Andrea Ghiţă: „POEZIA M-A FERMECAT prin CUVINTELE NESCRISE într-un POEM” – spune ANDREI FISCHOF

M-am născut în veacul trecut ( 1940 ) şi am crescut la Turda (“ca toţi oamenii cumsecade” – cum spunea un poet turdean din Târgu Mureşul anilor 1970) Am studiat fizica la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi m-am specializat în aparatura de măsură, fapt care m-a urmărit în toată sinusoida profesională din România, de la Combinatul Siderurgic Hunedoara, Combinatul Chimic din Târgu Mureş şi până la Inspectoratul de stat pentru controlul calităţii produselor. Am locuit zece ani la Târgu Mureş. Acolo s-au născut fetele care, azi, sunt la rândul lor mame de câte 3 copii fiecare. După venirea în Ţară (1976) am continuat pe aceeaşi linie, la care s-au adăugat două verigi: conferenţiar la Tehnion (Haifa), tot in domeniul de mai sus, şi apoi “boala”: scrisul literar.Read more…

Evi Szmuk: BUDAPESTA 1944: “LEGIUNEA HUNYADI” şi OMUL de SERVICIU

Fiind salvată din marşul forţat spre necunoscut – datorită acelui admirabil ofiţer aristocrat, despre care povestisem într-un episod anterior al memoriilor mele http://www.baabel.ro/index.php/memoria/277-evi-szmuk-budapesta-1944-aristocratul-salvator – m-am întors cu trenul în infernul din Budapesta, unde am încercat să supravieţuiesc sub o identitateRead more…

Andrea Ghiţă: In memoriam Alexandru Cherecheş un Drept al popoarelor

De curând a trecut în nefiinţă, la vârsta de peste 85 de ani, Alexandru Cherecheş din Şimleul Silvaniei, singurul cetăţean din judeţul Sălaj, distins cu titlul de Drept al Popoarelor, acordat de Statul Israel celor care au salvat evrei în timpul Holocaustului.Născut la 19 noiembrie 1927, în primăvara lui 1944 avea 16 ani şi jumătate. Băiat sărac, ucenicise la un prăvăliaş evreu care-l luase „cu contract în toată regula” şi-l ajutase să intre la şcoala de meserii. Avea multe cunoştinţe printre cei trei mii de evrei şimleoani peste care căzuseră ca un trăsnet măsurile extreme antievreieşti luate de regimul horthist , după intrarea trupele germane în Ungaria, în 19 martie 1944.Alexandru Cherecheş era premilitar şi a fost obligat să asiste la adunarea evreilor şi confiscarea tuturor bunurilor lor. A văzut apoi cum i-au strâns pe toţi în sinagogă, de unde i-au transportat la sinistrul ghetou de la Cehei, ultima staţie dinainte de trenul cu destinaţia Auschwitz. În aceeaşi primăvară şi tatăl său evadase din detaşamentul de muncă al armatei ungare şi se ascundea într-o pădurile din împrejurimile oraşului. Într-o zi, în drum spre via bunicului, i-a ieşit în cale Jossy Lax, un concitadin evreu care i-a spus că fugise din faţa ghetoizării , se ascundea în vie împreună cu alţi doi evreRead more…