DUPĂ 75 DE ANI HORTHY REVINE LA CLUJ

În urmă cu 75 de ani, în vara lui 1940, în urma Dictatului de la Viena, Transilvania de Nord a fost atribuită Ungariei, iar guvernatorul Miklós Horthy și-a făcut intrarea în Cluj, capitala provinciei noi-vechi, așa cum îi era obiceiul: pe un cal alb. Dacă o parte a populaţiei din Transilvania de Nord a salutat revenirea la patria-mamă, cei patru ani de dominație a regimului Horthy au adus multă durere unui număr foarte mare de ardeleni – evrei și români. A fost perioada în care, încetul cu încetul, a dispărut majoritatea covârşitoare a populației evreiești. Mai întâi bărbații au fost duși în detașamente de muncă obligatorie, murind pe capete în urma unor tratamente nemiloase, apoi, în vara lui 1944, întreaga populație evreiască a fost deportată în lagărele de exterminare naziste – cu precădere la Auschwitz – unde a supravieţuit doar o zecime a acesteia. În același timp și populația românească a avut de suferit, într-o primă etapă prin expulzări, execuții sumare și trimiterea bărbaților  în detașamentele de muncă obligatorie. Sunt amintiri și răni dureroase care se vindecă greu sau niciodată.

Mai persistă o sensibilitate în ceea ce privește acest capitol al istoriei şi de aceea ni s-a părut surprinzătoare inițiativa revistei ”Korunk”, mai exact a Academiei Korunk, să programeze în miez de august, în cadrul celei de a VI-a ediţii a Zilelor culturale maghiare din Cluj (Kolozsvári magyar napok) – un răstimp dominat de concerte, spectacole de teatru şi dans, de expoziţii şi alte manifestări care celebrează cultura maghiară şi stimulează deschiderea către populaţia română – prelegerea ”Memoria lui Miklós Horthy” (Horthy Miklós emlékezete), susţinută de istoricul Ignácz Romsics, membru al Academiei Ungare.

Ca orice capitol al istoriei unei țări, cei aproape 25 de ani ai regimului Horthy nu trebuie ignorați (nici nu se poate) și este sarcina, chiar obligația istoricilor din Ungaria sau ai altora să le studieze. Problema care se pune în acest caz este modalitatea de abordare, locul și contextul.

Expunerea înscrisă în programul general al Zilelor culturale maghiare va avea loc în 19 august, perioadă în care Revista Baabel se va afla în vacanţă şi nu am dorit să închidem ediţia de faţă, ultima dinainte de vacanţă,  fără a semnala acest punct din program.

Am solicitat opinia redactorului şef al revistei Korunk, Gyöngy Kovács-Kiss, director al programului întitulat Academia Korunk şi coordonator al ciclului Istorie şi memorie care găzduieşte şi prelegerea academicianului Ignác Romsics despre memoria lui Miklós Horthy. Doamna Kovács-Kiss ne-a transmis via email programul din acest an al Academiei Korunk şi câteva generalităţi despre ciclul Istorie şi memorie, din care am aflat că imaginea şi interpretarea perioadelor şi personalităţilor controversate din istoria Ungariei nu sunt încremenite, ci se transformă în timp. (Ceea ce nu negăm nici noi, gândindu-ne la strădaniile din ultimele decenii de a-l reabilita pe Miklós Horthy, de a-i ridica statui, de a-i sublinia realizările şi de a i se trece cu vederea faptele condamnabile). Doamna Kovács-Kiss nu a adăugat nici o precizare privitoare la raţiunile programării expunerii despre Miklós Horthy, tocmai la Zilele culturale maghiare şi nici despre modalitatea de abordare a subiectului. În schimb, în dialogul purtat la telefon, a subliniat de câteva ori că este vorba de o expunere şi nu de o… dezbatere (la care ar fi fost invitaţi şi alţi specialişti din domeniu).

Nu dorim să formulăm vreo opinie înainte să fi asistat la această prelegere, dar nici nu putem să nu dăm glas nedumeririi noastre în ceea ce priveşte evocarea figurii lui Miklós Horthy, la Cluj, în plin festival estival policrom, menit a sărbători cultura maghiară, în preajma Zilei Naţionale a Ungariei…dar şi a împlinirii a 75 de ani de la semnarea Dictatul de la Viena. Vom reveni cu amănunte după vacanţă.

Editorii Revistei Baabel

 

13 Comments

  • Andrea Ghiţă commented on August 19, 2015 Reply

    Am fost la expunerea despre Horthy pe care academicianului Ignác Romsics a sustintut-o cu prilejul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj . Sala arhiplina, multi tineri. Expunere interesanta, relativ obiectiva, dar prea lejera, dupa opinia mea. Voi reveni cu detalii dupa vacanta Revistei Baabel, in ultima joi din august.

  • Dr.Jacov Sobovitz commented on August 17, 2015 Reply

    Trebuie amitit si cum Miklos Horthy a prins puterea in anul 1919, cand multi evrei au fost asasinati. Si ce s-a intaplat cu Bela Kun.
    Dr.Jacov Sobovitz.

  • Andrea Ghiţă commented on July 31, 2015 Reply

    Comentariul lui Daniel Löwy abordeaza o tema interesanta si anume CUM A SCAPAT HORTHY FARA SA FIE CONDAMNAT CA SI CRIMINAL DE RAZBOI. Cred ca un articol pe acest subiect ar fi binevenit in Baabel. Il asteptam cu interes.

  • eva galambos commented on July 31, 2015 Reply

    Sigur ca nu putem sti ce va cuprinde expunerea , sperăm că o abordare critică, deși, cunoscând ce se petrece în Ungaria cu încercările de reabilitare a persoanelor controversate ale perioadei Horthy, nu mă aștept la ce e mai bun. Și eu sper că baabelienii din Cluj se vor duce la conferință și vom putea publica un articol despre ce s-a spus acolo

    • Andrea Ghiţă commented on July 31, 2015 Reply

      Sper ca in calitate de baabelian clujean voi putea participa la prelegere, dar sper si mai mult ca vor fi acolo si specialisti istorici care – chiar daca nu e o dezbatere – isi vor putea spune parerea.

  • Michael Nasch commented on July 31, 2015 Reply

    no comment

  • EVA ȚUȚUI commented on July 31, 2015 Reply

    CIUDATĂ COMEMORARE, TOCMAI ÎN CADRUL REVISTEI KORUNK, CARE, SE ȘTIE, A FOST IMEDIAT INTERZISĂ DUPĂ INTRAREA ARMATEI UNGARE ÎN URMA DICTATULUI DE LA VIENA….
    REDACTORUL-ȘEF, GAAL GABOR, REFUGIAT DIN
    UNGARIA HORTHISTĂ, A RĂMAS FĂRĂ VENIT…
    FĂCEA NIȘTE EXPUNERI DE ISTORIA CULTURII
    LA CARE AM PARTICIPAT, ALĂTURI DE EGON BALAS CRED CĂ-ȘI AMINTEȘTE

    • Daniel Lőwy commented on July 31, 2015 Reply

      Apreciez comentariul Evei Țuțui despre interzicerea de către administrația ungară a revistei Korunk (alături de Új Kelet și alte periodice).

      Majoritatea opiniilor exprimate pornesc însă de la premisa că Romsics va aborda personalitatea lui Horthy într-un mod necritic și elogiator.

      Îmi amintesc de scandalul iscat in România comunistă la apariția cărții memorialsitice a generalului Nagybaconi Nagy Vilmos, fost ministru al apărării naționale în governul lui Horthy.(1942-1943). În presa românească s-au publicat articole indignate depre rehabilitarea unei personailtăți fasciste. De fapt, Nagybaconi a fost cea dintâi persoană din Ungaria, recunoscută de Yad Vashem ca Drept al popoarelor (1965).

      În mod clar, analogia șchioapătă, căci Horthy a fost un criminal de război. A beneficiat de o șansă istorică în evitarea condamnării în Procesul de la Núrnberg.

      Propun să rămânem deschiși la abordarea “memoriei lui Horthy” și să fim pregătiți pentru contracarerea exceselor, la fel cum s-a procedat în mod exemplar la televiziunea română în cazul filmului documentar despre Trianon.

  • Daniel Lowy commented on July 30, 2015 Reply

    Spre fericire, Romsics este un istoric şi nu unul fals, ca Sándor Szakály, promovat peste măsură de guvernul actual din Ungaria. Într-o abordare optimistă, s-ar putea ca expunerea să fi fost programată la Cluj, fiindcă în Ungaria de astăzi nu ar putea fi ţinută. Oricum, ar trebui alertaţi istoricii de acasă, ca să participe şi să ia cuvântul.

    Doar ca observaţie pentru viitor: termenul corect este arbitrajul de la Viena (sau cel de-al doilea arbitraj de la Viena), adoptat în prezent de numeroşi istorici din România; denumirea de Dictat (“diktat”) de la Viena a fost folosită de istoricii unor vremuri de amintire nefastă.

    Doar ca un amănunt interesant, despre care se pomeneşte foarte rar: arbitrajul germano-italian asupra revendicărilor teritoriale ale Ungariei a fost solicitat de guvernul român.

  • Roth Maria commented on July 30, 2015 Reply

    Mersi ca ne atrageti atentia. Parca era o lege care nu permite elogierea celor responsabili de ororile celui de-al doilea razboi mondial si de antisemitismul care a condus la genocid. Sigur, sub titlul conferintei anuntate de Akademia Korunk speram sa fie prezentate aspecte critice la adresa lui Horthy, responsabil pentru exterminarea evreilor transilvaneni. Dl academician Romsics, expertul istoric invitat, a fost unul dintre cei care pe drept cuvint a crificat glasul sau de expert in istoria contemporana impotriva ridicarii statuii din Budapesta care simboliza responsabilitatea Germaniei si, ca atare, minimalizarea responsabilitatii Ungariei lui Horthy în crimele de pe teritoriul acestei din urma tari din perioada celui de-al II-lea razboi mondial.
    Dar titlul ales imi repugna si pe drept. Pe internet il regasesc intr-un context de reabilitare a lui Horthy, astfel: Horthy Miklós emlékezete (o inregistrare a unei emisiuni radio Kossuth, cu participarea elogiatorilor lui Horthy, http://erdely.ma/magyarorszag.php?id=105463&cim=horthy_miklos_emlekezete_audio) sau site-ul cu acelasi nume al ordinului Vitejilor hortisti ( http://erdely.ma/magyarorszag.php?id=105463&cim=horthy_miklos_emlekezete_audio)

  • Michael Shafir commented on July 30, 2015 Reply

    Sper ca toti intelectualii clujeni vorbitori de limba maghiara sa fie prezenti si, in ciuda faptului ca nu ar fi vorba de o dezbatere, sa gaseasca calea cea mai potrivita de a reactiona, daca va fi cazul.

  • Beatrice Ungar commented on July 30, 2015 Reply

    culoarea memoriei este cateodata roza… deci atentie sporita la tot si la toate/toti

  • George Farkas commented on July 30, 2015 Reply

    Nedumerire?Si pe cand o statuie “ilustrului” personaj? Si de ce nu chiar in parcul Caragiale?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *