Încerc de astă dată să redau ceva legat şi de Cluj. Cred că după ce au trecut atâţia ani, se poate de acum dezvălui. România a jucat un rol dublu, chiar cu două feţe, în relaţiile ei cu Statul Israel,Read more…
George Petrineanu: ŢARA fără GHIŞEE, cu DRAGOSTE de NATURĂ şi CUMPĂTARE sau CE ESTE SUEDIA? (partea a V-a)
Poate ar fi cazul să încerc să mă îndepărtez de povestea propriei persoane ca să fac mai mult loc unor realităţi suedeze pe care încerc să le surprind. Pentru că viaţa iţi este împletită cu viaţa comunităţii,
George Hida: OBEZITATEA şi COMBATEREA EI pe BAZA EXPERIENŢEI PROPRII (V)
Ca să ne bucurăm de viaţă trebuie să ne cunoaştem pe noi înşine, să înţelegem mediul în care trăim şi să fim în ton cu natura înconjurătoare, unde există atât factori favorizanţi cât şi dăunători
Vasile Nussbaum: DESPRE IUDAISM (expunere la seminarul Keshet, Cluj, 25 noiembrie 2012) (partea II-a)
Curente religioase în contextul emancipării În condiţiile oferite de Emancipare au apărut o serie de noi mişcări, de noi înţelegeri a Iudaismului. Unele luau în considerare numai latura religioasă a iudaismului, altele doar dimensiunea naţională şi politică.
Eva Galambos: FILE DIN ISTORIA SIONISMULUI: CUM AM DEVENIT SIONISTĂ la…8 ANI
Când m-am înscris la organizaţia sionistă, refăcută acum câţiva ani de Tibi Roth, preşedintele comunităţii braşovene, i-am spus că dacă ar fi să procedeze ca la partidul comunist, ar trebui să-mi dea un carnet cu un număr mic, aşa cumRead more…
Florin Predescu : CAPRICIU CULINAR . PÂINE din CARNE
Mi-am permis să traduc mot à mot din franceză termenul de pain à la viande şi să vă ofer o reţetă clasică din America de Nord, care diferă în funcţie de regiune şi creativitatea executantului culinar. Reţeta de faţă comportă oRead more…
Doina Gecse-Borgovan: POVESTE cu o DACIE 1300
Motto: Daţi-mi o Dacie, o salopetă şi o sârmă suficient de lungă şi pot să fac înconjurul lumii. (folclor urban) Decembrie 2012. Suntem pe autostradă în Germania. Câteva zile până la Crăciun. Aglomeraţie. Depăşim şi suntem la rândul nostru depăşiţi.
István Zsehránszky: De VORBĂ cu ALINA NELEGA
1. Aţi ales ca titlu pentru sărbătorirea semicentenarului înfiinţării secţiei române al Teatrului Naţional din Târgu Mureş: „50 de ani de interculturalitate”. Care este motivarea acestei denumiri şi a concepţiei care stă la baza ei?
Eva Ţuţui: SOARTA UNEI CĂRŢI
Zilele trecute în biblioteca mea cam supraaglomerată am dat de un volum deosebit. Deschizându-l, văd că lipseşte pagina de titlu, dar găsesc semnătura mea pe numele de fată , pe aceea a mătuşii mele, Renca Lautmann şi pecetea din timpulRead more…
Zoe Petre : DESPRE CRIZA SISTEMULUI EDUCAŢIONAL
Nu cedez modei care denunţă vehement degradarea şcolii româneşti, de la grădiniţă la studiile doctorale. Nu neg prin asta existenţa unei crize, ci doar refuz soluţia ieftină care pune problemele sistemului educaţional din România pe seama reformelor din ultimii 20Read more…
Lucian Zeev Herşcovici: ANUL NOU AL POMILOR
În fiecare an, în apropierea anului nou al pomilor mă gândesc la unitatea între om şi pom. Ca o glumă îmi amintesc o zicală, ca un cântecel, pe care am învăţat-o în copilărie : ”Şcoala face omul om / Şi altoiulRead more…
Andrea Ghiţă: A PLOUAT pe… DIPLOMĂ
„Din cauza unui geam rabatat a plouat pe diplomă şi trebuie rescrisă.” E aproape imposibil să nu pufneşti în râs citind acest mesaj, trimis unui proaspăt doctor în muzicologie (căruia comisia îi acordase calificativul „summa cum laude”). Este, desigur, oRead more…
Adrian Grauenfels: MIRTA VIGNATTI
Mirta Vignatti, născută la Rosario, Argentina în 1967, trăieşte şi lucrează la Lucca – Italia Un artist este supus unei permanente dileme: alegerea între tehnică şi tematică. Marta Vignatti alege ideea.
Liana Saxone-Horodi: SINAGOGA MARE din BUCUREŞTI la 165 de ANI de EXISTENŢĂ
Din ultimul număr al publicaţiei „Realitatea evreiască” aflăm că, în luna noiembrie 2012, Comunitatea Evreilor din București a aniversat 165 de ani de existenţă a Sinagogii Mari, cel mai vechi lăcaș de rugăciune evreiesc care mai există în Capitala României.Read more…
Paula Duţă: CASTELUL BRAN – ÎNTRE IMAGINE şi ESENŢĂ
Au fost odată ca niciodată, că dacă nu ar fi fost nu s-ar fi povestit, o Regină şi o fortăreaţă singuratică aflată pe un colţ de stâncă înconjurată de o pădure deasă. Inima Reginei, tânjind de dorul copilăriei, a fostRead more…
MERE COAPTE de la TANIA
De mulţi, foarte mulţi ani, ne petrecem Crăciunul în mijlocul familiei soţului meu şi întotdeauna ne întoarcem mult mai încărcaţi decât am plecat, Primim daruri şi bunătăţi de tot felul. Ruladele de brânză cu verdeţuri, de carne de pui şi de porc, chifteluţele dolofane şi prăjiturile delicioase preparate de cumnata mea, Reli, au fost ambalate cu grijă în cutiile cu capac şi aşezate în pungi încăpătoare alături de zacusca de fasole boabe, din inepuizabila « rezervă de pe balcon », însă tava cu merele coapte de Tania o purtăm în braţe, ca pe un trofeu aromat.Read more…
Andrea Ghiţă: LIMANUL SĂRBĂTORILOR
Anul acesta toamna nesperat de blândă şi îndelungată a fost luată prin surprindere de Postul Crăciunului care a adus cu sine acorduri de colinde. Ornamentele, globurile cu sclipici şi moşii de ciocolată s-au insinuat pe rafturi şi în vitrine înRead more…
Florin Predescu: PRELUDIU CULINAR
În preajma sărbătorilor de iarnă bucătăria autohtonă se întrece în reţete tradiţionale. Pentru a fugi puţin de mâncărurile grele în grăsimi ne orientăm către fructe, legume, salate. Vă propun o reţetă facilă şi rapidă. Ingrediente 250 gr de căpşuniRead more…
Andrea Ghiţă: MIHAI EISIKOVITS POVESTEŞTE despre ŞMILĂ şi ALŢII
Preambul: De câţiva ani încoace primesc cu drag scrisorile prietenului meu nonagenar Mihai Eisikovits – originar din Gherla şi, de câteva decenii, trăitor la Baia Mare – cu mărturii ale unor vremuri despre care îşi amintesc, pe zi ce trece,Read more…
Andrea Ghiţă: SALATA MAMEI
Până anul trecut, în 26 noiembrie – când Mama a trecut, cumplit de brusc, pragul nefiinţei – după prânzul de duminică pe care-l luam în casa ei, îmi dădea drept merinde o cutie cu salată pentru ziua de luni. De-a lungul mai multor ani – ca şi în prezent – ziua de luni o petreceam la studio de dimineaţa până seara, mai întâi în cabina de montaj şi apoi în regia de emisie. După un obicei răspândit între jurnalişti dimineaţa plecam de acasă cu o cafea băută pe inima goală şi peste zi mâncam în goană o banană sau ronţăiam ceva pe apucate. Ajungeam acasă seara, frântă de oboseală, îmi umpleam o farfurie cu Salata Mamei şi aproape simultan o sunam la telefon pe Ea…Read more…