În ultimii ani de viață sănătatea lui Beethoven s-a deteriorat considerabil. Schimba multe locuințe, atât în Viena cât și în împrejurimile ei: Mödling, Baden, Nussdorf și Heiligenstadt, locuri unde a scris și a compus.
În 15 octombrie 1825 Beethoven s-a mutat la Viena, într-o casă aflată pe Alte Schwartzspanierstrasse nr. 15.
Pe cealaltă parte a străzii locuiau Stephan von Breuning şi fiul său Gerhard, prieteni apropiați încă din Bonn. Ei l-au ajutat mult pe Beethoven în fazele finale ale bolii sale.
În 1824, după terminarea Simfoniei a IX-a, care a reprezentat apogeul creației sale, Beethoven s-a dedicat definitivării ultimelor sale cvartete de coarde. Cvartetul Nr. 13, Op. 130 în Si bemol major, în șase părți, ultima polifonică, s-a dovedit foarte dificil, atât pentru instrumentiști, cât și pentru public. Premiera a avut loc în martie 1826, cu Cvartetul Schuppanzigh.
Există referințe contemporane care demonstrează că Beethoven lucra la o nouă simfonie (după cum rezultă dintr-o scrisoare a sa, datată 18 martie 1827). Se spune că Beethoven i-ar fi cântat prietenului său Karl Holz fragmente din această nouă simfonie.
Pe fotografia de mai sus se vede o pagină din manuscrisul lui Beethoven. În partea inferioară a paginii este scris: „Notele din această pagină sunt ultimele scrise de mâna lui Beethoven. Ele au fost așternute pe hârtie în prezența mea, cu 10-12 zile înainte de decesul lui,” semnatA. Schindler. Anton Felix Schindler a fost secretarul și primul biograf al lui Beethoven, cel care l-a vizitat aproape zilnic pe marele compozitor. El a consemnat: „Cu 12 zile înainte de a se stinge din viață, Beethoven a cerut să lucreze pe Simfonia a X-a.”
Când şi-au dat seama că Beethoven nu avea să se mai refacă, prietenii apropiați s-au adunat să-i stea la căpătâi. Se spune că ultimele cuvinte ale lui Beethoven ar fi fost: „Plaudite, amici, la comedia finita est!“ (Aplaudați, prieteni, comedia s-a sfârșit!)
Beethoven a decedat în 26 martie 1827
A fost înhumat în cimitirul din Währing. Cuvântarea de adio a fost rostită de Franz Grillparzer și s-a cântat Requiemul lui Mozart. În 1888 rămășițele pământești ale Titanului din Bonn au fost mutate în Cimitirul Central al Vienei, alături de mormântul lui Schubert.
Pe biroul lui Beethoven au fost găsite rândurile de mai jos, semnate de mâna lui:
Ich bin, was da ist. Ich bin alles, was ist, was war, und was seyn wird, kein sterblicher Mensch hat meinen Schleyer aufgehoben. (Eu sunt ceea ce este, ceea ce a fost și ceea ce va fi. Niciun om muritor nu mi-a ridicat vălul.)
Er ist einzig von ihm selbst, diesem Einzigen sind alle Dinge ihr Daseyn schuldig. (El este unic prin sine însuși și toate lucrurile își datorează existența numai lui.)
Cuvintele de mai sus sunt luate din eseul lui Friedrich Schiller Die Sendung Moses (Misiunea lui Moise) care se referea la întemeierea statului evreu de către Moise, dar şi la natura şi înţelepciunea culturii egiptene. Potrivit lui Schindler, biograful lui Beethoven, acestea era profesiunea de credință compozitorului.
Dar povestea noastră nu a luat sfârșit. Muzicologul englez Barry Cooper, autorul cărții Beethoven și procesul său de creație, a găsit schiţe notate de mâna lui Beethoven în 1825 pentru 250 de măsuri din prima parte a Simfoniei a X-a și le-a aranjat într-o formă cât mai apropiată de stilul lui Beethoven. De fapt el a mai găsit și schițe pentru un Scherzo și fragmente din Finale, dar a considerat că acestea nu sunt destul de ample pentru a le integra într-o compoziție interpretabilă.
În 1988 Cooper a publicat o parte din simfonie, Andante-Allegro-Andante, pe baza schițelor pentru a Simfonia a X-a. Partitura lui Barry Coopera fost interpretă în același an, într-un concert susţinut de Royal Philharmonic Society London, căreia Beethoven îi dedicase noua sa simfonie în 1827.
Cu ocazia Anului Beethoven 2020, Deutsche Telekom a finanţat o echipă de experți internaționali în muzică și inteligenţă artificială care să finalizeze cu ajutorul tehnologiei această ultimă simfonie, neterminată, de Beethoven. Proiectul, numit Beethoven AI, la care au lucrat umăr la umăr muzicologi şi specialişti în inteligenţă artificială, a dat rezultate uimitoare. În strădania de a obţine o muzică într-un stil cât mai apropiat de cel beethovenian, au introdus în programul inteligenţei artificiale nu numai informaţii legate de muzica lui Beethoven, ci şi a compozitorilor care l-au inspirat: Mozart și Bach.
Premiera – cel puțin a primelor două părți ale simfoniei – era programată pentru luna aprilie 2020 la Bonn, dar din cauza pandemiei a fost amânată pentru toamna anului 2021. Concertul a avut loc în 9 octombrie 2021 la Telekom Forum din Berlin.
Beethoven, Simfonia a X-a
Bibliografie
Grove: The Dictionary of Music and Musicians
Wikipedia
Colecţia filatelică personală
Der Musikus Mitteilungsblat der Motivgruppe Music s.V.
Eva&Frederic Grosz
9 Comments
Articolul dvs mi- a îmbogățit cunoştinţele şi m- a fācut să reflectez la formidabilele realizări ale geniului uman.
Totdeauna am fost în extaz ascultând cvartetele lui Beethoven, dar nu am stiut ca a desăvîrşit unele cvartete în ultima parte a vieții, după triumful Simfoniei a IX – a.
Partea a IV – a a Simfoniei a IX- a, compusă pentru solişti , cor şi orchestră are la bază ” Oda bucuriei ” a lui Schiller; Dar acum, de la dvs am aflat că eseul lui Schiller, ” Misiunea lui Moise” l-a influențat pe Beethoven si un fragment din eseu, revelația Fiinţei Supreme care işi pãstrează totuşi misterul, a devenit crezul ilustrului compozitor, lăsat ca un testament omenirii. Sunt emoțonată profund, ca esenţa iudaismului, D- zeul unic , a avut un asemenea impact asupra ” Rebelului magnific”.
Tot dvs m-ați pus la curent acum cu Simfonia a X – a si modul cum au putut fi completate porțuni ale ei cu ajutorul unor algoritmi.
Inimaginabil, opiniile matematicianului Norbert Wiener exprimate in eseul ” D-zeu şi Golem”, se realizeaza sub ochii noştri, imbucurător, dar numai atât cât ordinatoarele sunt sub control.
Va multumesc si va sunt recunoscătoare pentru generozitatea cu care împārtāşiţi din erudița dvs, pentru tematica atât de bogatā, diversa si excelent structurată.
Extraordinară ilustrația filatelică!!
De existența Simfoniei a X-a auzisem câte ceva, dar nu despre proiectul de recreare cu ajutorul inteligenței artificiale. La o primă audiție sună destul de convingător pentru un diletant. Dar sunt de acord cu Andrea: vai de capul nostru dacă creația artistică va fi preluată de inteligența artificială!
Mulțumim Hava pentru aprecieri !
Familia Grosz, cate eruditie si ce noutati ati dezvaluit aici.
N-am auzit niciodata de aceasta Simfonie a Xa si sunt tare curioasa daca ea va fi vreodata interpretata si aici de catre excelenta orchestra a Filarmonicii din Tel Aviv, pe care o frecventez de multi ani.
Gandindu-ma pe marginea pieselor de muzeu pe care le prezentati si le detineti in colectia personala, observ si admir aceasta pasiune deosebita pe care ati revelat-o de fiecare data si o bogatie spirituala neobisnuita.
Veronica ,mulțuim pentru cuvintele de laudă Pasiunea filateliei pentru cei ce o practică e ceva care odată încercată rămâne pe viață .
Un alt articol reuşit în care cuplul Eva şi Frideric Grosz îmbină un subiect intersant cu ilustraţii filatelice. Ce noroc că fragmentele din Simfonia a X-a nu s-au pierdut şi ce interesant că ea s-a putut reconstitui cu ajutorul inteligenţei artificiale. Şi totuşi nu ştiu dacă Beethoven ar aprecia asta. Până la urmă performanţa inteligenţei artificiale ne-a arătat că un computer poate fi un epigon. Nu ştiu dacă va ajunge, vreodată, să creeze cu adevărat ceva original şi valoros. Eu sper să nu se ajungă acolo, pentru că acest lucru ar însemna sfârşitul omenirii.
Mulțumim pentru comentariul interesant și pentru încurajare !
Senzational articol care mie imi imbogateste cunostintele in muzica fiindca nu stiam de existenta simfoniei X.
Ne bucură că ți-a plăcut și mulțumim pentru apreciere !