Finlanda, Suedia, Turcia și NATO

După invazia rusească în Ucraina și după amenințările mai mult sau mai puțin voalate de a invada unele țări care în trecut aparținuseră Uniunii Sovietice sau Pactului de la Varșovia, nu este de mirare că Finlanda și Suedia se tem că “țarul” actual al Rusiei visează la un nou imperiu, la fel ca cel care pe vremuri a ocupat Finlanda și o parte din Suedia, Astfel aceste țări doresc să devină membre ale NATO (North Atlantic Treaty Organization) sau în franceză OTAN – (Organisation du traité de l’Atlantique nord), ceea ce este logic și ușor de înțeles.

Pe de altă parte se poate înțelege și nemulțumirea Rusiei care în Europa se va simți încolțită de NATO din toate direcțiile. Prin Serghei Ryabkov, locțiitorul ministrului de externe al Rusiei, guvernul Rusiei și-a exprimat nemulțumirea față de decizia celor două țări, afirmând în mod explicit și ca de obicei amenințător că aderarea acestora la NATO va avea repercursiuni serioase. De asemenea, unul dintre multiplele motive pentru care Rusia a atacat Ucraina a fost dorința exprimată de aceasta de a intra în NATO.

Într-un articol publicat online de CNN în 16 mai 2022, Joshua Berlinger încearcă să explice procesul de aderare a acestor țări la NATO. Cererea Finlandei și Suediei de a intra în NATO a fost binecuvântată de marile puteri, membre ale NATO, inclusiv Marea Britanie și SUA. Deși trei țări nordice, Norvegia, Danemarca și Islanda au fost printre membrele fondatoare ale NATO, Suedia și Finlanda nu au aderat din motive istorice și geopolitice. Finlanda care a devenit independentă de Rusia în 1917 și Suedia care a fost neutră în timpul celui de al Doilea Război Mondial, erau hotărâte să rămână independente din punct de vedere militar și față de Uniunea Sovietică, dar și față de Statele Unite ale Americii. De asemenea, tratatul de prietenie Fino-Sovietic, semnat în 1948, interzicea Finlandei orice acord militar cu țări dușmănoase cu URSS și interzicea trecerea prin teritoriul Finlandei a unor trupe care intenționau să atace URSS. În 1995 cele două țări sau intrat în Uniunea Europeană, fără însă a adera la NATO. Dar, cum spuneam, comportamentul agresiv al Rusiei a convins și aceste două țări pacifiste să ceară acceptarea lor în NATO, care aplică “politica ușii deschise” când este vorba de noi aderări, dar cu anumite condiții. În primul rând toți membrii NATO trebuie să fie de acord cu aderarea noilor membri. Alte condiții sunt:

– statul respectiv trebuie să funcționeze într-un sistem politic democratic, bazat pe o economie de piață (un sistem economic în care producția și serviciile sunt controlate de cerere și ofertă),

– să dea drepturi egale minorităților,

– să încerce să rezolve conflictele în mod pașnic,

– să participe și să contribuie la operațiunile militare ale organizației NATO,

– să păstreze relații democratice între forțele militare și cele civile.

La ora actuală, NATO are 30 de membri, (prezentați aici în ordinea aderării lor la NATO). 12 dintre ei, în frunte cu SUA, sunt membri fondatori (1949): SUA, Marea Britanie, Franța, Italia, Olanda, Belgia, Danemarca, Islanda, Canada, Portugalia, Norvegia și Luxemburg. După scurt timp au aderat Grecia, Turcia și Germania.  Mult mai târziu au urmat Spania și Ungaria (1999), Polonia, Republica Cehă, România (2004), Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia, Slovenia, Albania, Croația, Muntenegru și Macedonia de Nord (2020).

Turcia a intrat în NATO în 1952, dar regimurile politice de acolo s-au schimbat în repetate rânduri. Dintre țările membre, am impresia că cea care îndeplinește cele mai puține condiții de aderare la NATO este Turcia – țara este condusă de un dictator care a nimicit opoziția și controlează aproape complet media. Minoritățile, în special kurzii, sunt considerați dușmani ai statului. Iar acum, Erdogan este singurul care se împotrivește intrării Suediei și Finlandei în NATO. Oare de ce?

Explicația lui este că aceste două țări adăpostesc “teroriști kurzi”. Impresia mea este însă că adevăratul motiv este dorința lui de a păstra relații bune cu rușii. Dacă așa este într-adevăr situația, ar fi o trădare a intereselor NATO. Teoria mea este întărită de faptul că în 1984, Suedia a fost printre primele state care au declarat că PKK (Partidul Muncitoresc Kurd sau Partiya Karkerên Kurdistan) este o organizație teroristă, iar în Suedia se află doar civili kurzi. Și Finlanda a condamnat PKK pentru actele ei teroriste, dar în același timp, în 2019, la fel ca majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, inclusiv Suedia, a refuzat să trimită arme Turciei care îi ataca pe kurzii din Siria. Deși kurzii constituie 20% din populația Turciei, ei sunt discriminați. Până și folosirea oficială a limbii kurde a fost interzisă în Turcia. De fapt kurzii sunt discriminați și în Iran, Irak și Siria. În plus, Turcia sprijină organizația teroristă Hamas, deci ea pare a fi “oaia neagră” din NATO. Până vor fi acceptate în NATO, Finlanda și Suedia nu pot beneficia de Articolul 5 al NATO după care un atac asupra unei țări membre NATO va fi considerat un atac împotriva întregii organizații și va îndreptăți reacția armată a tuturor membrilor NATO.

Quo Vadis (încotro mergi/mergem)?

Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că expansiunea NATO nu va face lumea nici mai stabilă, nici mai sigură. Cu această afirmație sunt de acord. El a adăugat că reacția Rusiei va depinde de cât de aproape de granițele ei vor fi plasate infrastructurile NATO. Dar NATO nu vrea să atace Rusia, în schimb Rusia a atacat Ucraina și în viitor probabil va dori să-și „putinizeze” fostele colonii din URSS. Problema Rusiei este însă slăbiciunea ei militară pe care a demonstrat-o după invazia Ucrainei.

Dacă ar mai fi existat Pactul de la Varșovia, situația ar fi fost mult mai dificilă pentru lumea liberă. Acest pact, înființat în 1955 și autodesființat în 1999, cuprindea URSS, România, Cehoslovacia, Germania de Est, Ungaria, Bulgaria, Polonia și Albania.  

Însemnul Pactului de la Varșovia

Europa în timpul Războiului Rece.

În ilustrație, statele Pactului de la Varșovia sunt în roz, statele NATO în albastru, statele neutre în gri și Iugoslavia, (care aparținea statelor nealiniate) în verde, Linia neagră reprezintă “Cortina de fier”. De remarcat că cele mai “reușite” acțiuni militare ale Pactului (de fapt ale URSS) nu au fost împotriva NATO, ci împotriva unor membri ai Pactului însuși, ca de exemplu reprimarea mișcărilor de eliberare de sub regimul comunist, în 1956 în Ungaria și apoi în 1968 în Cehoslovacia.

Așadar, logica îmi spune că balanța dintre cele două puteri, NATO și Rusia, se înclină spre NATO. Cu cine mai poate face Rusia un pact? Cu Bielorusia, Transnistria, Donbass?

Deocamdată, alea jacta est (zarurile sunt aruncate), dar dacă vreun psihopat va recurge la folosirea armelor atomice, situația se poate schimba.

Să sperăm că mintea sănătoasă va învinge și vom continua să trăim într-o lume cât de cât echilibrată.

Bibliografie

https://edition.cnn.com/2022/05/14/europe/sweden-finland-nato-next-steps-intl/index.html

https://www.cnbc.com/2022/05/23/why-turkey-doesnt-want-sweden-finland-to-join-nato.html

https://en.wikipedia.org/wiki/NATO

https://en.wikipedia.org/wiki/Warsaw_Pact

Tiberiu Ezri

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

20 Comments

  • BORIS MEHR commented on June 9, 2022 Reply

    SUNT totuși nelămurit ce temeri are SUEDIA , nu cred că RUSIA ar ataca această țară absolut pașnică. FINLANDA a pierdut cândva KARELIA, nu o va recupera, nici acolo nu cred că vor rușii să ajungă. BĂNUIESC CĂ SUNT MOTIVE ECONOMICE, poate mă înșel. IAR NATO nu s-a dovedit un factor pacificator, de pildă IUGOSLAVIA. RUSIA nu este foarte puternică, are de ce se teme de NATO. Mișcarea Maidan din 2014 A FOST PROVOCATĂ DE SPRIJIN EXTERIOR. NATO nu a intervenit când RUSIA a ocupat CRIMEEA, parțial DONBASS.

    • Tiberiu Ezri commented on June 9, 2022 Reply

      Intrebari legitime la care numai viitorul ne va oferi un raspuns.

  • Marica Lewin. commented on June 5, 2022 Reply

    Un razboi nefericit. Rusia nu a atacat Ucraina fara motiv, dupa 8 ani de discordie.
    Rusia nu este un duşman al Occidentului, dar este o mare putere care nu poate fi obligata sa accepte punctul de vedere american.
    Zelenski trebuia sa aiba grija de poporul sau, daca il iubea asa de mult si sa nu creeze o situatie artificiala.

    • Tiberiu Ezri commented on June 6, 2022 Reply

      Sunt de acord ca si Zelensky are prea mult ego in acest conflict.

      • Marica Lewin. commented on June 6, 2022 Reply

        O insolenta greu de imaginat

        • Tiberiu Ezri commented on June 6, 2022 Reply

          Da si pana la urma el va da apa la moara numerosilor antisemiti ucrainieni care il invinovati pe acest ovreiasi bufon ca le-a distrus tara.

        • Veronica Rozenberg commented on June 6, 2022 Reply

          Nu cred ca se poate folosi aici cuvantul insolenta, si cu toate ca socoteala sa din targ nu corespunde cu cea de-acasa, oamenii cei nenorociti nu trebuiau sa cada prada unui tiran nebun.

          Calea pasnica ar fi trebuit sa fie o solutie intr-o lume civilizata, dar nu suntem o lume civilizata. nici macar Europa veche si patita nu dovedeste ca ar fi.

          Moartea si distrugerea e ultima solutie !!

          • Tiberiu Ezri commented on June 6, 2022 Reply

            Foarte trist!

  • Veronica Rozenberg commented on June 5, 2022 Reply

    Articolul mi-a completat amamunte pe care nu le-am cunoscut, dar cu toate acestea cred ca e iluzoriu de a afirma in mod cert ca INAMIC=RUSIA.

    Privind cu anumita doza de atitudine critica nu ar trebui sa uitam atitudinea tarilor “libere”, “vestice”, “”iluminate” pe care au avut-o in decursu istoriei, chiar daca ne marginim doar la secolul XX.

    Saracia, violenta , suprematia economica a marilor concerne, si inca alte fenomene, care determina ca gapul intre lumea a treia si ceilalti sa se mentina nu pot fi scoase din contextul tarilor despre care e usor sa vorbim cu simpatie, admiratie si poate chiar “adulatie”.

    Cursa inarmarii este permanenta cam la toate statele lumii, cu toate se simt amenintate si dornice sa se apere, pacea este un deziderat care inca asre efectul unei Fata Morgana. Si, nu numai inamicul acela din Est este cel care mentine aceasta stare de nesiguranta, care poate oricand sari in aer.

    • Tiberiu Ezri commented on June 5, 2022 Reply

      Sunt de acord cu tine ca nici ceilalti nu sunt miei, dar la ora actuala pericolul pacii mondiale sunt rusii (mai bine spus conducatorul lor) si din cauza asta si tari pasnice, sau chiar neutrale cum a fost Suedia incearca sa se apere in fata acestui pericol.

      • Veronica Rozenberg commented on June 5, 2022 Reply

        Se vorbeste in ultima vreme ca Putin este foarte bolnav de acea boala care nu iarta. Ma gandesc cum va fi dupa, daca se va adeveri presupunerea, cum oare se vor schimba lucrurile?

        In legatura cu apararea unora dintre tarile mentionate, sau cele. care de mult sunt membre la NATO.
        Oare, cu adevarat NATO ar interveni intr-o lupta initiata de rusi, chiar intr-una din tarlile membre? E mai mult decat clar ca acesta ar insemna inceputul unui nou razboi mondial. Incerc sa sper ca nu se va ajunge la aceasta situatie.

        • Tiberiu Ezri commented on June 5, 2022 Reply

          Sper si eu!

  • Marina Zaharopol commented on June 4, 2022 Reply

    În ceeace priveşte Turcia, asistăm la repetarea unei tactici des folosită de Erdogan pentru a obţine anumite concesii de la celelate ţări membre în NATO. Acum câţiva ani, el a cerut sume mari de bani pentru a împiedica refugiaţii din Orientul Mijlociu să ajungă în Europa vestică. acum s-ar putea ca împotrivirea la aderarea Suediei şi Finlandei la NATO să fie motivată de dorinţa de a primi jet-uri de luptă americane sau poate vizează relaţia SUA cu Kurzii din Siria. Acest “şantaj” se adăugă la preocupările lui Erdogan pe plan intern legate de alegerile prezidenţiale şi parlamentare care îl aşteaptă la anul, ştiind că o atitudine intransigentă faţă de minoritatea kurdă va fi răsplătită.

    Şi totul în ciuda faptului că afirmaţiile lui privitor la sprijinul pe care Finlanda şi Suedia l-ar oferi organizaţiilor teroriste se bazează pe o premisă falsă: precum afirmă articolul, aceste ţări au condamnat întotdeauna acţiunile teroriste ale PKK şi delegaţiile care le-au vizitat constau numai din civili kurzi.

    Se pare că lui Erdoga “îi merge” chiar dacă nu îndeplineşte multe cerinţe ale apartenenţei la NATO!

    • Tiberiu Ezri commented on June 4, 2022 Reply

      Va multumesc pentru importantele comentarii!

  • Anca Laslo commented on June 3, 2022 Reply

    NATO te apara atata timp cat nu esti atacat. Art 5 din Tratat este mult invocat dar n-a fost inca aplicat. Sigur ca n-a fost cazul si speram sa nici nu fie dar…
    In rest, daca Rusia ar fi atat de puternica pe cat se pretinde nu ar trebui sa se simta incoltita si “speriata” de NATO si de nimeni. Oricum n-a fost atacata, toate declaratiile sunt doar pretexte. Nerusinate.

    • Tiberiu Ezri commented on June 3, 2022 Reply

      De acord!

  • Andrea Ghiţă commented on June 3, 2022 Reply

    Când s-a desfiinţat Pactul de la Varşovia speram să se desfiinţeze şi NATO. Nu mai înţelegeam raţiunea existenţei unei singure organizaţii de apărare, dacă blocul inamic dispăruse.. S-a dovedit că nu era aşa, NATO creşte, se consolodează şi se apără de… inamic.

    • tiberiu ezri commented on June 3, 2022 Reply

      Probabil ca este necesara aceasta crestere si poate acest lucru va bloca aspiratiile imperialiste ale inamicului…

  • Eva Grosz commented on June 2, 2022 Reply

    Articol interesant, Aduce speranță !
    Hag Shevuot Sameach !

    • Tiberiu Ezri commented on June 2, 2022 Reply

      Hag Sameah!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *