Nu de mult o prietenă mi-a scris că la ei tocmai este o zăpușeală cumplită, iar ea pregătește zacuscă pentru iarnă – coace vinete, prăjește două kilograme de ceapă…  Ce nebunie mai e și asta?  La ea în casă trebuie să fi fost mult peste 40^oC, mă mir că nu a leșinat!

Dacă mă gândesc bine, problema nu este numai a ei, ci a noastră a tuturor.  Nimeni nu mai poate nega existența schimbărilor climatice.  (M-aș bucura dacă Serena Adler, care e expertă în acest domeniu, ni l-ar explica mai amănunțit.)  Temperaturile cresc și nevoia de a ne adapta noilor condiții devine tot mai stringentă.

Eu trăiesc de câteva zeci de ani în Israel și am avut timp să mă obișnuiesc cu verile lungi și dogorâtoare.  Cu timpul mi-am dat seama că hrana trebuie să fie potrivită anotimpului.  Vara nu fac supe calde, mâncăruri grase.  Consum mai puțină carne, mai ales preparate care merg repede: șnițel, chifteluțe, mititei, uneori pește prăjit.  Mi-am adunat un număr de rețete culinare speciale pentru vară, unele clasice, altele culese de pe la rude și prieteni, una am inventat-o chiar eu.  Nu sunt teorii, ci lucrurile pe care le fac zi de zi.  Toate au în comun că se servesc reci, sunt ușor de preparat, ingredientele sunt la îndemâna oricui și prepararea nu necesită multă căldură.  Mai mult, se bazează mai ales pe zarzavaturi, cele mai multe nu au colesterol, iar dacă sunt consumate cu pâine integrală, cred că formează regimul alimentar cel mai sănătos cu putință.

Toți experții sunt de acord că cea mai importantă componentă a regimului alimentar este… apa.  Eu nu sunt în stare să beau peste doi litri de apă pe zi.  De aceea, în zilele toride, primul lucru pe care îl pregătesc este o oală mare de compot, cu multă zeamă.  Altă posibilitate este o lubeniță mare.

În continuare aș vrea să împart cu cititorii mei unele rețete de vară.  Sper că le veți încerca.  Iar dacă cineva mai are rețete bune pentru vară, îl / o invit să le contribuie.

1. Salată israeliană. Se taie în cubulețe roșii și castraveți. Sosul: ulei de măsline, oțet sau lămâie, sare, piper, zaatar (un condiment israelian – dar merge și fără). Salata se poate varia la nesfârșit, adăugând:

*ardei, gogoșari

*rădăcinoase tăiate sau rase: ridiche, morcov, gulie

*frunze: salată verde, varză, varză roșie, rucolă, țelină, pătrunjel, mărar

*ceapă albă, roșie, verde, chiar praz tăiat subțire (partea cea mai fragedă, verde deschis)

*ciuperci champignon proaspete, întregi sau tăiate felii

*boabe de porumb fiert (din conservă)

*germeni de fasole mung, de lucernă, etc., etc.

 

2. Salată grecească. La salata israeliană se adaugă măsline, telemea și frunze de busuioc.

3. Thina (tahini sau pastă de susan). Rețeta de bază: se amestecă un pahar de thina, un pahar de apă și zeama de la o lămâie. (Pentru două persoane eu fac de obicei numai jumătate.)  Atenție, la început se pare că nu reușește, dar amestecând încă câteva minute, compoziția se omogenizează.  Trebuie să iasă ca o smântână groasă, la nevoie se mai poate adăuga ori thina, ori apă.  Se adaugă sare, usturoi (mult!), pătrunjel tocat și puțină boia.  Se poate păstra chiar și o săptămână în frigider, într-un vas închis.  Se consumă cu pâine și cu măsline, castraveți acri, mezeluri.  Poate folosi ca sos pentru o salată israeliană, eventual cu măsline.  Sau poate fi folosit ca sos pentru înmuiat bucăți de zarzavat, sărățele, etc.

 

4. Salată de rădăcinoase. Rețeta am primit-o de la fratele meu, foarte probabil a inventat-o chiar el.

Pe răzătoarea cu găuri mari se rade morcov, ridiche și sfeclă roșie.  Se adaugă frunze de pătrunjel sau rucolă.  Sosul e ca cel de la salata israeliană.

(Dacă vrei, poți să adaugi aici poza rabinului, dar nu sunt sigură că e bine)

5. Salată de avocado. Aceasta e singura pe care am inventat-o eu. Un avocado bine copt (moale, dar nu înnegrit) se strivește cu furculița.  Se adaugă 250 g brânză de vacă, câteva cepe verzi tăiate mărunt, câțiva castraveți rași pe răzătoarea cu găuri mari, sare, piper, usturoi și mărar.  Se amestecă până iese o pastă.  Eu folosesc brânza omogenizată („gvina levana”) – dacă se folosește brânză grunjoasă și compoziția nu se leagă, se poate adăuga niște iaurt.  Se servește cu felii de roșii sau de gogoșar.

6. Pastă de brânză cu pește. Am învățat rețeta aceasta de la bunicul meu, care și-o făcea singur, după moartea bunicii. Se toacă o ceapă, se sărează.  Se adaugă o conservă de sardine în ulei, scursă, 250 g brânză de vacă și puțin muștar.

 

Salatele cu maioneză ar părea mai puțin sănătoase, dar dacă diluăm maioneza cu o cantitate egală de iaurt, rezultatul este mult mai ușor și mai dietetic.  Salată de boeuf și salată de cartofi știe toată lumea, totuși aș mai avea ceva de adăugat.  Cartofii în coajă trebuie fierți cam 45 de minute, pe când dacă sunt cojiți și tăiați în cuburi mici, sunt gata în 15 minute.

1. Coleslaw. Varza se taie mărunt, se adaugă morcov ras, tulpini și frunze de țelină. Se poate adăuga și puțină varză roșie, frunze de rucolă.  Sosul: un iaurt, tot atâta maioneză, o linguriță de muștar, sare, piper.

 

2. Salată de gulii. Guliile se cojesc și se rad pe răzătoarea cu găuri mari. În rest se procedează ca pentru coleslaw.

 

3. Salată de varză roșie. Varza roșie se taie mărunt, se adaugă o ceapă mică tocată. Sosul e ca cel de la coleslaw, dar se poate prepara și fără maioneză, numai cu iaurt.

4. Salată de dovlecei. Bunica mea făcea o salată asemănătoare, dar din păcate rețeta s-a pierdut odată cu ea. Totuși am găsit pe internet o rețetă care iese aproape la fel.  Dovleceii se curăță, se rad pe răzătoarea cu găuri mari, se fierb zece minute în apă cu sare și se scurg bine în ciur.  Când s-au mai răcorit se adaugă sosul ca cel de la coleslaw, usturoi și mărar.

 

5. Spanac cu nuci. Rețeta aceasta am învățat-o la Istanbul, de la o colegă de breaslă a soțului meu, care ne-a invitat acasă la ea și ne-a răsfățat… Un pachet de spanac (vreo 250 g) se curăță, se fierbe câteva minute în apă cu sare, se scurge.  Separat o ceapă mare se prăjește, dar numai câteva minute, până devine translucidă.  Se adaugă spanacul și un pumn de nuci tocate, se lasă pe foc până se evaporă lichidul.  Când s-a mai răcorit, se adaugă un iaurt, cam tot atâta maioneză și usturoi.

Iat-o pe autoarea rețetei de spanac cu nuci.  Am trecut împreună Bosforul pe vapor, era decembrie și un frig nemaipomenit.

 

6. Salată de ton cu ciuperci. Se amestecă o conservă de ton și una de ciuperci champignon, ambele scurse bine. Se adaugă un iaurt, cam tot atâta maioneză, o linguriță de muștar, usturoi, mărar.

 

7. Salată de hering. Această am învățat-o de la soacră-mea. În Olanda este mâncarea tradițională cu care evreii încheie postul de Yom Kippur, dar eu o fac și cu alte ocazii.  Se taie mărunt o ceapă, un măr acru și un castravete acru, eu mai adaug și un morcov ras.  Se adaugă vreo 200 g de hering marinat, tăiat mărunt (eu folosesc matjes) și mărar.  Sosul e cel de la coleslaw.

De la soacra mea am rețeta salatei de hering și multe altele.  Odihnească-se în pace!

 

Hava Oren