrie despre planeta Marte pentru că nu a vizitat-o.
      Dorian Galbinski

      • Klein Ivan commented on November 16, 2020 Reply

        D.G . – Vă mulțumesc că m-ați citit și m-ați onorat cu răspuns . – Eu nu descalific pe nimeni să scrie despre Marte pe motiv că n-a vizitat planeta , dar sînt de părere că se poate scrie ca un om de știință pe bază de date științifice culese de aparatura corespunzătoare sau cu talent scriitoricesc pe baza imaginației proprii ( parcă Jules Verne a scris ) . K.I.

  • Virgil Duncan commented on November 14, 2020 Reply

    Pentru autori si MK – citez “Am scapat de Trump, totul se va rezolva” – cum se spune in SUA “wishful thinking” – rezultatul alegerilor este 74 la 78 de milioane cu un puternic gust de falsificare care nu se poate rezolva fiind prea tarziu. Trump o sa fie in vacanta si neavind ce sa faca plus e sustinut de acesti 74 de milioane (49% din alegatori). Din partidul Republican numai o minoritate nu il sustine si Trump continua sa fie seful partidului. Cei mai influenti ideologi si politicieni republicani sunt de partea lui Trump. Romanii, evreii din Romania si Israelienii din SUA sunt in marea majoritate de partea lui Trump. De ce? Cine a cunoscut comunismul in Romania va face tot posibilul sa evite aceeasi poveste in SUA. Nici nu va dati seama ce aproape sunt stangistii din SUA sa puna mana pe putere si sa distruga opozitia in mod treptat, intii economic si dupa aia fizic. Au infiltrat deja institutiile principale ale tarii in afara de justitie. Biden e numai o figura, nu va face fata la 16 ore pe zi de munca zi de zi. Kamala va pune mana pe putere, si ea a fost cea mai de stanga din 100 senatori.

  • Manuela Constantinescu commented on November 14, 2020 Reply

    Articolul este pertinent, scris cu inteligență și talent jurnalistic.

    M-ar fi interesat aceeași analiză făcută Democraților, dar mai ales o viziune (optimistă sau sceptică) cu privire la viitorul Statelor Unite și până la urmă la viitorul mondial.

  • Alessandro Pastia commented on November 13, 2020 Reply

    O analiza care mi-a clarificat multe aspecte ale celor 4 ani di conducere republicana. Republicana ? Nu stiu…. Nu cunosc partidele americane si,traind in Europa, am observat o crescuta neincredere in SUA , care erau , in copilaria mea, un exemplu si o speranta pentru toti cei care nu traiau acolo ! S-a schimbat asa de mult ? Sau conducerea , aproape autarhica, a unui om “posedat” de ambitie a transformat-o asa ?
    Poate o ulterioara analiza ar putea sa ne facem sa intelegem,noi cei din Occident, cum de America a luat – impresia mea – “trasaturi” ale unor state din Europa . Care nu sunt dintre cele mai apreciabile…..

    • Virgil Duncan commented on November 14, 2020 Reply

      Alessandro – Europa este mult mai liberala decit SUA – o comparatie destul de reusita este cu partidele din Anglia – democratii in SUA sunt ceva mai spre dreapta decit laburistii din UK, si republicanii din SUA sunt mai spre dreapta decit conservativii din UK. Lipsesc liberalii care cred ca Trump acum daca are vacanta va infiinta un al treilea partid.
      In ce priveste “crescuta neincredere in SUA”, acelasi sentiment este si pe partea americana. SUA s-au saturat sa bage bani si vieti de soldati in razboaie pentru care Europa sa nu faca mai nimic.
      SUA e in proces de dezangajare din Europa si Orient. Principala lor preocupare este China si Pacificul pentru ca China este in prezent adversarul lor global.
      Altfel SUA nu e Europa – a mostenit foarte mult de la Anglia, dar tara cea mai apropiata ca cultura din Europa de SUA este Olanda.
      Trump nu e un om “posedat de ambitie” – este un mare patriot care a vrut sa dea o lectie la toti politicienii ca e mai greu sa conduci o firma de constructii decit SUA. A facut insa prea multe greseli – doua lucruri l-au dat jos – logoreea fara rost si COVID-ul.

  • Klein Ivan commented on November 13, 2020 Reply

    Replică la acest articol și la precedente / următoare cu aceeași tematică. Detest ideea de a vota un președinte, acesta fiind într-o poziție prea înaltă față de mine . Totuși spre deosebire de alții de pe malurile Tamisei, Dîmboviței etc., eu trebuie să votez căci fiind la fața locului rezultatul votului mă atinge pe mine în primul rînd. Iar eu trebuie să votez cu bunul simț, nu cu informații venite din “camera aceea” care sînt ” hear-say ” .
    În urmă cu 4 ani l-am votat pe Trump urmînd sfatul lui Napoleon – “nu asculta nici-odată de primul îndemn căci acesta este al inimii”. Bazat pe numai cîteva fragmente de film (The Aprentice), personajul Trump îmi producea scîrbă. Candidatul Trump a venit însă cu unele idei / promisiuni cu care eram de acord . Politicienii evită să promită ceva concret de teamă că ceeace favorizează o parte din electorat va îndepărta altă parte. (Biden știe asta și promitea că dacă va fi ales președinte va face din prima zi “the right thing”).
    Trump a încercat să realizeze ceeace a promis fiind zi de zi direct sub focul opoziției și indirect prin Media (în cvasitotalitate) pentru a-i reduce credibilitatea /eficiența internă și externă . Venit în fruntea statului, fără a avea la dispoziție un aparat birocratic creat de precedesori (vezi Bush sr. pentru Bush jr.), atacat murdar nu odată (vezi înregistrări de convorbiri între patru ochi , făcute apoi publice evident pentru cîștig material), Trump mi-a apărut nu odată ca un animal încolțit.
    Pentru încercarea lui de aș ține promisiunile electorale , l-am votat pe Trump în din nou în 2016. Trump, care împreună cu membrii ai familiei sale au lucrat fără plată pentru America . În cei 4 ani precedenți , minimiliardarul Trump a pierdut $1miliard din cele trei care le avea ( în lista Forbes de la poziția 255 a coborît cu 77 locuri), pierdere care a afirmat că nu o regretă. Ce deosebire – Bloomberg din averea de $7miliarde a donat $100 milioane ca să permită votul, evident anti-Trump, al unor proaspăt eliberați din închisoare din Florida .
    Un cutremur de pămînt e presimțit de cele mai simple viețuitoare ale pămîntului înaintea oamenilor de știință. Tatăl lui Leah Rabin (viitoarea soție a regretatului Itzhak Rabin) a început împachetarea lucrurilor, în vederea imigrării din Germania, a doua zi după preluarea puterii de către naziști – el a auzit zgomotul străzii și a înțeles că e ecoul celor venite din sfere înalte .K.I.

  • Alin SAVU commented on November 13, 2020 Reply

    Felicitări dle. Vasilescu pentru o analiză nu doar minuțioasă, ci și extrem de pertinentă. Regret însă eventuala înfrângere a lui Trump din perspectiva unei președinții sprijinite de niște ”democrați” americani alienați de corectitudine politică, neo-progresism și globalism .

  • Nick Lerescu commented on November 13, 2020 Reply

    Un articol foarte bine conceput si realizat, care abordeaza subiectul Trump din cateva unghiuri noi. Felicitari pentru originalitate – se recunosc mana si ochiul de reporter, de “gazetar” cum ar zice amicul Plesu. Felicitari

  • MARINA ZAHAROPOL commented on November 13, 2020 Reply

    Excelent articol! Am fost impresionata de calitatea si profunzimea analizei rezultatului alegerilor.

  • Mike Klein commented on November 12, 2020 Reply

    Excelentă analiză! Deja s-a ajuns la peste 77 de milioane de americani care am votat împotriva lui Trump. Biden va readuce normalul la președinția SUA, cei patru ani de Trump nu au fost vremuri normale.

  • mihai teodosiu commented on November 12, 2020 Reply

    Un articol bun , dar care omite sa scoata in evidenta carentele Partidului Democrat si ce reprezinta ei. Un Partid Democrat care ia sustinut pe ANTIFA si BLM , care a agitat spiritele in America de mai bine de un an de zile. Un partid Democrat care ne baga pe gat LGBT si Pedofilismu ca find lucruri normale. E usor sal scoti vinovat pe Trump ( si este ) , dar se uita usor conflictele din Siria si din Ukraina de pe timpul lui OBAMA. Despre Musulmani care au invadat Europa in acea vreme nu se mai aude nimic? Numai mai fac demonstrati ? Din doi dobitocii poporul American a incercat sa aleaga Dobitocul mai bun un pic. Din pacate la ales pe ala Mai USOR de Controlat. De Biden si Familia lui de Drogati si Pedofili nu are rost sa mai vorbim. Si nu inteleg comentariile in Engleza la un articol scris in Romaneste? Santem prea emancipati? Citim in Romaneste dar Comentam in Engleza? Mda…

    • Mike Klein commented on November 12, 2020 Reply

      Domnule Teodosiu,
      Trump a avut succes pentru că, din păcate, mulți gândesc ca dumneavoastră. Nu democrații v-au “băgat pe gât LGBT” ci așa i-a făcut Dumnezeu, așa că să discutați treaba cu dânsul.
      Am scăpat de Trump, restul se va rezolva.

      • Maria Roth commented on November 13, 2020 Reply

        Un comentariu nepotrivit, care nu e la subiect

      • Mariana commented on November 13, 2020 Reply

        Domnule Teodosiu,

        Felicitari pt comentariu, sunt de acotd cu dv.
        Eu personal il vroiam pe Trump, inca patru ani presedinte, Biden e senil !

  • Adrian Stanica commented on November 12, 2020 Reply

    Exceptional articol, scris de oameni de la care am invatat si eu jurnalismul acum ceva ani…un comentariu insa – intre cele 70 de milioane de votanti – nu m-as grabi sa ii clasific drept “pro-Trump” cu ce reprezinta el – ci “Anti-Demo…”. multi se tem de neomarxismul opozitiei si aleg ceea ce ei considera mai putin rau… dar poate nu din dragoste de Trump…

  • Veronica Rozenberg commented on November 12, 2020 Reply

    Scuzati pentru interferenta, este vreo legatura intre Vova Valeanu student la matematica intre 1970 – 1975 si autorul acestor randuri?

  • Michael Shafir commented on November 12, 2020 Reply

    În sfîrșit, doi “foști români” care fac o analiză (aproape) detașată de “valorile” autohtone. Dată fiind identitatea autorilor, nu mă mir. BRAVISSIMO. Și salutări ambilor

  • Vlad Valeanu commented on November 12, 2020 Reply

    Outstanding analysis full of lessons.
    Paradoxically and unfortunately, the herd psychology is immune to common sense.
    Congratulations to you both, Mike and Dorian.

  • joe neguț commented on November 12, 2020 Reply

    Aș aminti românilor ceea ce am spus și în altă parte.
    Cum ar fi fost România cu președinte Vadim Tudor, sau cum ar fi cu Gigi Becali președinte. Pot părea forțate asemănările, dar au ceva comun cu Trump, lipsa de respect pentru principiile și valorile americane.

  • BORIS MEHR commented on November 12, 2020 Reply

    PROVERBUL ROMÂNESC ESTE SCHIMBAREA DOMNILOR BUCURIA NEBUNILOR, PT. CĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE SE SCHIMBAU DOMNII ȘI LA TREI LUNI

  • BORIS MEHR commented on November 12, 2020 Reply

    DEȘI ARTICOLJL ESTE BINE APRECIAT, PERSONAL VĂD UN SINGUR REPROȘ ADRESAT LUI TRUMP – A CONFUNDAT SUA CU PROPRIA SA COMPANIE, ceea ce nu mi se pare grav, dacă avea succes. TOTUȘI ULTIMELE LUNI SUNT MARCATE DE VIRAJUL LUMII ARABE ÎN POLITICA FAȚĂ DE ISRAEL. CEEA CE ESTE O VICTORIE SALUTARĂ CAT AR MERITA UN NOBEL.IAR REZULTATUL NU ESTE CLAR. DACĂ REVINE LA CASA ALBĂ
    ?

  • Tiberiu Ezri commented on November 12, 2020 Reply

    Felicitari pentru analiza alegerilor si a candidatilor.
    Lui Trump i se cuvine proverbul parafrazat “Daca taceai presedinte ramaneai “.

  • Liviu Galbinski commented on November 12, 2020 Reply

    First class article, congratulations to you both!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *