Lumea în 5000 de ani

Cum va arăta lumea peste 5000 de ani? Va fi o civilizație, scrie The New York Times, la fel de preocupată de a-și asigura energia necesară dezvoltării ei ca cea în care trăim. Foamea de energie va contiuna să constitue o preocupare prioritară a umanității cel puțin până în anul 7010. În 1964 astrofizicianul rus Nicolai Kardașev a afirmat că avansarea tehnică a unei civilizații se corelează direct cu energia pe care cetățenii ei o pot manipula. El a propus trei clasificări pentru definirea unei civilizații avansate din Galaxia noastră.Read more…

Ideea Marelui Dictator nu i-a aparţinut lui Chaplin, ci lui Konrad Bercovici, originar din Galaţi

Până acum câteva zile nu știam că Charlie Chaplin a “împrumutat” – ca să folosesc un cuvânt mai politicos, în loc de “șterpelit” – ideea pentru filmul Marele Dictator, cel care avea să-l reconfirme drept o vedetă de renume mondial, de la un vechi prieten, scriitorul de origine română Konrad Bercovici. Iniţial, auzind această presupunere, am fost mai mult decât neîncrezător și m-am decis să studiez faptele, folosind sursele ușor de găsit pe Internet. Mare mi-a fost mirarea văzând câte documente am descoperit, atât în biografiile oficiale ale lui Chaplin, cât şi în analele judiciare ale timpului. Dar cine a fost acest Konrad Bercovici, de care din păcate se ştie
prea puţin, în zilele noastre? Născut la Brăila în 1882, și-a petrecut copilăria la Galați, unde tatăl lui era “geambaș”, adică negustor de cai, pe care îi cumpăraţîn special de la tiganii din regiune. Deși erau o familie de negustori, copiii au avut o educație aleasă, Konrad fiind capabil să vorbească și să scrie fără cusur în mai multe limbi, română, greacă, franceză şi germană . La varsta de 11 ani și-a pierdut tatăl şi familia s-a mutat la Paris, unde el a urmat cursurile de liceu și facultate. La început a dus-o destul de greu, făcând tot felul de meserii, unele necesitând efort fizic, dar s-a descurcat, iar mai târziu s-a căsătorit cu pictorița și expertul de artă Naomi Librescu. Fascinaţi de continentul american, cei doi s-au mutat peste ocean, locuind mai întâi la Montreal şi mai târziu în Manhattan, New York.Read more…

Biomasa şi biocarburanţii – Partea 1

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură, inclusiv substanțele vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe, precum și partea biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane. În biomasă, ca suport energetic, sunt incluse şi resturile din zootehnie, din industria alimentară şi din mediul marin (algele), care sunt prelucrate pentru extracţia energiei. Prin procesul de fotosinteză plantele verzi transformă energia solară în energie chimică. Din bioxidul de carbon aflat în atmosferă şi apă rezultă carbohidraţii care constituie baza energetică a biomasei. Energia este înmagazinată în legăturile chimice ale moleculelor şi poate fi eliberată prin mai multe metode. Cea mai veche şi des utilizată este obţinerea energiei termice prin ardere, pentru care se utilizează biomasa în stare solidă (lemnul). Până în prezent, lemnul este utilizat în multe ţări ca sursă primară de energie. Din biomasă se pot obține carburanţi lichizi, ca de exemplu alcool din trestie de zahăr, sfeclă de zahăr şi unele cereale, sau biodiesel din seminţe de rapiţă, cânepă, floarea soarelui şi din uleiuri vegetale (Jatropha curcas, ulei de palmier, etc.). Prin fermentaţia microbiană a resturilor biologice din agricultură, zootehnie şi industria alimentară se poate obţine biogaz.Read more…

Festivalul Medieval de la Oradea

În ultimii 15 sau 20 de ani a devenit o obișnuință să asistăm, de-a lungul și de-a latul țării, la fel de fel de festivaluri – manifestări de o mare varietate a temelor abordate sau a domeniilor acoperite, toate menite să-i facă pe participanți să se bucure și să serbeze împreună diverse momente. La rădăcina cuvântului românesc festivalstăcuvântul latin festivus (sărbătoresc sau festiv), care provine el însuși din festus (bucuros, vesel). Cuvântul festival a ajuns la noi trecând prin franceza veche care l-a preluat desigur din latinescul festivare (a serba). Și cum suntem un popor destul de vesel și deschis la bucurii împărtășite, festivare aproape că ne îndeamnă să găsim lucruri de sărbătorit! Așa că, unul din festivalurile organizate la Oradea an de an, în primul sfârșit de săptămână al lunii iulie, este Festivalul Medieval, când celebrăm perioada medievală a Cetății orădene atestată documentar din secolul al XI-lea (1083-1085).Read more…