Știrea că filosoful şi omul politic Tamás Gáspár Miklós (TGM, cum îl pomenește presa și Gazsi, cum îi spuneam noi, prietenii) a plecat dintre noi m-a izbit, în ciuda faptului că aflasem cu luni în urmă de boala sa, despre care se spune că până și medicilor le este greu să-i rostească numele.

Referindu-se la situația sănătății sale, TGM s-a destăinuit într-un interviu realizat în luna octombrie a anului trecut: „Este vorba de o boală incurabilă, care cu ajutorul unui tratament intensiv poate fi menținută la un nivel suportabil”[1].

Ultima noastră întâlnire a avut loc la Tel Aviv, unde sosise invitat la o conferință, cu peste un deceniu în urmă. Părea sincer bucuros că ne revedem, după atâția ani, în cursul cărora auzisem doar unul de celălalt. Ne-am căutat un loc mai liniștit, mulțumindu-ne până la urmă cu holul hotelului care-l găzduia, în centrul orașului. Mi-a povestit câte ceva despre existența sa la Budapesta, mai ales cea de toate zilele, dar și despre scopul vizitei în Israel. Veni și vorba despre soarta cunoștințelor noastre comune, un subiect firesc, întrucât trecuse multă vreme de la despărțirea drumurilor noastre. Am mai depănat câteva amintiri din copilăria și tinerețea din Cluj, locul unde ne-am născut amândoi, memorii care păreau bine conservate, cu un fel de evlavie chiar, în memoria sa.

Auzind claxonul taxiului care sosise pentru a-l lua la aeroport şi îl aștepta de câteva minute la intrarea hotelului, ne-am luat rămas bun. Eram convins că ne vom revedea…

Tamás Gáspár Miklós s-a născut în toamna lui 1948. Părinții lui erau intelectuali de marcă, vechi comuniști. După absolvirea liceului Sámuel Brassai a urmat Filosofia la Universitatea Babeş-Bolyai. La scurtă vreme după primirea diplomei a fost angajat ca redactor la publicaţia de limbă maghiară Utunk.

În 1978 se mută în Ungaria ca dizident politic, critic al regimurilor opresive din regiune. La începutul anilor 1980 este cercetător afiliat la Catedra de Filosofie a Universităţii Eőtvős Lóránd din Budapesta (ELTE), unde lucrează până în momentul în care, din cauza „atitudinii sale opoziționiste” îşi pierde locul de muncă, dar este invitat să predea la Universitatea Yale din SUA și la câteva instituții de învăţământ din Germania şi Franţa.

În perioada regimului Kádár, TGM devine cel mai cunoscut membru al opoziției, un intelectual militant pentru apărarea libertăţilor cetăţeneşti, pentru solidaritate socială, o voce critică faţă de totalitarismul comunist.

În 1989, TGM – conferenţiar la catedra de Filosofie al ELTE – devine reprezentant al SzsDSz (Uniunii Democraților Liberi) în Parlamentul Ungariei. Între anii 1990-1994 a fost deputat al aceluiaşi partid, în al cărui activ a ocupat funcţii din cele mai importante.

În anul 2000 demisionează din partid, întorcându-se la activitatea academică de cercetător la Institutul de Filosofie al Academiei Ungare.

Începând din 2007 este profesor invitat la Central European University din Budapesta/Viena. A susţinut prelegeri la cele mai prestigioase departamente de științe sociale și studii umaniste: New School for Social Research, Columbia University, Yale, Oxford, Chicago, Wissenschaftskolleg zu Berlin, Collegium Budapest. A fost invitat de mai multe ori şi la Facultatea de Sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai[2].

De-a lungul existenței sale de filosof și om politic, ideile lui Tamás Gáspár Miklós – mai întâi un liberal care lupta cu regimurile totalitare din estul Europei, mai târziu un om de stânga care şi-a ridicat glasul împotriva capitalismului de stat din aceeaşi regiune – au fost întâmpinate cu reacții din cele mai diverse. Printre altele, a fost numit „marxist înverșunat”, „conservator”, „trădător”, etc, atacuri sub loviturile cărora viața poate deveni insuportabilă sau… pe aproape.

Se mai spune că s-ar fi contrazis, nu o dată, în discursurile și scrierile sale, sau că argumentele oferite publicului erau deseori greu de înțeles.

Cred că disputele în centrul cărora se află Tamás Gáspár Miklós (28 noiembrie 1948 – 15 ianuarie 2023) vor continua să existe și după plecarea sa din această lume și îi vor justifica gândirea și ambiţiile.

George Farkas

---

[1] https://index.hu/belfold/2022/10/19/tamas-gaspar-miklos-filozofus-betegseg-valasztas-2022-haboru/

[2] https://socasis.ubbcluj.ro/in-memoriam-tamas-gaspar-miklos-28-11-1948-15-01-2023/