Guvernul Orbán a declarat anul 2014, drept Anul Memorial al Holocaustului Ungar pentru a marca împlinirea a şaptezeci de ani de la punctul culminant al tragediei evreimii de pe teritoriul Ungariei. În paralel, în septembrie 2013, guvernul ungar a înfiinţat un fond civil de 1,5 miliarde de forinţi pentru a sprijini prin finanţări nerambursabile – acordate pe bază de proiecte – manifestările şi acţiunile de comemorare a Holocaustului, iniţiate de administraţiile locale şi organizaţiile civile din Ungaria, regiunile din afara frontierelor ungare şi din diaspora.
Guvernul Orbán a declarat anul 2014, drept Anul Memorial al Holocaustului Ungar pentru a marca împlinirea a şaptezeci de ani de la punctul culminant al tragediei evreimii de pe teritoriul Ungariei, a cărei persecuţie şi prigoană începuse cu mai mulţi ani înainte, prin adoptarea legilor rasiale şi înrolarea bărbaţilor în detaşamente de muncă ale armatei maghiare unde au fost supuşi unor tratamente inumane, o mare parte a acestora pierzându-şi viaţa.
În primăvara-vara anului 1944, în decurs de câteva săptămâni, peste o jumătate de milion de evrei maghiari din provincie au căzut victime ghetoizării şi deportării la Auschwitz, majoritatea covârşitoare – bătrâni, copii şi femei – pierind pentru singura vină de a se fi născut evrei. Evreii din capitala Ungariei aveau să fie supuşi prigoanei şi masacrelor, până în ianuarie 1945, la eliberarea Budapestei.
În vederea pregătirii şi organizării acestei serii de manifestări căreia – după cum afirma la momentul respectiv secretarul de stat aflat în fruntea cabinetului premierului ungar – statul îi acorda „o importanţă deosebită” considerând-o şi ca un prilej „de a se confrunta cu trecutul şi a-şi cere iertare, două procese care au fost omise în timpul dictaturii comuniste şi s-au dovedit echivoce în ultimii două zeci şi doi de ani”, guvernul a înfiinţat Comisia de Comemorare a Holocaustului Maghiar – 2014. Potrivit declaraţiilor oficiale, comisia a fost alcătuită pentru a asigura organizarea unui număr cât mai mare de acţiuni comemorative iniţiate de societatea civilă pe parcursul anului 2014. Din această comisie, alături de şefii unor instituţii publice maghiare, ambasadorii SUA, Austria, Israel şi Germania, făceau parte atât preşedintele MAZSIHISZ, cât şi preşedinţii unor organizaţii evreieşti.
În paralel, în septembrie 2013, guvernul ungar a înfiinţat un fond civil de 1,5 miliarde de forinţi pentru a sprijini prin finanţări nerambursabile – acordate pe bază de proiecte – manifestările şi acţiunile de comemorare a Holocaustului, iniţiate de administraţiile locale şi organizaţiile civile din Ungaria, specificând că se aşteaptă şi proiectele „organizaţiilor din regiunile din afara frontierelor ungare şi din diaspora, întrucât tragedia Holocaustului nu a afectat doar evreii maghiari trăitori în interiorul graniţelor”.
De mai mulţi ani comunitatea evreilor clujeni organizează – sub genericul File din istoria evreimii clujene – simpozioane cu participare internaţională, menite să restituie memoria unei comunităţi numeroase, prospere şi creatoare de valori, ale cărei rămăşiţe numără astăzi doar câteva sute de suflete. Ediţia din 2014 este dedicată comemorării celor şaptezeci de ani de la deportarea evreilor clujeni, evocării istoriei Holocaustului de pe aceste meleaguri. Evenimentul înscriindu-se perfect în criteriile de finanţare oferite de fondul civic instituit de guvernul ungar, comunitatea evreiască clujeană a elaborat şi a depus un proiect care s-a numărat printre cele peste patru sute de proiecte – din cele peste o mie prezentate – aprobate de comisia de atribuire a finanţărilor din Fondul Civi, fiind publicat ca atare pe site-ul guvernului.
Finanţarea – obţinută pe bază de proiect – din banii publici alocaţi în acest scop de Ungaria era bine venită pentru a completa bugetul comunităţii care avea de susţinut manifestări mult mai ample decât în anii precedenţi, fiind vorba, de fapt, de o adevărată întâlnire evreilor originari din Cluj, supravieţuitori ai Holocaustului şi descendenţii lor, risipiţi în lume, dornici să participe la festivităţile comemorative, mai ales că în aceeaşi perioadă va avea loc şi dezvelirea monumentului public ridicat de municipalitatea Clujului în memoria celor peste 18.000 de evrei deportaţi din ghetoul de la Cluj, în mai – iunie 1944.
Curând s-a dovedit, însă, că nobila intenţie a statului ungar de „a-şi privi în faţă trecutul, implicarea sa în deportarea şi pieirea concetăţenilor evrei” era imposibil de pus în aplicare, ceea ce s-a văzut limpede din acţiunile de cosmetizare a istoriei, precum: ridicarea Monumentului Memorial al Ocupaţiei Germane a Ungariei şi proiectul de înfiinţare a muzeului „Casa Destinelor”, ambele contestate atât de asociaţia comunităţilor evreieşti din Ungaria (MAZSIHISZ), cât şi de alte organizaţii civile evreieşti şi neevreieşti din Ungaria, dar şi de Congresul Mondial Evreiesc şi alte foruri internaţionale care au solicitat guvernului Orbán renunţarea la aceste proiecte. Concomitent personalităţi internaţionale, precum Randolph Braham, au restituit decoraţiile anterioare ale guvernului ungar, anunţându-şi neparticiparea la festivităţile comemorative la care fuseseră invitate.
Controversatul monument preconizat a se amplasa in Piata Libertatii din Budapesta
Astfel şi posibila finanţare a manifestărilor comemorative din Cluj a devenit imposibil de acceptat, comunitatea evreiască clujeană solidarizându-se cu organizaţiile frăţeşti din Ungaria şi Europa de Est, asociaţiile culturale şi civice evreieşti şi neevreieşti care au declarat că refuză participarea la Anul Memorial al Holocaustului Maghiar – acţiune la ale cărei nobile idealuri, enunţate iniţial, se raliaseră – şi utilizarea finanţărilor, atâta timp cât guvernul Orbán purcede la falsificarea istoriei şi negarea responsabilităţii sale în Holocaust, ridicând Monumentul Memorial al Ocupaţiei Germane a Ungariei,care simbolizează că Ungaria aflată sub dominația germană ar fi fost ea însăşi victima nazismului.
Gestul de solidarizare s-a concretizat printr-o scrisoare trimisă guvernului ungar, în care comunitatea evreiască clujeană îşi prezintă poziţia şi îşi exprimă speranţa într-o schimbare a situaţiei care ar favoriza reluarea colaborării…
Îmi permit să mă îndoiesc de o astfel de turnură. Din câte s-a observat (subiect tratat şi în numerele anterioare ale revistei Baabel http://www.baabel.ro/ultima-ora/683-eva-galambos-guvernul-ungar-nu-renunta-la-memorialul-ocupatiei-naziste-sfidand-cererea-mazsihisz) ridicarea controversatului Memorial al Ocupaţiei Germane a Ungariei nu a fost suspendată, doar amânată până după alegerile din Ungaria, lucru declarat limpede de Viktor Orbán, în răspunsul său la scrisoarea asociaţiei comunităţilor evreieşti din Ungaria (MAZSIHISZ)
Imposibila – posibilă finanţare a lăsat gustul amar al dezamăgirii, dar a şi ambiţionat comunitatea evreiască din Cluj să organizeze manifestări comemorative memorabile întru omagierea martirilor, onorarea supravieţuitorilor şi a descendenţilor lor, păstrării memoriei şi cultivarea istoriei evreimii clujene.
