Număr vizualizări 9 ori

Pe la începutul anului 2024, Gergely Deli, rectorul Universității Ludovika din Budapesta, primește un telefon. La celălalt capăt al liniei se află un înalt oficial maghiar.

– Am auzit că organizați o conferință pe teme ecologice. Avem o rugăminte, și anume ca la această conferință să-l invitați și pe fostul președinte iranian, Ahmadinejad.

– Dar ce are Ahmadinejad cu schimbările climatice? – întreabă Deli stupefiat, aplicând varianta maghiară a vechiului dicton latin „Ce are sula cu prefectura?”

– O să vă explicăm personal, răspunde oficialul și închide.

Așa află năucitul Deli cum că simpozionul său va folosi, de fapt, ca acoperire a unei întâlniri ultra-secrete între fostul președinte al Iranului și șeful Mossadului israelian, David Barnea, în vederea unei eventuale schimbări de regim în Iran, într-o acțiune care avea să primească numele de cod „Motanul Încălțat”.

Cu acest fapt se deschide articolul de fond al ziarului New York Times din 13 iulie 2026 https://www.nytimes.com/2026/07/13/us/politics/israel-mahmoud-ahmadinejad-iran.html Evenimentele descrise în acest material sunt atât de uluitoare încât aceasta pare mai mult o poveste menită să sporească vânzarea a unei gazete, decât de schimbare a unui regim. Și totuși, o parte din cele relatate sunt confirmate și de anumiți reprezentanți americani și israelieni.

Ani de zile, Mahmoud Ahmadinejad, președintele Iranului între 2005 – 2013, a fost cel mai înverșunat dușman al Israelului, presa locală îl compara cu odiosul Haman din Cartea Esterei, dacă nu chiar cu Hitler. Dar după ce a coborât din fotoliul puterii, ceva s-a schimbat în perspectiva lui asupra lumii. Schimbarea a început cu aspectul exterior: și-a scurtat barba, a renunțat la jacheta muncitorească de culoare kaki în folosul unor costume cu croială scumpă și și-a schimbat și tunsoarea neîngrijită care îl definea. Dar, contrar proverbului românesc, se spune că fostul lup Ahmadinejad și-a schimbat nu doar părul, ci și năravul – a început să învețe engleza și chiar să încurajeeze muzica rap iraniană. Toate acestea l-au adus în conflict cu mulahii extremiști de la Teheran care de atunci i-au respins candidatura la toate alegerile prezidențiale.

Acesta este omul în care – potrivit ziarului New York Times – Mossadul și apoi CIA și-au pus speranțele în vederea unei schimbări în Iran.

Planul mai detaliat a fost prezentat într-un reportaj la Canalul 13 al Televiziunii israeliene. Potrivit acestuia, vântul de schimbare ar fi trebuit să sufle întâi dinspre nord, din regiunile cu populație majoritar kurdă, să se întețească spre centrul țării, ajungând apoi în capitală, la Teheran. „M-am întâlnit cu toți cei cinci conducători ai fracțiunilor kurde din Iran. Am privit în ochii lor și mi-am dat seama că acest plan are sorți de izbândă”, spune David Barnea, fostul șef al Mossadului. În acest scop, o parte din militanții kurzi au fost chemați să se antreneze în Israel. Termenul pentru începerea acțiunii „Motanul Încălțat” a fost fixat pentru sfârșitul anului 2026.

Dar evenimentele se precipită. Revolta populară de la începutul anului din Iran ia Mosadul pe nepregătite. „Încă nu suntem gata”, își avertizează Barnea superiorii. Dar prim-ministrul Netanyahu este nerăbdător. Perspectiva unei schimbări de regim în Iran i-ar îmbunătăți substanțial șansele electorale, care, potrivit sondajelor, se arată sumbre pentru el. Iar președintele Trump tocmai a scris un mesaj scurt pe rețeaua lui se socializare: „Ajutorul e pe drum.” Asta îi încurajează pe manifestanții iranieni. Dar și represiunea iraniană este sângeroasă.

Netanyahu cere o întrevedere cu Trump și îi prezintă în detaliu programul „Motanul Încălțat”. La întâlnire participă prin telefon și șeful Mossadului, Barnea și șeful Statului Major, Zamir. Barnea e mai optimist, Zamir e mai sceptic. În orice caz, perspectiva venirii la putere a lui Ahmadinejad, un lider acceptat de popor, pare mult mai realistă decât întoarcerea din exil a fiului șahului, Reza Pahlavi, care nu se bucură de sprijin în Iran. Trump nu răspunde imediat, dar opțiunea i se pare realistă și în plus, ea i-ar întări prestigiul după acel „Ajutorul e pe drum” care a întreținut speranțele atâtor tineri iranieni.

Peste câteva zile vine și răspunsul lui Trump: „De acord”.

Începe războiul, care în Israel se va numi Răgetul Leului. Scopul nu este eliminarea rachetelor balistice, nici eliminarea uraniului îmbogățit, ci unul mult mai ambițios – schimbarea regimului din Iran.

În prima zi lucrurile par să meargă bine, Liderul suprem, Khamenei, este lichidat printr-o lovitură precisă la reședința sa din Teheran. În altă zonă a capitalei, la aceeași oră și aproape în același minut, este lichidată toată elita militară a Iranului, inclusiv generalul de brigadă Aziz Nasirzadeh (Ministrul Apărării și fostul comandant al Forțelor Aeriene), generalul-maior Abdolrahim Mousavi (șeful Statului Major al Forțelor Armate Iraniene) și generalul-maior Mohammad Pakpour (comandantul-șef al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, IRGC, pilonul central al puterii regimului). Este vizată și reședința lui Ahmadinejad. Trei dintre bodyguarzii lui, însărcinați nu numai cu paza, ci și cu supravegherea lui, sunt uciși. Ahmadinejad este extras din reședința bombardată și dus într-o casă conspirativă pregătită din timp de către Mossad.

Dar orice minune ține doar trei zile. În a treia zi, Ahmadinejad, nemulțumit de modul cum decurg lucrurile, părăsește casa conspirativă. În paralel, Trump îi telefonează lui Netanyahu și îi ordonă să oprească întreaga acțiune. „Motanul Încălțat” va rămâne doar o poveste pentru copii.

Acestea sunt faptele relatate de către New York Times. Precum spuneam, ele sunt atât de extraordinare, încât pare mai mult o reuşită acţiune de marketing publicistic decât una care viza schimbarea a unui regim politic.

Dar ca simplu cititor, trebuie închei cu două nedumeriri și o remarcă:

Dacă Ahmadinejad a fost într-adevăr agent israelian, de ce i-a dezvăluit ziarul identitatea și l-a deconspirat, pecetluindu-i soarta? Oare nu s-au gândit că astfel descurajează alți potențiali agenți?

Oare ce influență ar fi putut avea Ahmadinejad asupra politicii regimului islamic, știut fiind că aceasta este stabilită de Liderul Suprem, nu de președinte?

Și dacă totuși această acțiune ar fi reușit, în lume ar fi existat un singur om, rectorul unei universități budapestane destul de obscure care ar fi știut că liderul Iranului este în fond agent Mossad. Și oricum, probabil că nimeni nu l-ar fi crezut.

George Uri Schimmerling

Sursa ilustrației:

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ahmadinejad_Registering_for_2021_presidential_election.jpg Fars Media Corporation, CC BY 4.0 <https://creativecommons.org/licenses/by/4.0>, via Wikimedia Commons

Referinţe

https://13tv.co.il/item/news/politics/security/rdvq5-905263137