Eva Galambos: NOI MANIFESTĂRI ANTISEMITE în UNGARIA

Recent, postul de televiziune ATV a intrat în posesia unor liste întocmite de Consiliul Autonom Studenţesc al celei mai mari universităţi din Budapesta-ELTE, Universitatea de Ştiinţe Eötvös Loránd. Listele cuprind studenţii nou veniţi în universitate, iar în dreptul numelor lor, după toate datele personale, apare o literă J sau I, ceea ce semnifică originea evreiască a acestora.

S-a aflat că de fapt, acest sistem, ilegal, deoarece datele personale sunt secrete şi numai după acceptul persoanei respective pot fi făcute publice – există de multă vreme, de ani de zile iar Senatul universitar nu a intervenit.

 

Marea demonstraţie antifascistă din toamnă de la Budapesta împotriva declaraţiilor unui deputat al partidului „Jobbik” de a întocmi liste de evrei parlamentari sau cu funcţii în stat cu dublă cetăţenie-maghiară şi israeliană, evocând listele de evrei întocmite în timpul celui de-al doilea război mondial pe baza cărora au fost deportaţi evreii, nu a pus capăt manifestărilor antisemite din Ungaria. Recent, postul de televiziune ATV a intrat în posesia unor liste întocmite de Consiliul Autonom Studenţesc al celei mai mari universităţi din Budapesta-ELTE, Universitatea de Ştiinţe Eotvos Lorand. Listele cuprind pe studenţii nou veniţi în universitate , iar în dreptul numelor lor, după toate datele personale apare o literă J sau I, ceea ce semnifică originea evreiască a acestora. S-a aflat că de fapt, acest sistem, ilegal, deoarece datele personale sunt secrete şi numai după acceptul persoanei respective pot fi făcute publice – există de multă vreme, de ani de zile, iar Senatul universităţii nu a intervenit. Şi listele nu sunt făcute numai aşa, de dragul listei. Pe această bază, Consiliul Studenţesc îi recomandă pe tineri pentru burse, cămin, cantină şi apoi, la sfîrşitul studiilor, pentru a avea dreptul să candideze la un concurs de post în învăţământul superior. Este un caz limpede de discriminare rasială, dar care până acum nu a fost în nici un fel amendat.

Analişti politici şi observatori ai vieţii universitare au arătat că, de ani de zile, o mare parte din studenţi ai ELTE sunt simpatizanţi ai extremei drepte, ai formaţiunii „Jobbik”, universitatea fiind, potrivit declaraţiei unui analist, o pepinieră pentru acest partid. Opinia este confirmată şi de un recent sondaj de opinie realizat în rândul studenţilor din Ungaria, din care a reieşit că 33 la sută sprijină „Jobbik”.

O altă îngrijorare manifestată în rândul opiniei publice şi a oamenilor politici cu orientare democratică din Ungaria este recenta decizie a Curţii Constituţionale de a declara neconstituţională legea care interzice folosirea simbolurilor naziste şi comuniste. Argumentarea Curţii este una formală, afirmându-se că aşa cum este formulată, legea nu corespunde criteriilor europene. Este sau nu adevărat, fapt e că, până la elaborarea unei alte legislaţii, extremiştii îşi vor putea folosi liber simbolurile. Acum, guvernul Orbán, conştient de efectele pe plan intern dar şi internaţional al suspendării acestei prevederi, caută soluţii cât mai grabnice pentru a o înlocui cu o formulare corespunzătoare.

Autorităţile din Ungaria au o poziţie ambiguă şi în ce priveşte rolul liderului Ungariei din perioada 1920-1944, Miklós Horthy. Deşi deportările evreilor la Auschwitz au avut loc după ce Ungaria a fost ocupată de germani, Horthy ca guvernator al ţării, şi-a dat consimţământul la deportarea evreilor din toate localităţile, cu excepţia Budapestei . Aici deportările au fost oprite după uriaşele presiuni internaţionale ale Vaticanului, Suediei, Elveţiei şi altor ţări. Cu toate acestea, în Ungaria continuă să se ridice busturi ale lui şi să se numească străzi cu numele lui, aşa cum reiese dintr-un recent protest al MAZSIHISZ, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din Ungaria. Evreii nu se simt bine în Ungaria, au apreciat mai multe publicaţii din străinătate, „Jerusalem Post”informând despre un „exod” al evreilor unguri spre Viena.

În încheiere, vreau să relatez un episod care, e drept, nu s-a întâmplat în Ungaria ci în România, dar are legătură cu subiectul citat.. Într-o scrisoare deschisă adresată ambasadorului SUA din România, Zsolt Árus, fost consilier judeţean din Harghita, i-a cerut acestuia să intervină la autorităţile române care l-au dat în judecată deoarece a organizat o seară literară Albert Wass. El a fost dat în judecată pe baza legii 107 în care se interzice „promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii” (lege care nu a fost aplicată niciodată în cazul celor care au negat Holocaustul sau au preamărit personalităţi cu idei antisemite). Scriitorul Albert Wass a fost condamnat în România pentru crime de război împotriva evreilor şi românilor şi condamnarea este valabilă şi astăzi. A murit în Statele Unite unde s-a refugiat. Árus îi cere ambasadorului să apere „memoria unui cetăţean american” deoarece , susţine el, SUA nu i-ar fi permis să intre şi nu i-ar fi acordat cetăţenia dacă era criminal de război.,. Din păcate, după război, mulţi criminali de război au reuşit, cu acte false, să dejoace vigilenţa organelor de imigrare americane, dar, pe parcurs, au fost descoperiţi şi expulzaţi. Wass a murit înainte de a fi fost inclus în această categorie. Romanele lui, mai ales cele scrise în America, reflectă poziţia lui antisemită şi antiromînească, ura lui faţă de evrei şi români. De aceea, demersul lui Árus, adresat ambasadorului SUA din Bucureşti care este şi evreu, mi s-a părut o culme a impertinenţei.

 

.

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *