Într-un moment cât se poate de nepotrivit (nu ştiu de attfel dacă există momente suficient de potrivite pentru spectacole de acest gen), responsabilii de la Metropolitan, celebrul templu al iubitorilor de operă au decis să prezinte publicului , « Moartea lui Klinghoffer », dramatizareaRead more…
Evi Szmuk: HIRAM BINGHAM – un SALVATOR ONORAT ABIA DUPĂ MOARTE
După invadarea Franței de către trupele lui Hitler și semnarea armistițiului, francezii au obligat marea masă de refugiați străini să intre în lagăre de internare. Multe mii de refugiați şi-au căutat norocul la Marsilia pentru a solicita vize pentru SUARead more…
Eva Galambos: MIT şi REALITATE despre “Al 13-lea TRIB”
Cu foarte mulți ani în urmă mi-a căzut în mână, la Biblioteca Britanică din București, cartea lui Arthur Koestler ”Cel de-al 13-lea trib”. Deși știam despre khazari ca însoțitori ai triburilor maghiare la descălecare (citisem încă în copilărie istoria romanțată în două volume a lui Jớkai Mớr ”Istoria națiunii maghiare” [”A magyar nemzet tὃrtẻnete”]) până atunci nu întâlnisem povestea convertirii la iudaism a acestui popor. De fapt, nu știam mai nimic despre ei. Am citit cu mare interes cartea și, recunosc, am fost absolut entuziasmată, pe undeva mi s-a părut chiar plauzibilă teoria lui legată de originea evreilor din Europa centrală și de est. (Pentru cei care nu cunosc conținutul cărții, Arthur Koestler, scriitor englez – evreu de origine maghiară – susţine că triburile khazare, de fapt mai întâi liderii lor, s-au convertit la iudaism în secolul VIII. Când imperiul khazar s-a prăbușit, în jurul anilor 850-900, khazarii au fost siliți să migreze către Europa centrală și de est. O parte s-a alăturat triburilor maghiare, stabilindu-se în aceste regiuni, iar actualii evrei din această parte a Europei ar fi descendenții lor. În concluzie nu ar fi semiți și Hitler i-ar fi nimicit pe degeaba deoarece erau …arieni).Read more…
Eva Galambos: SACRIFCIUL COPIILOR
Moartea celor trei adolescenți a fost un sacrificiu gratuit chiar dacă îl privim prin prisma palestinienilor. Răpirile de cetățeni israelieni de până acum au avut drept scop dobândirea unei monede de schimb pentru a obține eliberarea unor teroriști palestinieni, majoritateaRead more…
Ambasador(r) Eliezer Palmor: ADEVĂRUL ISTORIC NU POATE FI IGNORAT sau MUŞAMALIZAT
Iniţiativa de a ridica un monument în memoria evreilor deportaţi din Cluj şi împrejurimile sale este, fără doar şi poate, un gest extrem de lăudabil. Cu atât mai mult datorită faptului de admirat că proiectul a fost susţinut cu multăRead more…
Doina Gecse-Borgovan: JURNAL de VACANŢĂ
La sfârșitul clasei întâi, libertatea și lungimea primei vacanțe de vară mi-au furat mințile. Așa de mult mi se părea până în toamnă, încât am simțit nevoia să fac ceva măreț. Cum ar fi să citesc o carte de aproapeRead more…
PRĂJITURĂ ”RELI” cu IAURT, FRUCTE şi BRÂNZĂ de VACĂ
Cine şi-ar fi imaginat că fetişcana zveltă, isteaţă şi zvăpăiată – încă liceană când am cunoscut-o – pe care viaţa nu avea s-o răsfeţe prea tare, se va dovedi o gospodină atât de bună, de primitoare şi afectuoasă ? Am petrecut foarte multe sărbători în casa ei, dar şi atunci când eram invitaţi acasă la Mama soacră, majoritatea aperitivelor erau tot de resortul cumnatei mele. Niciodată nu am să uit sărbătorile de Paşti când – fiind în schimbul trei la fabrică – a vopsit ouăle pascale între analizele a două şarje succesive de probe de ceramică. (Să ne amintim că pe atunci se lucra de Paşti şi de Crăciun, iar ouăle, la fel cu uleiul, zahărul, untul şi carnea, erau produse greu de găsit şi numai pe cartelă). Întotdeauna ouăle roşii vopsite de ea erau minunate, vădindu-i îndemânarea la desen şi potrivitul culorilor (moştenite de la Mama).Read more…
Andrea Ghiţă: NU ESTE de NASUL MINORITARULUI…
Mi se întâmplă adeseori ca pornind de la un subiect oarecare, interlocutorul – aflat deasupra vreunei bănuieli de xenofobie sau… xenofilie – să aducă în discuţie condiţia mea de minoritar, pentru a-şi exprima admiraţia, reticenţa sau a-şi susţine teza, chiarRead more…
Mike Klein: VIZITĂ în TRANSILVANIA
La începutul anului am aflat de la Andrea Ghiţă, editoarea revistei Baabel, că primăria Clujului a aprobat bugetul pentru ridicarea unui monument în Cluj cu ocazia comemorării a 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord. Ne-amRead more…
Tiberiu Roth: A PLECAT UN PREȘEDINTE, A VENIT ALTUL…
Nu s-a cutremurat pământul, nici cerul nu s-a zguduit, nici masele nu au ieșit la demonstrații, nici legile nu s-au schimbat, nici televiziunile nu au scuipat ocări. Pur și simplu într-o țară democratică, un președinte democrat s-a schimbat – atunciRead more…
Edith Balas: MĂ CONSIDER FOARTE NOROCOASĂ!
Sunt Edith Balas profesoară de Istoria artelor la Carnegie Mellon University din Pittsburgh Statele Unite, unde trăiesc de aproape cinzeci de ani. Aici sunt reprezentantă a supravieţuitorilor evrei din iubitul nostru oras Cluj. Găsesc o onoare formidabilă că sunt invitată laRead more…
Getta Neuman: EXPOZIŢIA „LICEELE EVREIEŞTI din TIMIŞOARA”
Noțiunea de Zsidlic, prescurtarea de la Zsidó Lyceum – Liceul Izraelit, mi-a fost familiară de când eram copil, prin tatăl meu, rabinul Dr. Ernest Neumann, profesor de religie și istoria evreilor în ultimii ani ai funcționării liceului, prin foștii luiRead more…
Evi Szmuk : TRISTA POVESTE a lui ÁGI HORVÁTH
Verișoara mea Ági era cu nouă luni mare decât mine. Eram apropiate, ne jucam mult împreună, eram colege la școală şi la liceu, acasă la Gheorgheni. Suferea de strabism şi, la un ochi, a fost operată cu succes de vestitul doctor Nicolae Blatt care a propus să-i opereze și celălalt ochi. Şi l-a stricat. Toată viața a suferit din cauza acestei deficiențe. Altfel era bine făcută, mai înaltă decât mine, cu piele mai închisă. De mică se temea de…. pene. Într-atât încât părinții, la plecarea de acasă, era suficient să pună o pană la poartă și Ági nu se apropia pentru a ieși. Era o elevă bună, dar părinții o obligau să tot facă exerciții de scris și matematică în vacanță. Și pe mine, bineînțeles, când apăream pe la ei pentru a ne juca. Mama mea era împotriva unor asemenea metode de educație, puțin cam spartane, care nu-i plăceau lui Ági. În general nu-i prea plăcea stilul de viață puritan al părinților. În contrast vădit cu viața mai lejeră a familiei Vágó care locuia peste drum, unde veneau musafiri, se plimbau cu trăsura, copiii Edi și Béla luau lecții de pian, mama lor se îmbrăca mai elegant etc. Ar fi vrut să trăiască și ei așa. Dar părinții ei făceau excursii în împrejurimi în loc de invitații (de câte ori m-au luat și pe mine pe munți) citeau mult, erau interesați de probleme sociale, politice (de stânga), de acțiuni de caritate.Read more…
Irina Markovits: ZECE IDEI pentru VARĂ
Iunie este una dintre lunile mele preferate – iar zilele astea, mai mult decât în anii precedenți, mi s-a făcut dor sa îmi port garderoba de vara, să pun în practica idei şi ținute noi, să îmi gândesc outfituri în Read more…
Daria Dascălu: Vârsta 2/3 – Timp regăsit
Savurez mireasma de iasomie. Într-o clipă îmi aduce în minte plăcerea înghețatelor de altă dată. Cerneala are miros de studiu, iar aroma de cafea este totuna cu reuniunile de familie. Păcat că membrii lor s-au luat cu viața și auRead more…
Serena Adler: TATĂL MEU – OTTO ADLER
Otto Adler s-a născut la Cluj, în ziua de 4 mai 1929, într-o familie de evrei. A fost singur la părinţi; tatăl său, Isidor Mihai Adler, de meserie şofer-mecanic avea multă experienţă practică, puţine studii laice, dar foarte multe religioase.Read more…
Laszlo Alexandru : SPIONAJ pe SOMEŞ
Povestea de şmangleală a fostului schimbător de valută de pe trotuarele Clujului se complică. Înalt prea-arestatul preşedinte al Consiliului Judeţean nu s-a mulţumit să încaseze peste un milion de lei şpagă, de la diverşi oameni de afaceri, pe care îiRead more…
George Roth: PORTRETUL TATEI în CÂTEVA ISTORIOARE
Toți cei care își aduc aminte de tata au numai amintiri plăcute despre el. L-au numit ”Laci tata”. Tata s-a născut la 19 Aprilie 1914, la Budapesta. Părinții lui locuiau într-un sat lângă Pancevo (actuala Șerbie). Nu știu prea multe despre circumstanțele cum a ajuns tata la Arad, îmi amintesc frânturi din poveștile lui în care amintea că mama lui l-a adus ilegal din Serbia în România, ascuns în coșul cu mâncare al unui ofițer francez…Read more…
George Farkas : O FEMEIE – ARHIEPISCOP al BISERICII LUTERANE SUEDEZE
O anchetă efectuată recent de firma Investigo, specializată in studii de acest gen, relevă că numai aproximativ un milion dintre cei opt milioane de suedezi merg la biserică pentru a aprinde o lumânare sau pentru a spune o rugăciune, ceeaRead more…
Eva Galambos: TIMIŞOARA MULTIETNICĂ
Deşi titlul cărţii despre care vreau să scriu se referă la evreii din acest oraş, în mod firesc în paginile ei sunt prezente toate etniile care au trăit şi trăiesc la Timişoara, în Banat, etnii cu care, cu mici excepţii, Read more…