GABRIEL BEN MERON (prof. dr. GABRIEL GURMAN)

A publicat la rubricile Reflecţii şi reflexii şi Spirala istoriei

Născut la Iaşi în Noiembrie 1939.Absolvent al Universităţii deMedicină şi Farmacie din Bucureşti, 1961.Emigrat în Israel în 1972. Director prin concurs al Secţiei de Terapie Intensivă, a spitalului Rothschild, Haifa, înfiinţată de el în 1976, până în anul 1986. Secretar (1978-1981) şi Preşedinte (1981-1983) al Societăţii Israeliene de Anestezie. A intrat în anul 1999 în domeniul literaturii, în limba română, la început prin volumul de interviuri Istorii suprapuse. în acelaş an a publicat în Bucureşti, editura Hasefer, sub pseudonimul Gabriel Ben Meron,

A publicat la rubricile Reflecţii şi reflexii şi Spirala istoriei

Născut la Iaşi în Noiembrie 1939.

Absolvent al Universităţii deMedicină şi Farmacie din Bucureşti, 1961.

Emigrat în Israel în 1972, stabilit în Haifa cu soţia şi cu primul fiu, Daniel (1971-1998).

Director prin concurs al Secţiei de Terapie Intensivă, a spitalului Rothschild, Haifa, înfiinţată de el în 1976, până în anul 1986..

Cel de al doilea fiu, Itamar, născut în 1980 la Haifa, actualmente doctorant ân fizică la Institutul Weizman din Rehovot, Israel.

Secretar (1978-1981) şi Preşedinte (1981-1983) al Societăţii Israeliene de Anestezie.

Stabilit în 1986 la Beer Sheva, director al Diviziei de Anestezie şi Terapie Intensivă a Centrului Medical Soroka şi al Universităţii Ben Gurion, Facultatea de ştiinţe Medicale (1992 -2002). Profesor 1991 .

Prodecan al Facultăţii de ştiinţe Medicale a Univerităţii Ben Gurion (2000-2005)

Director al Centrului de Transplant Israel 2006-2009.

Retras din practica clinică din anul 2005, actualmente directorul clinicii de anestezie-terapie intensiva a spitalului Mayney Hayeşuah, Bnai Brak, Israel.

 

Autor a mai bine de 100 lucrări ştiinţifice în domeniul anesteziei.

Autor a trei manuale în ebraică, primele de acest gen în Israel, în domeniul Anesteziei şi Terapiei Intensive.

 

Trezorier (1994-1998) şi Vicepreşedinte (1998-2004) al Secţiei Europene a Federaţiei Mondiale de Anestezie (WFSA) şi membru al Comitetului de Educaţie a Federaţiei, 1996-2004.

Directorul şcolii Internaţionale de Instructori în Anestezie (ISIA) din anul 2006 şi până în prezent.

 

A intrat în anul 1999 în domeniul literaturii, în limba română, la început prin volumul de interviuri ISTORII SUPRAPUSE,  în colaborare cu Prof. G. Litarczek, întemeietorul şcolii moderne de anestezie românească, şi Dr. Dora Pertilă , iniţiatoarea şi redactoarea cărţii.

Cartea, publicată în editura DU STYLE, Bucureşti, cuprinde o amplă expunere a vieţii autorului, a ideilor sale politice şi filozofice, precum şi o prezentare a anesteziei israeliene, comparată cu profesiunea lăsată în urmă cu 30 de ani în România şi cu situaţia actuală din Europa şi Statele Unite. în paginile ce-i aparţin în această carte comună, autorul dezbate şi relaţiile populaţiei evreieşti din epoca postbelică cu ţara şi poporul român, încercând să descrie ambivalenţa situaţiei evreilor în România comunistă înainte şi după ?divorţul?  de regimul dictatorial.

 

în acelaş an s-a publicat în Bucureşti, editura HASEFER, sub pseudonimul Gabriel Ben Meron, prima sa culegere de schiţe şi nuvele, intitulată VIITORUL ANILOR TRECUţI. Eroii prozelor sunt mai toţi evrei români, stabiliţi în Israel, şi care se reîntâlnesc cu realitatea românească de după revoluţia din Decembrie 1989. Nostalgia se amestecă cu bucuria regăsirii unor case, străzi sau persoane care odinioară făcuseră parte din peisajul uman şi citadin a fiecaruia dintre eroi.

în Februarie 2001 a apărut în aceiaş editură, HASEFER, şi sub acelaş pseudonim literar, o a doua culegere de schiţe şi nuvele sub numele ARTA CAMELEONISMULUI. De data aceasta eroii povestirilor sunt, în marea lor majoritate, bine înfipţi în realitatea israeliană, chiar diluaţi printre cei ajunşi cu mult înaintea lor în Israel. în carte sunt descrise scene din viaţa oleului hadaş, (?nou emigrant?) doritor de a se pierde în jungla umană ce-l înconjoară, făcând tot ce-i stă în putinţă pentru a-şi câştiga noua sa identitate, cea israeliană, atât de mult râvnită pe vremuri.

 

Primul său roman, PăMâNTUL E PLAT CA O FARFURIE, a apărut în anul 2002 in editura DACIA, Cluj-Napoca.

Eroul e un fruntaş comunist, evreu basarabean, trecut prin toate peripeţiile prigoanei cuziste şi apoi retragerii spre Asia Centrală din cauza înaintării trupelor germane şi române la începutul celui de al doilea război mondial. Eroul, Mişu Bencovici, continuă sa activeze la Moscova alături de alţi emigranţi comunişti din diverse ţări şi se înapoiază în România sub scutul trupelor sovietice victorioase.

Cariera sa politică , până la postul de ministru şi membru în Comitetul Central al Partidului Comunist, e punctuată de o mulţime de concesii, mici trădări şi acte de oportunism.

Căderea şi despărţirea de fiica iubită, ce se stabileşte în Israel, nu sunt decât o consecinţă directă, firească a soartei evreului comunist, nu numai în România dar şi în alte ţări aparţinând odinioară blocului comunist.

 

Al doilea roman, intitulat TOAMNA SE NUMăRă EşECURILE, publicat în anul 2005 în editura VIAţA MEDICALă  din Bucureşti, conţine două povestiri, complet diferite ca stil si subiect.

Prima, denumită Zidul, e povestea a două suflete venind fiecare din altă lume, el fiu şi nepot al unor supravieţuitoare a Holocaustului, ea provenind dintr-o nobilă familie germană. întrebarea, a  cărui răspuns rămîne nebulos, pe care şi-o pune povestitorul, e în ce măsură cei doi eroi pot concepe o unire sufltească pe fondul trecutului marcat de intoleranţă etnică.

A doua parte a volumului, Judecata de Apoi, îşi are ca erou un personaj nefericit şi neîmplinit, care de fapt întruchipează imaginea jidovului rătăcitor. Duţu Făinaru-Dagan este un superb intelectual a cărei erudiţie îl conduce  spre prăpastia cinismului ce-l va însoţi, pe trei continente, până la sfârşitul tragic al vieţii sale.

 

în anul 2005 editura NAPOCA STAR din Cluj  a publicat un volum de convorbiri cu ziaristul Ioan Cristofor, intitulat AMURGUL ZORILOR.

Intr-un fel, e vorba de o reeditare a primului volum biografic, scris cu Dora Petrilă, dar sub un cu tot alt unghi de vedere. E vorba de o înşiruire de idei, fapte şi comentarii fără graniţă geografică sau istorică. Autorul răspunde unor întrebări legate de propria sa activitate profesională, ştiinţifică şi literară, dar discuţia alunecă de nenumărate ori pe panta istoriei poporului evreu , Israelului, cu treceri inerente spre România de azi şi de odinioară şi în mod special viaţa comunităţii evreieşti în mijlocul poporului român în ultimele secole.

 

în anul 2011 a publicat în editura HASEFER, din nou sub pseudonimul Gabriel Ben Meron, o culegere de eseuri despre sărbătorile evreieşti, cu numele STRAIE DE ZILE MARI (ediţie epuizată). Colecţia de eseuri prezintă elementele cele mai importante ale fiecărei sărbători luată în parte şi îşi expune cititorul  unor aspecte mai puţin religioase şi mai mult umane şi istorice.

în anul 2008 a publicat un volum referitor la istoria anesteziei israeliene, bazat pe interviuri luate fondatorilor specialităţii în aceastp ţară. Volumul este editat în ebraică şi engleză şi poartă titlul VISIONAIRES AND DREAMERS (editura Universităţii Ben Gurion, Beer şeva).

 

în anul 2009 a publicat primul său volum în limba ebraică, sub acelaş pseudonim, intitulat SOARELE APUNE LA MIAZăZI, o culegere de schiţe având toate aceleşi personaje, rupte din realitatea sudului Israelului, o regiune practic neglijată de diversele guverne perisdante la putere în această ţară. Volumul e scris într-un stil special, în sensul că fiecare schiţă are propria sa acţiune, independentă de celelalte, dar citite în ordinea apărută în carte, schiţele devin aspecte ale  unei singure poveşti.

 

în anul 2013 a publicat cel de al doilea roman în ebraică, intitulat VAGONUL RăTăCITOR, povestea unui intelectual  evreu de origine română stabilit în Israel şi neadaptat la realitatea culturală şi socială a acestei ţări. Eroul principal e de fapt fiul lui Mişu Bencovici, personajul principal al romanului Pamântul e plat ca o farfurie, şi prilejuieşte o reîntoarcere a eroului în România post-comunistă, un prilej de aducere aminte, mai puţin nostalgică decât s-ar fi aşteptat cititorul.

 

Jurnalul de zi completat în timpul serviciului militar de pe muntele Hermon a apărut recent în româneşte (JURNALUL UNUI PAşNIC RăZBOINIC ), Editura”Hasefer”, szub numele său, şi apoi tradus în ebraică, editura Universităţii Ben Gurion).

Actualmente este corespondentul ziarului Viaţa Medicală, Bucureşti, unde deţine o rubrică săptămânală, intitulată “Esenţe tari”.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *