Suedezii sunt protestanţi şi sărbătoresc Paştele odată cu romano-catolicii. În vremurile noastre, a spune ca prăznuiesc Paştele este aproape o figură de stil. Societatea suedeza este practic secularizată în întregime, iar biserica suedeză – care face ea eforturi să se apropie de popor – este foarte liberală. Aceasta nu e o notă proastă pentru preoţi.

Prestaţia, devotamentul şi seriozitatea lor sunt la o cotă înaltă. Nu se face preot oricine, iar cei care optează pentru această misiune sunt dedicaţi in egală măsură Celui de Sus, cât şi Aproapelui.

Mi s-a întâmplat să asist la o slujbă de înmormântare. Mai bine zis, de comemorare în biserică şi apoi la ,pomană” în localul bisericii (majoritatea bisericilor are anexe care îndeplinesc functia de club – casa parohială) pentru că trupul neînsufleţit nu era de faţă. Cuvântarea ţinută de preot a fost scurtă şi plină de tâlc. S-a îndreptat asupra celui dispărut şi a încercat să ne îmbărbăteze în faţa acestui mister – moartea – care ne înfioară. Am plecat de acolo ,,altfel”.

În consecinţă nu am să insist mai mult asupra ritualului religios al Paştelui care încă se mai practică, dar de un număr redus de oameni.

Ceva se face totusi de Paşti. În Joia Paştelui copiii colindă costumaţi: fetele, în ,,vrăjitoare”, şi primesc bomboane şi ceva mărunţiş. Merg în grupuri de câte doi trei prin vecini.

În ajunul Paştelui, fiecare om se pregăteşte să facă ceva mai deosebit acasa la el. O masa mai copioasă, o întâlnire cu familia. Ouăle vospite nu sunt de la sine înţelese. Mai exact lipsesc ca obicei. Se pot trimite şi felicitări, dar mult mai restrâns decât de Crăciun.

În spaţiul public, în magazine apar personajele bine cunoscute: găinile, puişorii şi ouăle. Prin pacuri, în lungul peluzelor de pe marginea strazilor, în sensurile giratorii se pun crengi de copaci pe care sunt aninaţi fulgi multicolori. Paştele este un bun prilej de rotunjirea veniturilor comercianţilor. Televiziunea transmite şi ea filme cu temă, dar nu program religios.

Cunoscuta artista plastică Jenny Nyström a creat prin anii treizeci ,,arhetipul cultural” modern al personajelor de Crăciun şi Paşte. Ele arata cam in ilustraţiile articolului de faţă. Poate că răstimpul pascal arăta atât de pitoresc şi plin de drăgălăşenie pe vremea când pictoriţa era in viaţă…

Uneori de Paşti poate fi frig şi vreme de iarnă. Acum, cu câteva zile înainte, temperatura de afară abia urcă, cu chiu cu vai, la 2-3 grade Celsius, în toiul zilei