HAKUNA FRITTATA

Titlul este inventat de mine şi reflectă filozofia reţetelor prezentate în acest număr. Hakuna frittata. Hakuna vine din swahili, „hakuna matata” însemnand: „Don’t worry, be happy!”, sau mai pe româneşte: „Nu fi ingrijorat, fii fericit!”. Iar frittata vine de la jumările de ouă pe care le ştim cu toţii. Adică hai să facem un fel de mâncare pentru brunch sau pentru când vin la tine o gramadă de rude şi prieteni şi rămân să doarmă peste noapte, fără să te sperie prea tare că trebuie să-i hrăneşti. Te sperie mai ales cantitatea de muncă cu care nu esti obişnuit. Dimineaţa va trebui să le dai ceva pe lângă cafea sau ceai înainte să-i trimiţi la plimbare. Iată o reţeta ideală pentru o gaşcă înfometată cu câteva din variantele ei cele mai interesante.

În primul rând aplică regula de bază: nu contează ce ai în frigider. Combinaţia clasică de 8-10 ouă cu 2 linguri de grasime, ½ ceaşcă lapte sau mai bine cremă de frişcă nebătută, precum şi una sau mai multe adausuri, mai ales dacă îţi cunoşti oaspeţii, te duce în mod sigur la pregătirea unei fritate uşoară şi spumoasă. Dacă le mai pui pe masa şi nişte croissante proaspăt coapte cu ceva caşcaval (ce e caş-ca-valul trece) ras pe dinauntru, i-ai făcut fericiţi.

Ouăle trebuie să fie încălzite la temperatura camerei. Ele trebuie bătute serios, până la spumă, cu adaus de sare şi piper bine dispersat în amestecul spumat.

Frişca nebătută adaugată este ceea ce noi numim „je ne sais quoi”, aşa că nu te mai codi ci adaugă-le la amestecul bătut pentru a-l menţine bogat şi „umed”.

Foloseşte neapărat o tigaie largă (cu un diametru de cel putin 25 cm), nonstick; în nici un caz oţel inoxidabil sau fontă, ci cafalon, teflon sau ceramică.

Arma de baza este spatula de silicon cauciucat sau guma rezistentă la temperaturi de peste 100oC. Vei avea nevoie de ea pentru a sălta marginile fritatei în procesul de închegare la cald şi a strecura dedesupt lichidul ne-închegat încă. Ca să-ţi explic mai pe îndelete, fritata de pe fund s-o fi închegat dar deasupra mai este încă fluidă şi curgătoare, deci e nevoie să o ridici uşor şi să strecori lichidul dedesupt, să se închege şi el săracul, că abia aşteaptă să fie închegat, porţionat şi mestecat.

Fritata trebuie să rămână uşoară, spumoasă şi să nu fie prăjită prea tare că nu e bine şi te mai trezeşti cu farfuria în cap. Dacă vrei neapărat să termini mai repede cu prăjitul, prăjeşte cât poţi pe focul de la aragaz şi la urmă, dacă ai broiler, ţine-o sub broiler cam 2 minute sau pană când tot lichidul de deasupra s-a închegat.

Si acum o să-ţi prezint 5 variane de fritată pentru prietenii de dimineaţă sau brunch-ul de duminică, între micul dejun pe care l-ai scapat, că de, duminica dormi şi tu ca omul pana la 9 dimineaţa (asta dacă nu te duci la liturghie) şi ţi-e prea foame ca să astepţi prânzul care vine mult prea târziu.

FRITATTA 2

Frittata franţuzească cu şuncă

 

1. Pentru snobii franţuji. Adaugă:

Praz mărunţit, cam o ceaşcă şi jumătate

½ ceaşcă de caşcaval Gruyère

O lingură de tarhon

4-8 felii de şuncă (de preferat cea de Praga dar merge şi şunca afumată natural, fără nitraţi)

2 linguri de unt

Începe prin a căli în tigaie prazul presărat cu sare şi piper (nu mai e nevoie să pui sare şi piper în ouă) cam 8-10 minute, până când prazul s-a înmuiat şi pare sticlos. În timpul acesta bate ouăle cu crema de frişcă caşcavalul ras şi tarhon.

Toarnă in tigaie amestecul de ouă şi prăjeşte totul la foc mic-mijlociu până când fundul frittatei s-a închegat, 8-12 minute.

Pune in amestecul lichidos de deasupra câte o felie de şuncă pentru fiecare mâncăcios şi pune tigaia sub broiler cam 2 minute sau până când lichidul de deasupra şi din jurul şuncilor s-a închegat. Porţionează-l şi serveşte-l mândru de făcătura ta.

FRITATTA 1

Frittata vegetariană

 

2. Pentru vegetarieni. Adaugă:

2 linguri ulei de măsline

¼-linguriţă coajă de lămâie rasă

¾-ceaşcă parmezan ras

2 căţei de usturoi mărunţiţi

1-½-ceaşcă frunze de salată tocate

1 ceaşcă frunze de spanac tocate

⅛-linguriţă praf de ardei iute

Începe prin a căli în tigaie usturoiul împreună cu frunzele tocate de salată, ardeiul iute şi la urma spanac tocat presarat cu sare şi piper (nici aici nu mai este nevoie să pui sare şi piper în ouă), cam 6 minute. În timpul acesta bate ouăle cu crema de frişcă şi caşcavalul ras.

Adaugă amestecul de ouă şi prăjeşte-l la foc mic-mijlociu până când frittata s-a inchegat pe fund, cam 7 minute. Apoi pune tigaia în cuptor până când totul se încheagă, cam încă doua-trei minute.

FRITATTA 3

Frittata spaniolă

 

3. Frittata spaniolă. Adaugă:

2 linguri ulei de măsline

150 g pireu de cartofi (de preferat cei cu coaja roşie), adică cartofii descojiţi, tăiaţi bucăţi şi fierţi în apă cu sare cam 12 minute, apoi scurşi şi pireiaţi

250 g cârnaţi chorizo (cei de Năsăud cu ardei iute sunt numa buni)

O ceapă roşie mărunţită

½-cească de frunze de pătrunjel tocate

1-linguriţă praf de boia sau paprică de ardei iute, sau dupa gust

Ouăle se amestecă de astă dată cu sare, piper si paprică.

Tigaia se incinge cu ulei, se adaugă ceapa şi se căleşte pentru 2 minute. Apoi adaugăm cârnaţii mărunţiţi şi prăjim totul la foc mijlociu până când cârnaţii lasa o parte din grasime, cam 4 minute. Adăugam acum pireul de cartofi care se umezesc cu grasimea din cârnaţi. Totul cam încă 5 minute.

Se adaugă apoi amestecul de ouă bătute cu crema de frişcă şi miordenii şi se prăjeşte la foc mijlociu până când fundul frittatei s-a închegat. Apoi se pune tigaia sub broiler până când totul se încheagă. La sfârşit se presară cu pătrunjel tocat.

FRITTATA 4

Omleta indiană

 

4. Omleta indiană. Adaugă:

2 linguri de ulei de măsline

1 linguriţă garam masala

1-1/2 ceaşcă de conopidă sau broccoli, sau jumătate din fiecare) tăiată în buchete mai micuţe

½ – 1 ceaşcă de mazare boabe îngheţate

2 linguri de praf de coriandru

De această dată se adaugă la ouă sare, piper şi o jumătate din amestecul garam masala (îl găseţti cu siguranţă în secţiile orientale din supermarket).

În tigaia cu ulei se călesc conopida sau conopida si broccoli sau numai broccoli cam 5 minute sau până devine totul moale. Apoi se adaugă restul de garam masala, mazărea şi se mai prăjeşte totul încă 4-5 minute.

Se adaugă apoi ouăle bătute cam 4 minute şi apoi sub broiler încă 2-3 minute. Se presară apoi cu corinadru.

FRITTATA 5

Omleta evreiască de lux

 

5. Omleta evreiască cu lox  şi… nu de …lux

2 linguri de unt

O ceapă alba sau galbenă, marunţită

4-8 felii de somon afumat (lox)

O linguriţa de arpagic mărunţit

Hrean proaspat ras, după gust

Se prăjeşte ceapa în unt, la foc mic, cam 20-25 minute până când devine uşor caramelizat. Se adaugă feliile de peşte afumat iar peste el amestecul de ouă cu cremă de frişcă, sare şi piper. Dupa 6 minute se pune sub broiler pentru încă doua minute şi apoi se presară cu arpagic îi hrean.

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

4 Comments

  • fredi commented on April 25, 2015 Reply

    draga hida,
    intodeauna citesc cu placere articolele(retetele) tale.dela frittata asta mi-a lasat gura apa.am trimis reteta si lui vera !
    cu drag fredi

    • Hida George commented on April 26, 2015 Reply

      Draga Fredi, Imi pare rau ca nu am mai mult timp pentru pregatirea retetelor pe care le prezint prin Baabel, dar sa stii ca tot ce pun in retete este verificat de mine in bucataria mea.
      Totul e sa folosim cat de mult se poate produsele vegetale si mai putin vegetale procurate de la fermieri sau de la piata si sa evitam produsele industrializate, chiar si cele sub forma de semipreparate. Trebuie sa stim ca produsle inghetate industrial sunt initial stropite cu tot felul de agenti de “improspatare” si apoi inghetate in azot lichid. Daca nu ai incotro si trebuie sa le folosesti, e bine sa le dezgheti in apa rece si sa le clatesti bine tot cu apa rece. Daca ai nevoie sa le usuci cel mai bine e sa lasi produsele clatite sa se svante in aer cald dupa ce le-ai sters cu prosoape de hartie.
      In Clujul anilor 60 cumparam vegetale, oua si branzeturi de la gradinarii si gospodarii din Hochstadt. Supermarketul e bun pentru mirodenii (nu ierburi) si produse conservate cum ar fi uleiurile, produsle acidifiante (otet) si rareori produse de panificatie. Untul facut acasa, ca si branza dulce sunt de neinlocuit. iar pentru branzeturiel sarate si cascavaluri tot la piata ar trebui sa ne ducem.

  • Andrea Ghiţă commented on April 24, 2015 Reply

    Mii de scuze, neatentia e mama greselilor mele! Am coretat loxul, dar am lasat si luxul si licenta de la inceput. O sa ma revansez servindu-ţi o …papară când vii la Cluj!

  • Hida George commented on April 24, 2015 Reply

    Cateva greseli care se cer corectate:
    Hakuna frittata nu este inventia mea ci probabil a cineastilor din Holywood.
    Ultima frittata, ce evreiasca nu este de lux ci facuta cu “lox” care este fileu de somon in saramura si afumata (Lox – a fillet of brined salmon)
    Va cer scuze pentru errorile din text si va promit ca nu se vor mai repeta (asta pana la textul viitor …. ha…ha…ha)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *