Număr vizualizări 17 ori
Lumii îi este greu să uite de pandemia care a ucis milioane de oameni, dar și controversele legate de necesitatea vaccinării, deși s-a demonstrat științific că vaccinarea ușurează boala COVID-19.
Un articol publicat la BBC în 2020 descrie cum un om de afaceri a contaminat alți 11 oameni cu virusul corona.(1) Un anume Mr. Walsh a contactat virusul la o conferință în Singapore. De acolo a plecat la schi în Franța, unde a infectat 11 oameni: cinci din Anglia, cinci din Franța și unul din insula Mallorca, Spania. În acel moment, în Anglia erau doar opt persoane infectate. Dar nu se știe câți au fost infectați mai târziu în Anglia, Franța și Mallorca.
Acest articol mi-a atras atenţia asupra posibilității de contaminare în timpul unor întâlniri sau conferințe. Un caz asemănător, tot real, a fost descris de Malcolm Gladwell în cartea Revenge of the tipping point (Răzbunarea punctului critic) (2), publicată în 2024. Ideea este că o schimbare minoră (un punct critic) poate provoca o situație gravă și uneori ireversibilă, sau „buturuga mică răstoarnă carul mare”.
Gladwell prezintă diferite situații în care evenimente minore au avut consecințe grave. De exemplu (Capitolul 6), la începuturile pandemiei, în februarie 2020, un singur participant la o conferință în SUA a contaminat numeroase persoane. A fost o întâlnire anuală a 175 de lideri ai companiei multinaționale Biogen din diferite colțuri ale lumii, la hotelul Marriott Wharf din Boston. Este o companie biotehnologică cu sediul principal în Statele Unite, specializată în producția de medicamente pentru tratamentul bolilor neurologice, în special scleroza multiplă.
La micul dejun, colegii care nu se întâlniseră de ani de zile sau se cunoșteau numai prin e-mail și-au dau mâna și s-au îmbrățișat. Seara, după cină, s-au acordat distincții celor care au contribuit în mod deosebit la succesul companiei. Iar a doua zi după-amiază, la terminarea întâlnirii, participanții s-au împrăștiat. Mulți s-au întors acasă, dar nu toți, unii au plecat direct la alte conferințe. Întâlnire a avut loc chiar la începutul pandemiei, când lumea încă nu era conștientă riscurile contaminării cu virusul SARS-CoV-2 și nu s-au luat măsuri de protecție. Și urmarea… o săptămână mai târziu, 50 dintre participanți s-au îmbolnăvit de corona.
Alarmată, conducerea companiei Biogen i-a anunțat pe toți participanții să-și facă analize pentru a diagnostica boala cât mai devreme. Oamenii au început să ia măsuri pentru a evita contaminarea, dar era prea târziu.
Doi dintre participanții care au avut testul pozitiv au plecat în Europa. Alți câțiva au plecat la Boston și unul în Florida, unde i-au apărut primele semne de boală. Câțiva participanți din North Carolina s-au îmbolnăvit și ei. Numărul total al contaminaților nu se știe exact, dar ceea ce s-a întâmplat în acele două zile a fost o catastrofă, a fost punctul critic în care epidemia a intrat în atenția publicului.
Primul bolnav diagnosticat cu corona, în 31 ianuarie 2020, a fost la Boston: un student din Wuhan, orașul chinez considerat sursa inițială a virusului. Pe drum, el a schimbat avioane la Shanghai și la Paris. Dar studentul nu a infectat pe nimeni din Boston, ceea ce a creat o impresie falsă persoanelor responsabile cu sănătatea publică. Ele au hotărât că publicul nu e în pericol și nu e nevoie de măsuri speciale.
O lună după întâlnirea reprezentanților companiei Biogen, toți cei 97 de locatari ai unei case de bătrâni din Boston și o treime a personalului medical s-au îmbolnăvit și 24 au murit. Era același mutant ca cel de la întâlnirea de la Biogen – C2416T – o formă deosebit de agresivă care a făcut ravagii.
Autorul cărții crede că totul a început de la o singură persoană deosebit de contagioasă (superspreader) care încă nu știa că e infectată cu mutantul periculos de corona descris mai sus. Acest Mister X a fost punctul critic care a demarat răspândirea virusului. Probabil venea din Franța (sau dintr-o altă țară din Europa de Vest), pentru că mutantul periculos a fost diagnosticat pentru prima oară în Franța. În avion nu a infectat pe nimeni, fiindcă boala era încă în perioada de incubație. Zborul a durat multe ore. Este posibil că Mister X nu a băut destule lichide, poate că a băut ceva alcoolic și a adormit. Alcoolul agravează deshidratarea. În plus, aerul din avioane este foarte uscat. Ajuns la Boston a stat la rând până a ieșit din aeroport.
Deshidratarea crește concentrația virusului în aerosoli. La întâlnire a discutat cu mulți colegi, i-a îmbrățișat și a făcut cunoștință cu alții. A vorbit cu voce tare ca să acopere gălăgia din pauze și s-a entuziasmat de succesele companiei. Astfel, aparatul său respirator a răspândit un nuăr mare de virusuri. Câteva zile după conferință Mister X s-a îmbolnăvit grav.
Un alt punct critic care a intrat abia recent în atenția presei este o nouă „modă” din SUA: unii pacienți, printre ei chiar personal medical, acceptă numai donații de sânge de la persoane care nu au fost vaccinate împotriva virusului COVID-19.(3) Această decizie poate avea urmări serioase, uneori chiar tragice. În cazuri ca accidente grave cu sângerări masive, când numărul de unități de sânge care stau la dispoziția spitalului este și așa limitat, „mofturoșii” pot plăti cu viața. Condiția ca donatorii să nu fi fost vaccinați poate duce și la scăderea numărului de donatori de sânge – încă o urmare nefastă a propagandei împotriva vaccinărilor.
Specialiștii din centrele de transfuzie sanguină că pe unitățile de sânge nu scrie dacă donatorul a fost vaccinat sau nu. În țările dezvoltate, obținerea unor cantități suficiente de sânge de la donatori și furnizarea lui fără riscuri este posibilă tocmai pentru că procedeul este anonim și neplătit. Oricum, s-a demonstrat că sângele donatorilor vaccinați contra COVID este lipsit de orice risc din punct de vedere medical. Și totuși, unii pacienți cer să li se facă transfuzii directe de la un membru de familie despre care știu sigur că nu a fost vaccinat, chiar dacă această metodă s-a dovedit mult mai riscantă decât transfuziile obișnuite. Din nefericire, unele state din SUA consideră să aprobe prin legislație dreptul pacienților de a pretinde acest mod de donații de sânge, cu toate că e neștiințific și lipsit de orice logică.(4)
Un alt exemplu de punct critic l-am luat din practica de anestezie. Unui bolnav ajuns la spital după un accident rutier grav i s-a făcut o laparotomie (deschiderea abdomenului) exploratorie. Mai rămăseseră vreo 30 de minute până la sfârșitul operației și saturația oxigenului în sângele bolnavului a început deodată să scadă. Chirurgul a decis să termine întâi operația și apoi să i se facă bolnavului o radiografie la plămâni. Dar după 15 minute, bolnavul a făcut un colaps cardiovascular. O radiografie făcută de urgență a descoperit un pneumotorax de tensiune – între plămân și peretele toracic se acumulase aer care exercita tot mai multă presiune asupra plămânului, inimii și vaselor mari de sânge și, precum era și de așteptat, bolnavul a făcut stop cardiac. Corect ar fi fost ca la scăderea bruscă a saturației de oxigen să se oprească operația, să se facă o radiografie urgentă și dacă se găsea un pneumotorax de tensiune, să se facă imediat o puncție în peretele toracic pentru a permite ieșirea aerului acumulat. Aici punctul critic a fost că nu s-a apreciat corect urgența situației și amânarea tratamentului cu numai 15 minute a costat viața bolnavului.
Din nefericire, multe puncte critice le înțelegem numai post factum, dar unele le putem prezice și putem încerca să le prevenim, ca în cazul legalizării donațiilor de sânge celor care refuză să accepte sânge de la persoane vaccinate contra COVID-19.
Tiberiu Ezri și Peter Szmuk
Biblografie:
1. https://www.bbc.com/news/uk-51459210
2. Malcolm Gladwell. Revenge of the tipping point. 2024, Abacus Books.
3. Jacobs JW, Hall E, Tahiri T, et al. Directed donations for unvaccinated blood: A departure from evidence-based medicine associated with clinical harm, resource waste, and oversight gaps in a two-year single-center series. Transfusion 2026. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/trf.70195
Sursa ilustrației: Tiberiu Ezri
