Muzica Simfonică din Clujul interbelic. Orchestra Goldmark şi interpreţii ei.

Europa a început să fiarbă politic și militar la începutul anilor 1930. Germania se pregătea de război și antisemitismul era în creștere pe întregul continent.

Ȋn Clujul interbelic, în ciuda vremurilor destul de tulburi pentru evrei, funcţionau mai multe organizaţii profesionale și culturale evreieşti foarte active.

Asociaţia muzicală evreiască din Cluj purta numele compozitorului evreu maghiar-austriac Karl Goldmark (1830-1915). Instrumentiștii orchestrei cu acelaşi nume, care a funcţionat între anii 1934-1942, susţinând concerte la Cluj şi în împrejurimi, făceau parte din comunitatea evreiască de rit neolog. Majoritatea erau medici, dar se numărau printre ei şi ingineri sau profesori.

Dacă iniţial orchestra avusese doar 25 de instrumentişti, în 1940 numărul lor a sporit la 72. Tatăl meu, medicul stomatolog Zoltán Vass care a făcut parte din Orchestra Goldmark, mi-a povestit că această formaţie muzicală de amatori se bucura şi de aprecierea profesioniştilor.  

În anii 1930, evreii clujeni care numărau 16.000 de suflete, simţeau lipsa unei orchestre simfonice. Ideea înfiinţării ei a fost exprimată în 1932, de către David Brief, învăţător la Şcoala Elementară Neologă. Iniţiativa lui s-a materializat abia în 1934, cu sprijinul  avocatului Dr. Josef Fischer (1887-1952), deputat al Partidului Evreiesc, preşedintele Comunităţii Evreieşti Neologe din Cluj şi socrul lui Rudolf Kasztner.

Repertoriul orchestrei cuprindea atât lucrări din literatura simfonică universală, cât și muzică tradiţională evreiască. Orchestra avea doi dirijori importanţi, ambii fiind consideraţi întemeietorii și conducătorii ei.

Primul a fost compozitorul, dirijorul și criticul muzical Alexander Uriah Boskovich (1907-1964), fiu al Clujului.

Alexander Uriah Boskovich, Cluj, anii 1930

El a studiat la Paris cu personalităţi muzicale de prim rang, precum Nadia Boulanger, Cortot și Dukas; de aici predilecţia lui pentru muzica franceză. În 1930 Alexander Boskovich a revenit la Cluj unde, în paralel cu activitatea de la Societatea Muzicală Goldmark, era şi dirijor al Operei Naţionale.  El a inclus în repertoriul Orchestrei Goldmark lucrări din literatura muzicală clasică și din muzica hasidică, el însuși trăgându-se dintr-o familie hasidică din Moravia, din orașul Boskovice (Boscowitz).

A rămas la pupitrul orchestrei până în anul 1938, când a fost invitat la Tel-Aviv să conducă Palestine Symphony Orchestra.

Stabilit definitiv la Tel Aviv, Alexander Uriah Boskovich a devenit unul dintre fondatorii Academiei de Muzică din Tel-Aviv (1944) unde a predat teorie și compoziţie. Ȋn paralel, a fost critic muzical la cunoscutul ziar HaAretz. S-a ocupat mult și de muzica arabă, precum și de cea specifică evreilor originari din ţările Africii și Asiei, mai ales din Yemen. A compus muzică pentru orchestră, muzică de cameră și muzică pentru teatru.

Fumător înveterat, s-a stins la o vârstă relativ tânără – 57 de ani.

Alexander Uriah Boskovich este unul dintre reprezentanţii cei mai de seamă ai Clujului în istoria muzicii contemporane mondiale, alături de György Ligeti (1923-2006). Acesta din urmă, deși născut la Târnăveni, într-o veche familie evreiască, a petrecut mulţi ani la Cluj unde a studiat şi la conservator.

Al doilea dirijor și compozitor al orchestrei a fost Wilhelm Demian. Pe vremea când se afla la pupitrul Orchestrei Goldmark, se numea Willy Fischer, schimbându-şi numele în Demian abia după 1945.

Willy a condus Orchestra Goldmark între anii 1935-1940, iar după război a fost dirijorul Orchestrei Simfonice Transilvania și al orchestrei Operei Maghiare de Stat din Cluj. Profesor la Conservatorul din Cluj, el a fost și un prolific compozitor în stil post romantic, autor al operei Capcana. Menţionez că Willy Fischer a fost profesor de muzică la Liceul Coeducaţional Evreiesc din Cluj (Zsidlicz), care a funcţionat între 1940 – 1944, când legile rasiale interziceau elevilor evrei să frecventeze şcolile publice.  

Pe Willy bácsi am avut ocazia să-l cunosc personal. Locuia la Cluj, pe strada 1 Mai (astăzi Emil Isac).  Am fost prieten cu cei doi copii ai săi, Miróka și Péter.

Până în 1940, sub conducerea celor doi dirijori, Orchestra Goldmark a susţinut numeroase concerte publice, în general în clădirea Teatrului Maghiar din Cluj, precum și numeroase concerte de muzică de cameră.

După 1940, mulţi instrumentişti au fost înrolaţi în detaşamentele de muncă obligatorie ale armatei maghiare, astfel încât din 1942 nu a mai avut loc niciun concert public. De altfel, odată cu intrarea în vigoare a legilor rasiale,  autorităţile au interzis funcţionarea orchestrei.

Din informaţiile pe care le am, în clădirea Sinagogii Neologe din Cluj a fost descoperită colecţia de partituri a Orchestrei Goldmark, cu lucrări de Bloch, Erkel, Goldmark și Mendelssohn.

După 1942, activitatea muzicală a continuat totuşi sub diverse forme, mai ales concerte de muzică de cameră.

Amintesc două dintre formaţiile de muzică de cameră alcătuite din instrumentiştii acestei orchestre: Cvartetul Goldmark: Feyer, Friedman, Hallo și Eichner, respectiv Trio: Theil, vioară; Vass, pian; Tyroler, violoncel.

Trio: Theil, Vass și Tyroler, Cluj în anii 1930

De remarcat că părintele meu, Zoltán Vass, membru în Orchestra Goldmark, a compus și o scurtă operetă care s-a jucat la Teatrul Maghiar. Opereta se numea Apróhirdetés (“Mica publicitate”).

Notele originale ale operetei “Apróhirdetés” (MIca publicitate)

Unele dintre concertele de cameră au fost găzduite în Vila Bischitz din Cluj.  

Cluj, 2014. George Bishop (Bischitz), împreună cu autorul acestor rânduri.

Epilog

Ȋn 2014, la Cluj, antreprenorul american George Bishop (Bischitz) s-a întâlnit cu autorul acestor rânduri. George Bishop (1927-2019) era fiul antreprenorului clujean Ernő Bischitz, care în perioada interbelică organiza în vila sa, de pe strada Fery Oszkár nr. 1, numeroase concerte de muzică de cameră, atât în perioada în care funcţiona Orchestra Goldmark, cât și după ce ea a fost interzisă.

Autorul acestor rânduri este fiul lui Zoltán Vass, membru în Orchestra Goldmark și pianist în formaţia de muzică de cameră Trio, care a cântat în această vilă.

Johanan Vass

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

4 Comments

  • George ROSENBERGER commented on April 11, 2021 Reply

    In acele vremuri grele dintre cele doua Razboaie Mondiale si chiar in timpul; ocupatiei hitleriste este foarte interesant de citit ca in afara problemelor de zi cu zi cu care se confrunta comunitatea evreilor din Cluj, evreii avut timp si de o viata culturala foarte intensiva. Ca de obicei primim in articol multe date de interes general (pentru iubitorii Clujului) cat si date personale care ne imbogatesc cultura. Si tatal meu a cantat la vioara, dar nu stiu sa fi fost membru intr-o orchestra a Clujului. Mi-a placut articolul din toate punctele de vedere, al informatiei cu care santem bucurosi sa citim cat si amintirile personale despre persoanele amintite in articol. Ce pot scrie mai mult decat FELICITARI si tot asa mai departe cu subiecte interesante.

  • Tiberiu Ezri commented on April 9, 2021 Reply

    Acest articol si multe altele publicate anterior mi-au relevant existent-a unei comunitati evreiesti clujene de inalta calitate, lucru de care nu stiam inainte de a citi Baabelul. Sunt sigur ca orasul a pierdut mult dupa exterminarea evreilor in lagare si chiar mai tarziu dupa ce ramasitele comunitatii au parasit Romania comunista. Norocul nostru si al multor clujeni este ca Andrea mai continua o parte din traditiile culturale ale comunitatii.

    • Andrea Ghiţă commented on April 9, 2021 Reply

      Dragă Tiberiu Ezri, exagerezi în legătură cu contribuţia mea. Slavă Domnului, la Cluj mai există o comunitate evreiască de câteva sute de persoane, avem un cor foarte bun, dirijat de prof. Ecaterina Halmos, fiica renumitului pianist Gheorghe Halmos, avem o formaţie de muzică klezmer, a cărei solistă este Sulamita Socea care scrie şi în Baabel, avem căţiva oameni inimoşi, printre care Robert Schwartz, preşedintele comunităţii, Daniel Lőwy – autor de cărţi şi fermentul unor acţiuni meritorii – şi Andrei Zador, ambii baabelieni, remarcabilul istoric Ladislau Gyémánt, Andrei Klein, cunoscut colecţionar, precum şi publicistul şi profesorul Zoltán Tibori Szabo – un foarte apropiat prieten şi sprijinitor al comunităţii – care, cu toţii, au contribuit şi contribuie la păstrarea istoriei evreimii clujene şi a vieţii evreieşti actuale. Desigur că mai sunt multe de făcut, că nu vom putea ajunge niciodată la nivelul interbelic, dar ne străduim să existăm. Meritul meu este ( şi nu sunt singura) că unele aspecte esenţiale sunt reflectate în Baabel.

  • Andrea Ghiţă commented on April 8, 2021 Reply

    Articolul aduce informaţii interesante despre viaţa muzicală evreiască clujeană, din anii 1930-1942. Aş adăuga că în timpul studenţiei György Ligeti a predat la Liceul Coeducaţional Evreiesc din Cluj şi a dirijat orchestra liceului. Emil Schönberger, fost elev al liceului, îmi povestea că repetase cu ei propriile lucrări foarte moderne, dar conducerea liceului, mult mai conservatoare în ale muzicii, nu a fost de acord ca ele să fie interpretate pe scenă. Alexander Uriah Boskovich (Boskovits Sándor) poate fi considerat întemeietorul muzicii simfonice israeliene. Vă invit să urmăriţi un interviu cu soţia sa, Myriam Boskovits ( pianistă şi profesoară la Academia de muzică din Tel Aviv), realizat de mine cu prilejul prezenţei sale la Cluj, în anul 2005.

    https://www.youtube.com/watch?v=w2xvNabDht4&t=2s

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *