Inaugurarea, în Israel, a unui monument în memoria Cardinalului Jean-Marie Lustiger reprezintă mai mult decât o simplă ceremonie. Evenimentul ieşit din comun a avut loc miercuri, 23 octombrie, în paşnica grădină a mănăstirii benedictine din Abu Gosh, localitate arabă situată în vecinătatea Ierusalimului.

Inaugurarea, în Israel, a unui monument în memoria Cardinalului Jean-Marie Lustiger reprezintă mai mult decât o simplă ceremonie. Evenimentul ieşit din comun a avut loc miercuri, 23 octombrie, în paşnica grădină a mănăstirii benedictine din Abu Gosh, localitate arabă situată în vecinătatea Ierusalimului.

Ridicat din iniţiativa doctorului Richard Presquier, renumit cardiolog şi fost preşedinte al Consiliului reprezentativ al instituţiilor evreieşti din Franţa, monumentul recent inaugurat este, în ochii multora, un simbol al dialogului dintre cele trei religii monoteiste, după cum o adevereşte şi inscripţia gravată în trei limbi (franceza, araba şi ebraica) pe plăcile de ceramic, menite să întâmpine vizitatorul: ,,Misterul Israelului este în mod implicit şi misterul creştinilor. Rugându-ne, îl implorăm pe Dumnezeu şi respingem nebunia ucigătoare a urii”, idee exprimată de însuşi Jean-Marie Lustiger, care îşi petrecea aici, în grădina mănăstirii, puţinele clipe libere atunci când vizita Ţara Sfântă.

Ygal Palmor, purtătorul de cuvânt al ministerului israelian de externe a declarat următoarele despre Cardinalul Lustiger, născut într-o familie de evrei polonezi:,,Am fost impresionat de activitatea sa închinată apropierii de evrei în momente în care destinul l-a pus în situaţii extrem de explozive. El a ştiut să transforme acele clipe delicate, într-o promisiune…”

Aaron Lustiger s-a născut la 17 septembrie 1926, la Paris, unde familia sa se stabilise în speranţa unui viitor liniştit, după părăsirea Poloniei. Când Aaron împlinea 13 ani, familia s-a mutat la Orléans unde, în august 1940, episcopul oraşului l-a botezat , dându-i copilului dornic să devină creştin, numele de Jean-Marie. În toamna aceluiaşi an, printr-un decret al regimului de la Vichy, evreii Franţei au fost obligaţi să poarte steaua galbenă. Împreună cu sora şi tatăl său, Aaron s-a refugiat în sudul Franţei, în timp ce mama, Gisèle, a s-a întors la Paris pentru a se ocupa de mica afacere familială. A fost arestată în septembrie 1942 şi deportată la Auschwitz-Birkenau, unde a murit peste câteva luni.

După revenirea celor trei la Paris, încercările lui Charles Lustiger de a anula convertirea la creştinism a fiului său au rămas fără rezultat.

Tânărul Jean-Marie şi-a absolvit studiile de literatură la Sorbona, în 1946, după care s-a înscris seminarul călugărilor carmeliţi, iar mai apoi la Institutul Catolic.

La scurtă vreme după prima sa vizită în Ţara Sfântă, la începutul anilor ’50, el a fost hirotonisit preot, iar între 1954 – 1958 a fost capelan la Sorbona. În următorii zece ani a îndeplinit funcţia de rector al Institutului Richelieu. Între 1969 – 1978 a fost vicar al parohiei Saint Jeanne de Chantal, Paris, arondismentul al XVI-lea. În noiembrie 1979, Papa Ioan-Paul al II-lea i-a oferit postul de Episcop de Orléans. Peste alţi doi ani, în 1981, Jean-Marie Lustiger a fost instalat în scaunul de arhiepiscop al Parisului, funcţie în care s-a remarcat, introducând o serie de reforme în domeniul formării preoţilor tineri, dar şi prin exprimarea extrem de categorică a ideilor sale anti-rasiste.

,,M-am născut evreu şi rămân evreu, chiar dacă în ochii multora acest adevăr este inacceptabil” a declarat Lustiger în public, iar fostul Şef Rabin al Franţei a povestit cum a fost martor la intrarea în sinagogă a arhiepiscopului, pentru a spune Kaddish în amintirea mamei sale.

Şi-a prezentat demisia în anul 2001, la împlinirea vârstei de 75 de ani, decizia fiind acceptată de Biserica Franţei abia în 2005.

Jean-Marie Lustiger a murit la 5 august 2007, într-un spital de la marginile Parisului. Funeraliile au avut loc în catedrala Notre-Dame, în faţa porţilor căruia, vărul său, Arno Lustiger a spus rugăciunea pe care evreii o recită la mormântul celor dragi.