Număr vizualizări 11 ori

Piramida ierarhică a nevoilor umane este o teorie propusă în 1943 de psihologul american (din părinți evrei ucraineni) Abraham Maslow (1). Ea este valabilă pentru fiecare dintre noi, de la necesitățile fizice cele mai primitive, până la nevoia de auto-realizare. (vezi figura de mai sus).

Primul nivel cuprinde satisfacerea necesităților celor mai fundamentale: aer, apă, hrană, somn și adăpost, toate esențiale pentru supraviețuire. Al doilea nivel al piramidei este nevoia de siguranță, de un loc de muncă stabil, sănătate și resurse financiare. Al treilea nivel este nevoia de dragoste manifestată prin relații sociale, prieteni, sentimentul de apartenență la o comunitate și întemeierea familiei. Al patrulea nivel este stima de sine, respectul față de ceilalți, obținerea unui prestigiu pentru realizări personale și comunitare.  Iar apogeul piramidei este nevoia de împlinire personală, de dezvoltare a potențialului, a creativității și a tuturor nevoilor spirituale. Oamenii încearcă să-și rezolve întâi nevoile de bază și abia după ce ele sunt satisfăcute, ei se pot concentra asupra nevoilor superioare. (2)

Oare asta înseamnă că stadiile piramidei cresc în ordine cronologică? Nu, ele se pot îmbina. Un om sărac poate avea alimentele minime asigurate, dar poate fi captivat de citirea cărților de artă. Primele două trepte ale piramidei sunt nevoile materiale ale omului, iar celelalte, nevoile spirituale. Dinamica acestei piramide se poate manifesta de exemplu prin faptul că un tânăr de la țară, aflat la prima treaptă, este legat spiritual de religie prin participarea zilnică la rugăciuni, ceea ce îl duce direct în treapta a treia. Dar dacă tânărul nu mai are din ce să trăi și pleacă la oraș, poate abandona legătura spirituală cu religia.

Conform teoriei dinamice a lui Abraham Maslow, o nevoie superioară nu poate rămâne activă sau prioritară dacă fundamentele sunt brusc distruse.

Un exemplu tragic al dinamicii piramidei ierarhice a lui Maslow este Holocaustul. În funcție de starea socială și financiară anterioară, unii au căzut de pe trepte superioare sau chiar de pe culmea piramidei până sub treapta necesităților de bază. Analizate după piramida lui Maslow, victimele Holocaustului au fost lipsite în mod premeditat și sistematic de necesitățile de bază – alimente, haine, adăpost, încălzire, dar și de cel aparținând treptelor mai înalte ale piramidei: nesiguranță, distrugerea relațiilor dintre oameni (dezumanizare), separarea familiilor și anihilarea demnității umane, existența lor reducându-se la o luptă disperată pentru supraviețuire.

O mică parte, cca 2% dintre oameni, se comportă diferit.  Ei sunt atât de puternic stăpâniți de un ideal, încât sunt dispuși să sacrifice orice pentru îndeplinirea lui, să renunțe chiar la necesitățile fundamentale ale vieții. Ei „sar” peste unele stadii, fiindcă autorealizarea li se pare mai importantă.

Un exemplu de dedicație și autorealizare a fost Michelangelo. El a lucrat timp de patru ani la tavanul Capelei Sixtine, neglijându-și sănătatea și trăind aproape numai din pâine și ceapă.

Piramida nu este un „adevăr absolut”, ea poate fi influențată de factori culturali. De exemplu, unii asiatici consideră că nevoia de apartenență la comunitate trebuie pusă la cel mai înalt nivel al piramidei, ca cea mai importantă nevoie.(3)

Filosofic vorbind, Sigmund Freud, adept al determinismului, susținea că nimic în lume nu este întâmplător, pe când Viktor Frankl, un existențialist, credea în capacitatea fiecărui om de a-și determina soarta. Dacă aplicăm aceste teorii la piramida lui Maslow care, de fapt, exprimă într-o oarecare măsură determinismul, abaterile de la piramidă, ca în cazul lui Michelangelo sunt bazate pe existențialismul lui Frankl.

Evoluția și involuția mea pe piramida ierarhică al lui Maslow

Am respirat din momentul când am ieșit din burta mamei, și încă ce aer! Nu poluat ca astăzi. În acel moment și mama primea mai ușor aer, fiindcă nu o mai apăsam pe diafragmă. Apa: puteam înghiți lichidul meconial, dar l-am refuzat și bine am făcut! În curtea sinagogii din Marghita, acolo unde locuiam, era o fântână arteziană cu apă proaspătă. Și mai primeam și lapte, care mă și alimenta. Dormeam cu părinții într-o căsuță de lângă sinagogă, deci aveam un adăpost sfânt… Hăinuțe nu aveam prea multe și ne descurcam și fără pamperși.  Iar de dormit dormeam noaptea „ca un prunc”. Circumcizia pe care am avut-o nu intră în nevoile descrise de piramidă. Nu m-am reprodus până la 27 de ani, când ni s-a născut primul fiu la Timișoara. Trecând la a doua treaptă a piramidei, optimismul meu crește și mai mult – m-am născut după cel de-al Doilea Război Mondial și acasă nu am primit în viața mea nici măcar o palmă. Doar melamed-ulde la shil (învățătorul de la sinagogă) mă lovea peste degete cu nuiaua, dacă vorbeam în timpul orelor de idiș  Pentru asta mama m-a scos de acolo după două săptămâni. Până la 16 ani am fost sănătos tun, chiar începusem să mă antrenez la lupte greco-romane. Dar m-am îmbolnăvit de tuberculoză primară, care pe atunci era endemică în România și am stat șase săptămâni la un sanatoriu local. Excelentul doctor Segal m-a tratat cu izoniazidă și injecții dureroase de streptomicină și m-a vindecat.

Situația noastră financiară nu era grozavă. Jucam fotbal cu prietenul meu Oscar cu mingi făcute din cârpe. Iarna aveam un „patinoar” natural, o baltă înghețată în spatele casei familiei Teszler. Nu aveam patine, jucam hochei pe gheață cu pantofii obișnuiți. Dar (acum urc pe cea de-a treia treaptă a piramidei) cel mai important lucru era că acasă simțeam căldură sufletească a părinților care încercau să-mi bage în cap „Cei șapte ani de-acasă”. Aveam prieteni dragi în România și apoi în Israel și SUA, cu care sunt în legătură și astăzi. Cel mai apropiat prieten din România este Oscar, care locuiește până astăzi la Marghita. Făceam kilometri în fiecare seară cu un grup de prieteni și discutam despre cărțile pe care le citeam, despre muzica formației Beatles sau despre fotbal. Legături romantice adevărate nu am avut până am cunoscut-o pe viitoarea mea soție, dar oricum, hormonii răcneau în noi și ne uitam cu invidie la băieții care umblau cu fete frumoase.

Nu pot să sar pe treapta a patra a piramidei fără să amintesc că am terminat cu succes facultatea de medicină și că munca mea ca medic începător la țară era apreciată. Drept recunoaștere primeam ouă, găini, caș și lemne de foc quantum satis. Bani nu acceptam din principiu, deși mi se ofereau din când în când.

La ultima treaptă a piramidei (apogeul) am ajuns în Israel, unde am devenit profesor de medicină și mi-am dezvoltat creativitatea scriind articole la Baabel și vizitând multe locuri din lume. Peste tot am căutat săli de concrete și, mai ales, de operă și balet. Obligația mea morală se manifestă prin comportamentul corect și iubitor față de părinți (care nu mai trăiesc), soție, copii, nepoți și prieteni Și educarea noii generații de medici o văd ca pe o obligație morală.

Însă din păcate, la ora actuală piramida mea este în involuție, odată cu vârsta, bolile, lipsa orelor de somn, stereotipizarea vieții și despărțirea dureroasă de părinți și de unii prieteni.

Puținele vorbe de apreciere (treapta a patra a piramidei) la primesc de la învățăceii mei, soție, copii și uneori de la câte un comentariu la Baabel.

O involuție catastrofală au suferit oamenii care trăiau lângă granițele cu Gaza și Liban. Sub ei s-a dărâmat și prima treaptă, cea a unor cerințe fiziologice. Dar sunt convins că cei care au rămas în viață, mai ales tinerii, vor reuși să reconstruiască întreaga piramidă.

Ce importanță are teoria piramidei lui Maslow? Ea este un model de înțelegere a motivațiilor comportamentului uman și a autorealizării.(4)

Tiberiu Ezri

Bibliografie:

1.https://en.wikipedia.org/wiki/Abraham_Maslow  

2.https://www.upistudy.com/blog/psychology/what-îs-maslows-hierarchy-of-needs-explained-simply

3.https://psychology.town/personality-theories/maslows-hierarchy-needs-personal-development/

4.https://www.simplypsychology.org/self-care

Sursele ilustrațiilor:

1.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Maslow%27s_Hierarchy_of_Needs_Diagram.png Hamish.croker, CC BY-SĂ 4.0 , via Wikimedia Commons

2.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Photo_of_Abraham_Harold_Maslow_by_William_Carter_(cropped).jpg  William Carter, Public domain, via Wikimedia Commons