Maria Laver: ZIUA cea MARE (Великдень – Paşte) la UCRAINENI

Mă porneam cu copiii din vecini, toţi prieteni de nădejde, în “cocuţe“, un fel de ofrande alimentare (colaci, dulciuri, nuci, mere, ouă), care se împart la copii doar de Joia Mare. Era şi o răsplată pentru faptul că am cules multe, multe mâţişoare pentru Duminica Floriilor. Era obligatoriu să-i zici gazdei două-trei vorbe, nu puteai doar să-ţi umpli trăistuţa sau plăsuţa şi s-o iei la sănătoasa. Se întâmpla să răsune câte un mulţumesc şi din poartă. Timpul era preţios.


Când văd o pereche de tenişi, dintr-odată, mă cuprinde o emoţie de nedescris. Amintirile încep să curgă în mine. E un asalt incridibil de imagini din copilărie, imagini foarte plăcute. Da, de fiecare dată când îmi cumpăra mama o pereche de tenişi noi, se apropia Sărbătoarea Paştelui. Îi încercam de cel puţin 30 de ori. De Joia Mare, îmi scoteam cu mândrie tenişii la vedere. Legam şireturile bine, să fiu sigură că va fi totul în ordine până la amiază, doar aveam de străbătut tot satul. Mă porneam cu copiii din vecini, toţi prieteni de nădejde, în “cocuţe“, un fel de ofrande alimentare (colaci, dulciuri, nuci, mere, ouă), care se împart la copii doar de Joia Mare.

Colaci cu ouă pentru “cocuţe”

Era şi o răsplată pentru faptul că am cules multe, multe mâţişoare pentru Duminica Floriilor. Era obligatoriu să-i zici gazdei două-trei vorbe, nu puteai doar să-ţi umpli trăistuţa sau plăsuţa şi s-o iei la sănătoasa. Se întâmpla să răsune câte un mulţumesc şi din poartă. Timpul era preţios. Trebuia să ajungem acasă de cu ziuă, să asistăm şi la pregătirea colacilor şi a pâinii, o pască de toată frumuseţea. Mi se explica că e foarte important ca pasca să fie coaptă în Joia Mare şi nu în altă zi din Săptămâna Mare. Cea care va pregăti aluatul, trebuie să aibă inima curată, să scape de toate gândurile rele. Atunci când va frământa aluatul, va alunga din jurul său toate duhurile necurate. Înainte de a pune pasca la copt, se va încerca cuptorul cu colaci şi “probujnec“, un fel de pască mai mică.

Pasca

Acest “probujnec“ se dă la săraci. Unii îl oferă şi ca ofrandă pentru rudele plecate pe lumea cealaltă. Un ornament care nu trebuie să lipsească de pe pască este împletitura din mijloc. Aceasta va avea forma unei mici cununi. După sfinţire, va fi decupată şi dusă la animale (vacă, oi), în ziua de Paşte, împreună cu vin sfinţit şi sare. Puţin vin va fi turnat şi în fântână. Pasca nu este făcută cu umplutură, cum se obişnuieşte în alte zone. Este, de fapt, o pâine mai specială ornată cu diferite motive (cunună, flori, cruce). Dacă în Joia Mare este mare forfotă, va fi linişte deplină în Vinerea Mare. Este zi de post negru şi de rugăciune. Ni se pune des întrebarea cum ne pregătim pentru această sărbătoare. Am avut norocul să cresc într-o familie care preţuieşte partea spirituală. Copiii sunt îndrumaţi să se pregătească, în primul rand, duhovniceşte pentru această mare sărbătoare. Postul şi rugăciunea ne ajută să întâmpinăm, aşa cum se cuvine, Sărbătoarea Paştelui. De-a lungul anului, trebuie să ne amintim şi de cei nevoiaşi. În Ziua Învierii, vom fi răsplătiţi cu bucurie, fericire, familii reunite şi sănătate. Vom avea ocazia să ne îndulcim sufleteşte şi trupeşte. La Înviere se merge sâmbătă noaptea. Înainte de asta, se aprind lumânări pe mormintele celor dragi.

Coş cu produse pentru sfinţit

Sfinţirea coşului cu bunătăţi se face duminica. Nu vor lipsi din coş pasca, ouăle, untul, caşul, sarea, vinul şi o lumânare. În ziua de luni, se merge cu colacii şi ouăle vopsite sau încondeiate. Unii le mai spun şi “dide“ – un obicei lăsat de străbuni. Să nu uităm că fiecare familie îşi va aşeza coşul pe locul în care au stat şi străbunii lor. Se moşteneşte din generaţie în generaţie. Şi la ucraineni se umblă cu stropitul în această zi. Este un prilej pentru cei tineri să se mai cunoască între ei.

Tenişii mei sunt deja pregătiţi. I-am aşezat în valiza cu care voi porni săptămâna viitoare spre Valea Ruscovei (comunele Ruscova, Repedea Poienile de sub Munte), jud. Maramureş.

Acolo trăiesc aproximativ 20 000 de ucraineni. Repedea este locul meu natal. Nu voi ajunge să culeg mâţişoare, dar mama îmi va păstra câteva fire. De data aceasta, alţi copii se vor îngriji să le ducă la biserică. Aştept cu nerăbdare să încalţ tenişii şi să (re)trăiesc acele minunate momente.

Duminică, în loc de tenişi, cum şi obişnuiam, voi încălţa opinci şi voi îmbrăca un mândru costum popular. La fel se va întâmpla şi în următoarele două zile. Aş avea foarte multe să vă povestesc. Mai bine, vă aştept în Maramureş, pentru a descoperi obiceiuri din viaţa comunităţii de ucraineni! Vă asigur, va fi MARE ZI la ucraineni acasă!

Вітаю вас зі святом Пасхи! Vă doresc Paşte fericit!

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *