HAKUNA FRITTATA

Titlul este inventat de mine şi reflectă filozofia reţetelor prezentate în acest număr. Hakuna frittata. Hakuna vine din swahili, „hakuna matata” însemnand: „Don’t worry, be happy!”, sau mai pe româneşte: „Nu fi ingrijorat, fii fericit!”. Iar frittata vine de la jumările de ouă pe care le ştim cu toţii. Adică hai să facem un fel de mâncare pentru brunch sau pentru când vin la tine o gramadă de rude şi prieteni şi rămân să doarmă peste noapte, fără să te sperie prea tare că trebuie să-i hrăneşti. Te sperie mai ales cantitatea de muncă cu care nu esti obişnuit. Dimineaţa va trebui să le dai ceva pe lângă cafea sau ceai înainte să-i trimiţi la plimbare. Iată o reţetă ideală pentru o gaşcă înfometată cu câteva din variantele ei cele mai interesante.

În primul rând aplică regula de bază: nu contează ce ai în frigider. Combinaţia clasică de 8-10 ouă cu 2 linguri de grăsime, ½ ceaşcă lapte sau mai bine smântână dulce (frișcă nebătută), precum şi una sau mai multe adausuri, mai ales dacă îţi cunoşti oaspeţii, te duce în mod sigur la pregătirea unei fritate uşoare şi spumoase. Dacă le mai pui pe masă şi nişte croissante proaspăt coapte cu ceva caşcaval (ce e caş-ca-valul trece) ras pe dinăuntru, i-ai făcut fericiţi.

Ouăle trebuie să fie încălzite la temperatura camerei. Ele trebuie bătute serios, până la spumă, cu adaus de sare şi piper bine dispersat în amestecul spumat.

Frişca nebătută adaugată este ceea ce noi numim „je ne sais quoi”, aşa că nu te mai codi, ci adaug-o la amestecul bătut pentru a-l menţine bogat şi „umed”.

Foloseşte neapărat o tigaie largă (cu un diametru de cel putin 25 cm), nonstick; în nici un caz oţel inoxidabil sau fontă, ci cafalon, teflon sau ceramică.

Arma de baza este spatula de silicon cauciucat sau guma rezistentă la temperaturi de peste 100oC. Vei avea nevoie de ea pentru a sălta marginile fritatei în procesul de închegare la cald şi a strecura dedesubt lichidul ne-închegat încă. Să explic mai pe îndelete, fritata de pe fund s-o fi închegat dar deasupra mai este încă fluidă, deci e nevoie să o ridici uşor şi să strecori lichidul dedesubt, ca să se închege şi el săracul, că abia aşteaptă să fie închegat, porţionat şi mestecat.

Fritata trebuie să rămână uşoară, spumoasă şi să nu fie prăjită prea tare, că nu e bine şi te mai trezeşti cu farfuria în cap. Dacă vrei neapărat să termini mai repede cu prăjitul, prăjeşte cât poţi pe focul de la aragaz şi la urmă, dacă ai broiler, ţine-o sub broiler cam 2 minute sau până când tot lichidul de deasupra s-a închegat.

Si acum o să prezint 5 variante de fritată pentru prietenii de dimineaţă sau brunch-ul de duminică, între micul dejun pe care l-ai scăpat, că de, duminica dormi şi tu ca omul pâna la 9 dimineaţa (asta dacă nu te duci la liturghie) şi ţi-e prea foame ca să astepţi prânzul care vine mult prea târziu.

FRITATTA 2

Frittata franţuzească cu şuncă

1. Pentru snobii franţuji. Adaugă:

Praz mărunţit, cam o ceaşcă şi jumătate

½ ceaşcă de caşcaval Gruyère

O lingură de tarhon

4-8 felii de şuncă (de preferat cea de Praga, dar merge şi şunca afumată natural, fără nitraţi)

2 linguri de unt

Începe prin a căli în tigaie prazul presărat cu sare şi piper (nu mai e nevoie să pui sare şi piper în ouă) cam 8-10 minute, până când prazul s-a înmuiat şi pare sticlos. În timpul acesta bate ouăle cu smântâna, caşcavalul ras şi tarhon.

Toarnă în tigaie amestecul de ouă şi prăjeşte totul la foc mic-mijlociu până când fundul frittatei s-a închegat, 8-12 minute.

Pune în amestecul lichid de deasupra câte o felie de şuncă pentru fiecare mâncăcios şi pune tigaia sub broiler cam 2 minute, sau până când lichidul de deasupra şi din jurul şuncii s-a închegat. Porţionează-l şi serveşte-l mândru de făcătura ta.

FRITATTA 1

Frittata vegetariană

2. Pentru vegetarieni. Adaugă:

2 linguri ulei de măsline

¼ linguriţă coajă de lămâie rasă

¾ ceaşcă parmezan ras

2 căţei de usturoi mărunţiţi

1½ ceaşcă frunze de salată tocate

1 ceaşcă frunze de spanac tocate

⅛-linguriţă praf de ardei iute

Începe prin a căli în tigaie usturoiul împreună cu frunzele tocate de salată, ardeiul iute şi la urmă spanac tocat, presărat cu sare şi piper (nici aici nu mai este nevoie să pui sare şi piper în ouă), cam 6 minute. În timpul acesta bate ouăle cu smântâna şi caşcavalul ras.

Adaugă amestecul de ouă şi prăjeşte-l la foc mic-mijlociu până când frittata s-a inchegat pe fund, cam 7 minute. Apoi pune tigaia în cuptor până când totul se încheagă, încă două-trei minute.

FRITATTA 3

Frittata spaniolă

3. Frittata spaniolă. Adaugă:

2 linguri ulei de măsline

150 g pireu de cartofi (de preferat cei cu coaja roşie), adică cartofii descojiţi, tăiaţi bucăţi şi fierţi în apă cu sare cam 12 minute, apoi scurşi şi striviți

250 g cârnaţi chorizo (cei de Năsăud cu ardei iute sunt numa buni)

O ceapă roşie mărunţită

½ ceașcă frunze de pătrunjel tocate

1 linguriţă boia de ardei iute (paprică) – sau după gust.

Ouăle se amestecă de astă dată cu sare, piper si paprică.

Tigaia se încinge cu ulei, se adaugă ceapa şi se căleşte 2 minute. Apoi adaugăm cârnaţii mărunţiţi şi prăjim totul la foc mijlociu până când cârnaţii lasă o parte din grăsime, cam 4 minute. Adăugăm acum pireul de cartofi umezit cu grăsimea din cârnaţi. Prăjim totl încă vreo 5 minute.

Se adaugă apoi amestecul de ouă bătute cu smântână şi miordenii şi se prăjeşte la foc mijlociu până când fundul frittatei s-a închegat. Apoi se pune tigaia sub broiler până când totul se încheagă. La sfârşit se presară cu pătrunjel tocat.

FRITTATA 4

Omleta indiană

4. Omleta indiană. Adaugă:

2 linguri ulei de măsline

1 linguriţă garam masala

1½ ceaşcă de conopidă sau broccoli, (sau ambele) tăiată în buchete mai micuţe

½ – 1 ceaşcă de mazăre boabe congelată

2 linguri praf de coriandru

Se adaugă la ouă sare, piper şi o jumătate din amestecul garam masala. (Se găsește cu siguranţă în secţiile orientale din supermarket).

În tigaia cu ulei se călesc conopida și / sau broccoli cam 5 minute, sau până se înmoaie. Se adaugă restul de garam masala și mazărea şi se mai prăjeşte încă 4-5 minute.

Se adaugă apoi ouăle bătute cam 4 minute şi apoi sub broiler încă 2-3 minute. Se presară apoi cu coriandru.

FRITTATA 5

Omleta evreiască de lux

5. Omleta evreiască cu lox…  şi nu de lux

2 linguri unt

O ceapă marunţită

4-8 felii de somon afumat (lox)

O linguriţă de arpagic mărunţit

Hrean proaspăt ras, după gust

Se prăjeşte ceapa în unt, la foc mic, cam 20-25 minute, până când devine uşor caramelizată. Se adaugă feliile de peşte afumat, iar peste el amestecul de ouă cu smântână, sare şi piper. Dupa 6 minute se pune sub broiler pentru încă două minute şi apoi se presară cu arpagic și hrean.

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

4 Comments

  • fredi commented on April 25, 2015 Reply

    draga hida,
    intodeauna citesc cu placere articolele(retetele) tale.dela frittata asta mi-a lasat gura apa.am trimis reteta si lui vera !
    cu drag fredi

    • Hida George commented on April 26, 2015 Reply

      Draga Fredi, Imi pare rau ca nu am mai mult timp pentru pregatirea retetelor pe care le prezint prin Baabel, dar sa stii ca tot ce pun in retete este verificat de mine in bucataria mea.
      Totul e sa folosim cat de mult se poate produsele vegetale si mai putin vegetale procurate de la fermieri sau de la piata si sa evitam produsele industrializate, chiar si cele sub forma de semipreparate. Trebuie sa stim ca produsle inghetate industrial sunt initial stropite cu tot felul de agenti de “improspatare” si apoi inghetate in azot lichid. Daca nu ai incotro si trebuie sa le folosesti, e bine sa le dezgheti in apa rece si sa le clatesti bine tot cu apa rece. Daca ai nevoie sa le usuci cel mai bine e sa lasi produsele clatite sa se svante in aer cald dupa ce le-ai sters cu prosoape de hartie.
      In Clujul anilor 60 cumparam vegetale, oua si branzeturi de la gradinarii si gospodarii din Hochstadt. Supermarketul e bun pentru mirodenii (nu ierburi) si produse conservate cum ar fi uleiurile, produsle acidifiante (otet) si rareori produse de panificatie. Untul facut acasa, ca si branza dulce sunt de neinlocuit. iar pentru branzeturiel sarate si cascavaluri tot la piata ar trebui sa ne ducem.

  • Andrea Ghiţă commented on April 24, 2015 Reply

    Mii de scuze, neatentia e mama greselilor mele! Am coretat loxul, dar am lasat si luxul si licenta de la inceput. O sa ma revansez servindu-ţi o …papară când vii la Cluj!

  • Hida George commented on April 24, 2015 Reply

    Cateva greseli care se cer corectate:
    Hakuna frittata nu este inventia mea ci probabil a cineastilor din Holywood.
    Ultima frittata, ce evreiasca nu este de lux ci facuta cu “lox” care este fileu de somon in saramura si afumata (Lox – a fillet of brined salmon)
    Va cer scuze pentru errorile din text si va promit ca nu se vor mai repeta (asta pana la textul viitor …. ha…ha…ha)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *