Prezentul volum cu titlul Evreii din România faţă de un regim în schimbări 1944-1950, reia manuscrisul tezei sale de doctorat pe care l-a remaniat şi îmbogăţit în urma unor noi cercetări în arhive la care nu avusese acces înainte deRead more…
Persida Rugu: O UMBRĂ dinspre ARBORELE VIEŢII
Singurătatea e respiraţia zeilor Ne adunăm pe insule de aer pentru buciumul vietăţilor de dincolo de ape se coace răsăritul fiecărei zile pe o tipsie de foc
Irina Markovits: DIN CAP până în VÂRFUL DEGETELOR…
Picioarele femeilor au potenţial erotic, iar industria modei şi încălţămintei nu se sfieşte să ne transforme – uneori fără să vrem! – în muze ale bărbaţilor care iubesc picioarele. În unele cazuri, pasiunea pentru o anumită sanda Dar pentru multRead more…
Paula Duţă: IMPRESII din TUCSON – PLIMBARE prin CENTRUL ISTORIC
Am senzaţia că vin de pe altă planetă în acest oraş imens unde nu-mi este familiară nici vegetaţia, nici forma caselor şi nici măcar maşinile care împânzesc bulevardele lungi. Primesc o hartă cu obiectivele ce pot fi vizitate în cadrulRead more…
Şlomo Leibovici Laiş: FILE din ISTORIA SIONISMULUI ROMÂNESC – Am încălcat Şabatul, pentru Alia
În Septembrie 1946, am primit de la centrala telefonică, un aviz urgent, pentru o convorbire cu Bucureștii. Deşi era zi de Șabat, în care nu obișnuiam – din motive religioase – să întrebuințez telefonul, luând seama de urgența avizului, m-amRead more…
George Hida: TOT DESPRE ŞNIŢELE
Şniţelul este o mâncare foarte populară în multe ţări europene, în orientul apropiat şi/sau îndepărtat, precum şi în toată America de nord şi de sud. Cărnurile preferate pentru şniţel sunt fleica de viţel, pieptul de pui sau de curcan şiRead more…
Laszlo Alexandru: TIMPUL care TĂMĂDUIEŞTE
Astăzi absolvenţii claselor a XII-a au susţinut, în cadrul examenului de bacalaureat, proba scrisă la limba şi literatura română. Subiectele au fost trase la sorţi, dintre multele variante posibile, şi au fost diferite de la profilul real la cel uman.Read more…
9 AV : DE la DOLIU la SPERANŢĂ
Este 9 Av o simplă dată istorică? Deşi reprezintă o dată istorică importantă, este şi o zi a autoanalizei morale individuale. Ca dată istorică, este o zi în care s-au petrecut evenimente tragice, care au marcat istoria poporului evreu, iarRead more…
Ivan Truţer : HĂDĂRENI acum 20 de ANI
Cine şi-ar fi închipuit că tragicele evenimente din 1993, de la Hădăreni (jud.Mureş) vor fi discutate duminică (23 iunie a.c.) la ora de maximă audienţă, unde nişte persoane neimplicate direct în evenimentele de atunci au discutat “discuţii”. Pentru clarificarea evenimentelorRead more…
Andrea Ghiţă: ARMENI şi EVREI…”BELGIENI”
Adeseori sunt catalogată drept “evreică maghiară” de maghiari cu simpatie, iar de conaţionalii mei cu… suspiciune, antagonismele istorice româno-maghiare (maghiaro-române) punându-şi amprenta şi asupra evreilor. Acelaşi lucru l-am constatat şi în legătură cu armenii ardeleni.Read more…
Doina Gecse-Borgovan: ARHITECTUL CLUJULUI, CĂZUT în UITARE
Pakey Lajos a fost arhitectul şef al Clujului la sfârşitul secolului al XIX-lea, într-o perioadă de mari transformări pentru oraş. S-a născut în 1853 într-o familie de nobili unitarieni. A studiat arhitectura la Viena şi a lucrat la proiectarea clădiriiRead more…
Andrea Ghiţă: KÉMIKUSOK (Chimiştii), de SZÍVES SÁNDOR – o dramă despre AUSCHWITZ
Lansarea volumului Kémikusok (Chimiştii), o dramă în două acte, cu un subtitlu grăitor: Perspectivă asupra lagărului de la Auschwitz înseamnă revenirea lui Szíves Sándor în spaţiul literar clujean din care absentează de patru decenii. Autorul ei, pe numele său realRead more…
George Farkas: LITERATURA cu TENDINŢĂ
Nici Premiul Pulitzer, a cărui laureata este, dar nici anti-violenţa pe care încearcă sa o afişeze nu par capabile să frâneze ieşirile frecvente de antisemitism ale lui Alice Walker, autoare afro-americană idolatrizată de milioane de cititori şi lăudată de oRead more…
Eva Szmuk: PRIMA CARTE în LIMBA ROMÂNĂ, din CASA NOASTRĂ
Aveam vreo 11 ani când s-a prezentat la noi un domn într-un pardesiu frumos – îmi aduc aminte perfect – înalt, uscăţiv şi care oferea spre vănzare o carte scrisă de el. Era un eveniment să vezi un scriitor înRead more…
Mihai Eisikovits : AMINTIRI despre MAX EISIKOVITS
Max Eisikovits era un om scund şi uscăţiv. Părul rar îl pieptăna cu cărare şi întotdeauna se îmbrăca elegant, în tonuri sobre. Când îl însoţeam la plimbare prin Cluj, la fiecare pas îl saluta un câte un cunoscut. Exigenţa saRead more…
Mike Klein: VALENŢELE LIBERTĂŢII AMERICANE
De 4 iulie seara, la fel ca aproape în fiecare an, voi merge cu familia în centrul Washington-ului, mă voi aşeza pe iarbă lângă monumentele dedicate lui George Washington şi Abraham Lincoln, voi admira peisajul sutelor de mii de oameniRead more…
Irina Markovits: SĂ MĂ TUND SAU NU?
O mare parte din lumea feminină – şi nu neaparat din modă – a trecut la părul scurt. Splendoarea de Daria Werbowy, pentru coperta Vogue din septembrie anul trecut. Lena Dunham, mai radical, dar atât de drăguţă cu tunsoarea àRead more…
Andrei Fischof: VIAŢA LA PRIMA MÂNĂ
Viaţa la prima mână e înşelătoare Precum prima căzătură La săritura de-a capra, Ori femeia Devenită poem fără să ştie.
Andrea Ghiţă: ETNOGRAFIA ARMENILOR din UNGARIA – o CARTE despre ARMENII ARDELENI*
O carte necesară şi foarte actuală. În urmă cu o sută zece ani, într-o vreme când însăşi disciplina etnografiei se afla la începuturile ei, cărturarul şi profesorul de liceu Kristóf Szongott publica o carte care reuneşte atât tradiţiile şi obiceiurileRead more…
Andrea Ghiţă: HRAMUL LUMINĂTORULUI în ORAŞUL ARMENESC
De Sfântul Grigore Iluminatorul se deschid larg porţile casei parohiale armeano-catolice din Gherla pentru a primi pelerinii armeni, sosiţi din Transilvania, Moldova, Muntenia şi Dobrogea, din Ungaria, Franţa sau îndepărtata ţară mamă – Armenia. Gazde desăvârşite, armenii gherleni, cu mic cu mare, pregătesc sărbătoarea de Sfântul Grigore Iluminatorul cu luni înainte, străduindu-se să le ofere pelerinilor hrană trupească şi sufletească. Curând bat clopotele chemând la liturghia festivă. Lumea traversează strada către maiestuoasa catedrală barocă. Alaiul sărbătoresc condus de armencele îmbrăcate în costume populare, însoţite de copiii ministranţi în straie albe, se încheie cu prelaţii în odăjdii sărbătoreşti. În biserica ticsită de pelerini, răsună orga şi începe serviciul divin festiv, de hramul Sfântului Grigorie Iluminatorul, celebrat necontenit, de aproape trei sute de ani, atât în vremuri glorioase şi prospere, cât şi în cele de restrişte şi sărăcie. Gherlenii şi oaspeţii lor se împărtăşesc din frumuseţea cântecelor bisericeşti armene şi-şi limpezesc sufletele fraternizând sub bolţile frumoasei catedrale în care la loc de cinste se află altarul Luminătorului.Read more…