Memoria Holocaustului la Cluj (I)

May 30, 2024By

Se împlinesc 80 de ani de la ghetoizarea şi deportarea evreimii clujene. În zorii zilei de 3 mai 1944 a început adunarea evreilor din Cluj în ghetoul de la fabrica de cărămizi, din cartierul Iris. După aproape trei săptămâni petrecute în şoproanele de uscat cărămizi, în 23 mai 1944, spre seară, pornea primul transport (3130 de persoane, copii, bătrâni, femei, bolnavi) cu destinaţia Auschwitz-Birkenau. Am întitulat articolul Memoria Holocaustului la Cluj, din dorința de a evoca cronologic, cu bune și cu rele, cele mai importante evenimente din această categorie, din 1945 și până în zilele noastre. Am fost prezent la majoritatea acestor manifestări, mai puțin la cele din 1945-1946. Un prim eveniment important a avut loc în martie 1945, când șef rabinul Cultului Mozaic din România, Dr. Alexandru Șafran, a vizitat comunitățile greu încercate din Transilvania de Nord: Cluj, Oradea, Satu-Mare, Dej, Bistrița.  Cu această ocazie, la fabrica de cărămizi din cartierul Iris – unde fusese ghetoul din Cluj – în prezenţa supraviețuitorilor (încă foarte puțini), a autorităților și a publicului, Dr. Alexandru Șafran a ținut o predică memorabilă. Aceasta a început cu întrebarea biblică: Îmi caut frații… Am venit la Cluj să-mi caut frații care nu mai sunt. Unde sunt evreii acestei comunității altă dată numeroasă? Nu-i văd. Nu-i găsesc… Și a încheiat: Asasinatele au fost pregătite la lumina zilei de către asasini, știți bine aceasta, iar însăși tăcerea voastră a fost complice! Predica a conținut un discurs vehement la adresa clerului clujean (au existat și unele excepții, puține, pe care le voi menționa) și a fost preluată de presa din țară și din străinătate. În mai 1945, la comemorarea unui an de la deportări, s-a amplasat o placă comemorativă la fabrica de cărămizi din Iris, unde fusese ghetoul (Kajántói út). Curând fabrica și-a reluat activitatea și placa a dispărut.Read more…

May 30, 2024 3 comments

Memoria Holocaustului la Cluj (partea a doua)

May 30, 2024By

După 1989 au avut loc unele manifestări publice remarcabile pentru memoria Holocaustului. În noiembrie 1991, la biserica romano-catolică Sf. Mihai din centru, în cadrul unui serviciu divin special de doliu, a fost evocată tragedia evreimii clujene din 1944. S-a evidențiat luarea de poziție curajoasă și tranșantă a episcopului romano-catolic de Transilvania (cu sediul la Alba-Iulia), Márton Áron, care la 18 mai 1944 (când ghetoul funcționa deja) a atenționat guvernul și conducerea maghiară de responsabilitatea pe care o au pentru viața miilor de evrei, cetățeni ai Ungariei și locuitori ai Transilvaniei de Nord. Discursul, difuzat prin megafoane, a fost ascultat de numeroșii enoriași adunați în fața bisericii. Încă de la coborârea din amvon, episcopul a fost amenințat și curând a fost declarat persona non grata, interzicându-i-se accesul pe teritoriu ungar. A făcut și intervenții în scris pe aceeași temă către autoritățile responsabile. Ca recunoaștere a curajului său, în anul 2000 a fost declarat „Drept între Popoare” de către Yad Vashem în Israel. Pentru a-i cinsti memoria, în 2009 i s-a ridicat un frumos monument la intrarea principală a bisericii. Amintesc tot aici de numele pastorului evanghelic Járosi Andor care, în timpurile grele, a asigurat protecție unor persoane și familii evreiești. A murit tragic în 1944, într-un lagăr de prizonieri din fosta URSS. Împreună cu soția sa a fost declarat „Drept între Popoare” în 1999, iar în 2012 i s-a amplasat o placă comemorativă în curtea Bisericii evanghelice de pe Bd. Eroilor.Read more…

May 30, 2024 5 comments

Amintiri din copilăria mea (1938-1948). Partea a doua

Mar 7, 2024By

În anul 1945 au avut loc evenimente cu mare impact asupra vieții noastre viitoare. Familia mamei mele, care locuia la București, era foarte îngrijorată de soarta surorii celei mai mari, B. M., care locuia la Budapesta împreună cu soțul ei. În 15 februarie 1945, după lupte crâncene, Armata Roșie a cucerit orașul. Nimeni nu știa despre soarta evreimii de acolo. După unele zvonuri, evreii din Budapesta nu ar fi fost deportați (precum cei din provincie), dar situația era confuză. La începutul lunii martie, în plin război, mama s-a hotărât să plece la Budapesta. Toată familia era consternată, dar nimeni nu a putut să o rețină. Mama era o femeie tânără, atrăgătoare, cochetă, nu avea deloc trăsături semite. De la București a plecat la Cluj, de unde am avut ultimele știri de la ea, apoi mai mult de o săptămână nimic. Singurul mod de a continua drumul spre Budapesta era cu ajutorul unor partizani sârbi care organizau transporturi de alimente spre Ungaria. Întreprinderea lor se numea Titobus. A ajuns cu bine, s-a dus la adresa surorii, dar casa fusese bombardată. A căutat-o prin adăposturile antiaeriane din împrejurimi, pentru că multă lume încă trăia acolo. După câtva timp și-a găsit sora. Era scheletică, avea 40 de kilograme, dar trăia. Se ascunsese de teroarea dezlănțuită de niylașiști (membrii Crucilor cu Săgeți) care terorizaseră evreimea în ultimele luni ale regimului Szálasi.Read more…

Mar 7, 2024 7 comments

Amintiri din copilăria mea (1938 – 1948

Feb 22, 2024By

Tatăl meu, Zádor Rudolf, s-a născut la Cluj în 1909, fiind mezinul familiei. Bunicul meu, Zádor Benő, era învățător cu studii la cunoscutul Institut Pedagogic Evreiesc de la Budapesta, iar în perioada 1904 – 1927 (până la pensionare) a fost directorul Școlii Elementare Evreiești Neologe care funcționa în curtea Sinagogii Neologe de pe str. Horea (fostă Ferencz József). Bunica mea, Zádor Johanna, făcea parte din bine-cunoscuta familie evreiască Marton din Târnăveni. Familia Zádor a avut opt copii, patru băieți și patru fete, diferența de vârstă între primul și ultimul născut fiind de 17 ani. Deși familia avea un singur venit, al bunicului meu, patru copii au urmat studii superioare, doi băieți și două fete. Tatăl meu a absolvit gimnaziul la Liceul Tarbut și s-a calificat în meseria de tehnician tricotaje (ciorapi, articole pentru copii, corsete etc.) fiind un bun cunoscător al mașinilor de tricotat și având stagii de practică în străinătate. Mama mea, Zádor Rosalia, (n. Baumzweig), s-a născut la Năsăud în 1911, dar curând familia s-a mutat la Cluj. Bunicul era meseriaș și familia avea șapte copii, doi băieți și cinci fete. Mama s-a calificat ca modistă (pălării de damă și accesorii). Nu mi-am cunoscut niciunul dintre bunici, ei au decedat cu mult înainte de a mă fi născut.Read more…

Feb 22, 2024 9 comments

Tipare rezidențiale evreiești în Cluj

Oct 20, 2022By

Scrisoarea de privilegii emisă de Principele Gabriel Bethlen, în 1623, a fost documentul esenţial, privitor la aprobarea așezării evreilor în Transilvania. Potrivit acestuia, Alba Iulia era singurul oraş unde evreii aveau dreptul să stabilească. Aici a funcționat un rabin și un rabinat care au coordonat viața religioasă evreiască din Transilvania până după Revoluția din 1848.  În această perioadă, funcție de hotărârile autorităților locale (care erau diferite de la o regiune la alta, existând și perioade scurte de permisivitate) evreii aveau voie să se stabilească doar în afara porților orașelor de unde li se permitea să vină și să facă comerț la târgurile periodice. Această situație s-a perpetuat, cu foarte mici excepții, până în jurul anului 1850 când administrațiile locale au început să aprobe, în număr limitat, stabilirea în orașe, a unor familii evreiești. Lucrurile s-au schimbat radical după anul 1867, când a luat naștere Imperiul Austro-Ungar, iar faimoasa Lege XVII a statuat emanciparea totală civilă și politică a evreilor. Din acel moment volumul populației evreiești a început să crească vertiginos, a continuat și după Primul Război Mondial, până la Holocaust (1940- 1944). Cam aşa au decurs lucrurile și la Cluj. Cam aşa au decurs lucrurile și la Cluj. Primele așezări evreiești sunt semnalate în zona Mănăștur-Calvaria (Kolozsmonostor), în zona Bisericii Sfântu Petru (Mărăști-Külső Magyarútca, adică în afara cetății) lângă drumul de acces Cluj-Dej și, după 1870, în zona Hideleve (dincolo de podul care traversa Someşul) în perimetrul Gării CF de astăzi.Read more…

Oct 20, 2022 5 comments

Centrul Cultural Evreiesc din Cluj

Mar 24, 2022By

Serbarea de Purim 2022 a coincis cu deschiderea Centrului Cultural Evreiesc din Cluj, materializându-se astfel o veche dorință a evreimii clujene. Centrul va fi parte integrantă a Complexului Comunitar Evreiesc din Cluj, str. Horea nr. 21-23, care va concentra la aceeași locație toate activitățile comunitare (cult mozaic, cultură, administrație, servicii sociale, restaurant ritual etc. ). Crearea acestui complex era o necesitate, fiind un pas important pentru supraviețuirea (micii) comunități evreiești din Cluj.   domenii. În aceeași perioadă s-au înființat instituții culturale evreiești: orchestra Goldmark (care a activat între 1934-1942), teatrul evreiesc Concordia (1940-1944), asociația medicilor Paul Ehrlich; de asemenea funcționau importante edituri (Fraternitas, Kadima). Aceste instituții organizau frecvent concerte, spectacole, conferințe, comunicări științifice, lansări de carte etc., la care participa un numeros public. adăpostească instituțiile și manifestările culturale evreiești. Războiul, Holocaustul şi comunismul nu au fost prielnice pentru înfiinţarea acestei instituţii care avea să se realizeze după aproape 90 de ani.Read more…

Mar 24, 2022 11 comments

Doi miniştri din Guvernul Israelului sunt “înrudiţi” cu… cotidianul clujean Új Kelet

Jul 15, 2021By

Merav Michaeli, președinta Partidului Muncii, ministrul transporturilor este urmașa unor remarcabili foști redactori ai ziarului Új Kelet (dr. József Fischer și dr. Rezső Kasztner). Yair Lapid, președintele Partidului Yesh Atid (Există viitor), actualmente ministru de externe și peste doi ani prim-ministru, este fiul lui Tommy Lapid, cunoscut om politic, publicist și ziarist, care timp de mai multe decenii a colaborat la ziarul Új Kelet. Ei au fost deja pomeniți în Baabel – excelentul articol scris de Tiberiu Ezri, Nepoata lui Kasztner, precum și articole ale Evei Galambos și ale altora, privitoare la scrutinul din Israel. În continuare voi prezenta ascendenții lor, accentuând legătura acestora cu ziarul Új Kelet dar și cu unele evenimente colaterale legate de viața și activitatea lor.Read more…

Jul 15, 2021 15 comments

Din istoricul societăților de înmormântare “Sacra” (Hevra Kadisha) ale comunităților evreiești din Cluj

Feb 25, 2021By

Organizarea independentă a societăților (confreriilor) de înmormântare reflectă grija și preocuparea religiei mozaice pentru asigurarea respectării întocmai a preceptelor biblice și a ritualurilor de înmormântare legate de acest ultim act din viața enoriașului evreu. Cu timpul atribuţiile Hevrei Kadisha s-au diversificat, astfel că la Cluj ele au avut următoarele activități principale: pregătirea și apoi înmormântarea enoriașilor, gestiunea cimitirelor, acțiuni de binefacere pentru săraci, bolnavi, bătrâni, văduve și orfani. La Cluj au funcționat două societăți Hevra Kadisha. Cea ortodoxă (care după 1923 a fost numită Reuniunea Ortodoxă Hevra Kadisha Cluj) a funcționat în perioada 1836 – aprilie 1944 și apoi 1945 – 1949, iar cea neologă în perioada 1921 – aprilie 1944, apoi 1945 – 1949. Ambele au fost desființate, împreună cu celelalte instituții comunitare evreiești, în iulie 1949, ca urmare a aplicării Decretului nr. 589/1949 emis de Ministerul Justiției (nepublicat).Read more…

Feb 25, 2021 4 comments

Profesori evrei la universitățile clujene, după 1945

Jan 28, 2021By

Consecvent obiectivului principal al inițiatorilor și organizatorilor simpozionului File din istoria evreimii clujene (7 ediții în perioada 2011-2019) de a evidenția aportul evreimii clujene la dezvoltarea economică, culturală și socială a orașului, propun spre publicare o primă listă a profesorilor evrei care au predat, în principal, la cele șase instituţii de învăţământ superior din Cluj, după anul 1945. Aceasta vine în completarea listelor cu medici, întreprinzători/industriași, mici meseriași, comercianți, oameni de cultură (scriitori, publiciști, filosofi, compozitori, artiști plastici, actori și regizori) evrei prezentate cu ocazia simpozioanelor, în volume sau unele articole în coloanele revistei Baabel. Tematica profesorilor universitari clujeni evrei a fost abordată încă de la prima ediție a simpozionului File din istoria evreimii clujene din 2011 de către cunoscutul istoric local György Gaal. Lucrarea sa Profesori evrei la Universitatea din Cluj/Kolozsvár (1872-1919) a scos în evidență contribuția a aproximativ 30 de profesori de origine evreiască (unii erau convertiți la creștinism) care au activat în aproape toate domeniile științifice, mai ales în medicină, dar și în matematică, chimie, botanică, arheologie, drept ș. a. Zsigmod Purjesz, Pál Steiner, Nathan Feurer, Aladár Elfer, Imre Hegyesi, Miklós Elekes au fost întemeietori de școli medicale, renumiți medici sau savanți. Read more…

Jan 28, 2021 22 comments

Un viitor muzeu al evreimii clujene

Apr 16, 2020By

La balconul Templulului Memorial al Deportaților Evrei din Cluj, ale cărui lucrări de reabilitare sunt în curs de finalizare, se va înființa un muzeu de istorie al evreimii clujene. Necesitatea și utilitatea înființării acestui muzeu s-a impus mai ales în ultimul deceniu, odată cu desfășurarea simpozioanelor anuale File din istoria evreimii clujene (şapte ediții în perioada 2011 – 2019) care au relevat, treptat, excepționala contribuție a populației evreiești la dezvoltarea culturală și economică a orașului. Deși în fiecare an s-au editat câte două volume (în limbile română şi maghiară) cu conținutul complet al conferințelor susținute, toată lumea a fost de acord că această istorie trebue să trăiască veșnic în memoria populației și că modul cel mai intuitiv pentru aceasta este un muzeu de istorie. Pe parcursul ultimilor ani, mai ales după ce s-a stabilit (din anul 2014) că la balconul sinagogii renovate se va crea un spațiu expozițional de aproximativ 200 mp, s-au vehiculat, oarecum neorganizat, numeroase păreri, idei, schițe de proiect, chiar și unele ambiții personale. Dar totul a rămas la nivelul discuțiilor și nu s-a născut un proiect implementabil, ale cărui lucrări pregătitoare s-ar fi desfăşurat în paralel cu reabilitarea sinagogii. S-a realizat totuși o prelucrare și o clasificare a arhivei comunității (ceea ce a mai rămas după Holocaust) și s-au reabilitat unele (puține) obiecte de cult care urmau să fie expuse. Dar nu exista o listă exhaustivă a materialului propus pentru expunere.Read more…

Apr 16, 2020 5 comments

Mișcarea sionistă de tineret Hașomer Hațair

Feb 6, 2020By

omer Hațair a fost și este o mișcare a tineretului evreu sionist cu orientare de stânga. În ebraică șomer înseamnă paznic, iar numele mișcării ar puitea fi tradus ca „Tânărul paznic”, sau „Tânăra Gardă”. În familia noastră cuvintele Hașomer Hațair, dar mai ales șomer, produceau emoție și nostalgie. Părinții mei s-au cunoscut la activitățile Hașomer Hațair, ramura Cluj (instruiri, conferințe, tabere de vară) la începutul anilor treizeci. În 1934 s-au căsătorit și în anul următor s-au mutat la București. S-au întors în orașul natal abia în primăvara lanuui 1945, dar câte evenimente tragice nu s-au petrecut în această perioadă…Cuvântul șomer însemna pentru ei și prieten, camarad. Tatăl meu a legat prietenii de o viață cu foarte mulți șomeri din generația sa. Chiar dacă nu se mai întâlneau, au păstrat legătura prin corespondență. În perioada războiului mai ales prietenii din Cluj au avut mult de suferit. În primăvara anului 1944 au fost ghetoizați și trimiși în lagărele morții. Puțini s-au întors. Read more…

Feb 6, 2020 5 comments

Clubul sportiv Haggibor din Cluj și participarea sportivilor săi la Maccabiada din 1935

Dec 5, 2019By

La inițiativa și cu sprijinul fruntașilor sioniști clujeni Chaim Weiszburg, Giszkalay János, Kramer Armin, Knőpfler Bernát și Nossin Mór, la 22 martie 1920 s-a înființat clubul sportiv Haggibor, prima grupare sportivă evreiască din Transilvania. Primul președinte (1919-1944) a fost av. József Fischer, președintele Comunității Evreiești de Rit Occidental (neolog) din Cluj. Au urmat Aladár Stőtter, Vilmos Erős și Ferenc Jámbor. Clubul era un răspuns la necesitatea adoptării de către tineretul evreu a unui mod de viață sănătos, a trezirii conștiinței naționale, a educației în general, idealuri promovate de Uniunea Națională a Evreilor din Transilvania (de sorginte sionistă), înființată în 1918. De-a lungul timpului clubul a avut baze sportive în cartierul Andrei Mureșan, apoi în cartierul Donath. În 1922 clubul Haggibor s-a afiliat Departamentului Transilvania a Uniunii Mondiale Maccabi, care organiza Maccabiadele. La început activitatea clubului se rezuma la o echipă de fotbal. Aceasta a obținut rezultate meritorii în primul campionat orășenesc de după război și apoi în campionatul regional/districtual. Echipele fruntașe din districtul Transilvania au luptat cu cele din districtul Banat (Chinezul și Ripensia). Read more…

Dec 5, 2019 9 comments

Dr. Mózes Farkas (Uzinele Dermata) – un manager modern “avant la lettre”

May 16, 2019By

Dr. Mózes Farkas a fost director general al Fabricii Renner și asociații și al Uzinelor Dermata timp de peste două decenii. În această perioadă, din fostul atelier de tăbăcărie înființat de familia Renner, s-a dezvoltat o uriașă uzină de produs piei, încălțăminte și articole de pielărie (cea mai mare din România și Sud- Estul Europei). Cu toate acestea, astăzi când se vorbește de istoricul Uzinelor Dermata (devenită Clujana ) numele lui Mózes Farkas este aproape ignorat sau se fac afirmații tendențioase legate de persoana sa. În anul 2014 la Facultatea de Științe Juridice a Universităţii Maghiare Sapientia s-a lansat proiectul de cercetare cu titlul: De la fabrica de pielărie Renner la noul capitalism. Conducătorul proiectului, prof. univ. dr.Veress Emőd, a prezentat la simpozionul File din istoria evreimii clujene, ediția a VI –a (mai 2017), primele rezultate ale acestei cercetări care se desfășoară în continuare. Această evocare dorește să aducă în atenția cititorului viața și activitatea lui dr. Mózes Farkas, atât cât se poate documenta la ora actuală.Read more…

May 16, 2019 6 comments

Új Kelet (Noul Răsărit) din Cluj – o sută de ani de la apariţie (1918 – 2018)

Dec 20, 2018By

Evenimentele din preajma Primului Război Mondial au pus dileme serioase în fața evreilor transilvăneni. Printre faptele și evenimentele care au creat această situație se află: participarea tineretului evreu ca militari pe front (unii decedați și înmormântați cu onoruri militare), prizonieratul, contactul cu evrei din alte țări, cu soldați de alte naționalități, apoi declarația Balfour din 1917 (care exprima pentru prima oară dorința Regatului Unit al Angliei de a sprijini crearea unui cămin național evreiesc în Palestina), principiile wilsoniene de autodeterminare a națiunilor, dezagregarea Imperiul Austro-Ungar, etc. În aceste condiții începe îndepărtarea evreilor de iluziile asimiliste și reluarea firului propriei istorii și lupte ca națiune.

Astfel la întrunirea istorică de la cafeneaua Urania din 20 noiembrie 1918, reprezentanții evreimii clujene în frunte cu rabinii șefi Moses Glasner – ortodox și Mátyás Eisler – neolog hotărăsc crearea Uniunii Naționale a Evreilor din Transilvania – UNET. Acesta a fost primul pas în redeșteptarea conștiinței naționale evreiești și reluarea ideilor sioniste după o paranteză de 50 de ani. În acest context, în 19 decembrie 1918 apare primul număr al ziarului Új Kelet, rezultat al noii orientări a evreimii transilvănene.Read more…

Dec 20, 2018 8 comments

Tenisul de masă din Cluj şi pleiada sa de campioni evrei

Apr 19, 2018By

Anul acesta Sala Polivalentă din Cluj va găzdui Campionatul European de Juniori/ Cadeți la tenis de masă. Un grup de prieteni ai tenisului de masă (foști jucători și ziariști sportivi) au elaborat o carte despre tenisul de masă clujean care de-a lungul timpului a obţinut rezultate naţionale și internaţionale excepţionale. “Monografia tenisului de masă clujean 1930 -2017 – Performanțe șI performeri” , va fi lansată, după toate probabilităţile, cu ocazia campionatului din iulie. Volumul va cuprinde palmaresul detaliat al sportivilor clujeni la: campionate mondiale, europene (seniori și juniori/cadeți) , cupe europene, campionate balcanice, competiții sportive de la Festivalurile Mondiale ale Tineretului, campionate naționale (7 probe la seniori și 2 probe la juniori). Vor fi prezentate o cronologie a principalelor evenimente, biografiile a 15 figuri legendare ale tenisului de masă din Cluj, sportivii paralimpici și o listă cu aproximativ 200 de jucători clujeni din toate timpurile. Numărându-mă printre autorii cărţii, mi-am propus să prezint în acest articol performanţele remarcabile, ale jucătorilor de tenis de masă evrei din Cluj… şi nu numai.Read more…

Apr 19, 2018 2 comments

Lista întreprinderilor evreiești din Clujul interbelic – o primă variantă

Jun 7, 2017By

Pornind de la frumosul succes al ediției a V-a, din 2016 , a simpozionului File din istoria evreimii clujene: Personalități evreiești ale vieții medicale clujene, finalizat cu lista medicilor evrei din perioada interbelică și postbelică, m-am gândit că s-ar cuveni să se întocmească o astfel de listă a întreprinzătorilor evrei care au înființat și finanțat fabrici, uzine şi întreprinderi în orașul și județul Cluj. Am studiat numeroase lucrări, documente, articole din presă, legate de istoria evreimii clujene, cu trimiteri concrete la viața economică, și am întocmit o lungă listă de afaceri evreiești ( destul de amestecată ), mai ales din perioada interbelică .A urmat filtrarea listei iniţiale: au fost eliminați comercianții, micii meseriași, micile ateliere (desigur fără a le știrbi cu nimic prestigiul și importanța activității), rămânând cca. 50 -55 de întreprinderi cu proprietari, acționari importanți și conducători evrei.Sper ca până la publicarea volumului VI al seriei File din istoria evreimii clujene, care va cuprinde lucrările prezentate la ediţia actuală a simpozionului, voi reuşi să operez cât mai multe completări.Read more…

Jun 7, 2017 2 comments

Povestea cimitirelor evreiești din Cluj, într-un volum de György Gaal

Jan 26, 2017By

La sfârșitul anului trecut am participat la lansarea unui nou volum, semnat de György Gaal: “A Házsongárdtól a Kismezőig” [De la Cimitirul Central “Hajongard” la Cimitirul ”Kismező“]. Menţionăm pentru necunăscători că Hajongard este Cimitirul Central – cu o parte veche și una nouă – , iar Kismező este cimitirul de pe strada Crișan .O parte consistentă a noului volum tratează exhaustiv istoria celor patru cimitire evreiești din Cluj. Se completează astfel o pagină nescrisă a istoriei evreimii clujene.Read more…

Jan 26, 2017 2 comments

Industriaşul Izsó Diamant (1886 – 1945 )

Dec 1, 2016By

După mutarea sa la Cluj, în anul 1920, Izsó Diamant a devenit o personalitate remarcabilă a societății clujene interbelice. Director general al uzinei “Industria Sârmei” Câmpia Turzii (pe care a fondat – o ), colaborator asiduu al mai multor reviste clujene pe teme de economie, sociologie, politică socială, artă și cultură, cel mai important colecționar de artă particular din Transilvania, Izsó Diamant este astăzi un personaj aproape uitat. La prima vedere, evocarea acestui om deosebit a părut o încercare temerară.Read more…

Dec 1, 2016 4 comments

Portugalia. Estoril – memoria prezenței unor români celebri.

Oct 20, 2016By

Estorilul este faimos și pentru că la mijlocul secolului al XX –lea a fostul locul de refugiu (exil) al mai multor capete încoronate sau șefi de stat, mai ales europeni. Amintim printre aceștia pe: regele Umberto al II –lea al Italiei, regele Carol al II – lea al României, moștenitorul tronului Spaniei, infantul Juan de Bourbon (tatăl regelui Juan Carlos al Spaniei ), regentul Miklos Horthy al Ungariei, dar și fostul președinte cubanez generalul Batista, chiar și fostul șef de stat portughez Antonio Salazar, care avea aici o vilă. Pe drept cuvânt se pune întrebarea ce anume a determinat această afluență de personalități la Estoril?Read more…

Oct 20, 2016 0 Comments

120 de ani de la naşterea lui ERNEST (ERNŐ) MARTON (17 mai 1896 – 29 august 1960 ).

Sep 7, 2016By

S-au împlinit 120 de ani de la nașterea fruntașului sionist și omului politic Ernő Marton, militant pentru drepturile evreilor şi fondator al ziarului Uj Kelet. Rândurile de față nu au pretenția unui studiu, autorul nefiind istoric, ci mai de grabă o încercare de evocare a personalității lui Ernő Marton, de care mă leagă şi relaţii de rudenie.Read more…

Sep 7, 2016 4 comments