MANUFACTURA de la HEREND şi…COMUNITATEA NEOLOGĂ din CLUJ

Ce legătură există între renumita Manufactură de Porțelan de la Herend (Ungaria) și Comunitatea Evreilor de Rit Occidental (neolog) din Cluj? …O întrebare ciudată, la prima vedere…Herend este o mică localitate din Ungaria, cu aproximativ 3500 de locuitori, situată lângă Veszprém (zona lacului Balaton), la peste 500 km. depărtare de Cluj.

Personalitatea care a făcut legătura dintre Herend și Cluj a fost Vilmos Farkasházi Fischer, unul dintre cei șase fii ai lui Mór Farkasházi Fischer, fondatorul și dezvoltatorul renumitei Manufacturi de Porțelan de la Herend.

Începând din prima parte a secolului al XIX-lea, produsele fabricate la Herend au câștigat numeroase premii internaționale la târguri și expoziții. După marele succes repurtat la Expoziția Mondială de la Paris din anul 1867, Mór Fischer a fost înnobilat de Împăratul Franz Josef (de unde numele nobiliar de Farkasházi), devenind apoi și furnizor la curții regale. Regina Victoria a Angliei a comandat un serviciu complet de masă de la Herend.

Vilmos Farkasházi Fischer (n. în 1838) era un foarte bun specialist în domeniul picturii pe porțelan. După anul 1867 s-a mutat la Cluj, și a deschis o filială a Manufacturii Herend. Primea semifabricate brute (după o primă ardere) de la Herend , la Cluj se executa pictura și se ardeau a doua oară , după care se finisau. Manufactura a funcționat o vreme în podul Palatului Rhédey din Piața Libertății.

Zador Farkashazi Fischer

Vilmos Farkasházi Fischer

Cu timpul, Vilmos Farkasházi Fischer a devenit o personalitate marcantă a industriașilor din Cluj. A reprezentat industria și manufactura din Ardeal la marea Expoziție Milenară de la Budapesta din anul 1896, unde produsele cu marca Herend au avut un mare succes. În anul 1881 Vilmos Farkasházi Fischer a fost ales primul președinte al Comunității Evreiești Statu Quo Ante din Cluj, care s-a desprins din Comunitatea Ortodoxă. Peste trei ani aceasta a devenit Comunitatea Evreilor de Rit Occidental (neolog) din Cluj. Acestă comunitate a fost formată mai ales din intelectualitate și mica burghezie cu vederi democratice, având unele tendințe reformiste.

Sub președinția sa , în 1884, comunitatea neologă a solicitat de la municipalitate un teren pentru construirea unei sinagogi. În anul 1887 se inaugura splendida Sinagogă Neologă construită în stil maur, care a devenit după Holocaust “Templul Memorial al Deportaților”

de pe Strada Horea –fostă Ferencz Jozsef, singura în funcțiune la ora actuală. În anii 1904 şi 1912, pe terenul de peste 2000 mp. s-au mai construit încă patru clădiri (dintre care una,la front,tot în stil maur) care au asigurat funcționarea tuturor instituțiilor Comunității Neologe (administrația, grădinița, școala elementară, școala de Talmud Tora, locuința rabinului, etc.).

Sinagoga-str-horea-2În anul 1903 își începea activitatea școala elementară neologă, la inițiativa rabinului Matias Eisler și a lui Vilmos Farkasházi Fischer, care avea să funcționeze, cu unele întreruperi, până după al doilea război mondial.

Activitatea susținută a lui Vilmos Farkasházi Fischer, în calitate de președinte, s-a împletit fructuos cu cea a rabinului șef neolog Mátyás Eisler (în perioada 1891-1930, aproape 40 de ani).A cesta a fost o personalitate proeminentă a intelectualității evreiești din Cluj, doctor în filosofie, profesor la Universitatea Ferenc József din Cluj (titularul cursului de limbi semitice) și un excepțional predicator de la amvon.

Practic aceste două personalități marcante au construit puternica și înfloritoarea Comunitate Neologă din Cluj (până la deportare).

Familia Farkasházi Fischer a fost în fruntea evreimii clujene și în acțiunile caritative și de sprijinirea culturii.

Vilmos Farkasházi Fischer a decedat în anul 1921 la Budapesta ,dar conform dorinței sale testamentare a fost înmormântat la Cluj, orașul de care s-a atașat atât de mult.Piatra sa funerară din vechiul cimitir neolog din Str. Av. Bădescu se găsește la numai câțiva pași de cea a rabinului Matyás Eisler, decedat în anul 1930.

Zador mormant Farkashazi

Monumentul tombal al lui Farkasházi Fischer

Zador monument Eisler

Monumentul tombal al rabinului Mátyás Eisler, în vecinătatea monumentului funerar al lui Farkasházi-Fischer

Astăzi , câțiva palizi epigoni, încercăm să recuperăm și reintegrăm în cadrul Comunității Evreilor din Cluj, prețioasa moștenire lăsată de acești adevărați corifei ai vieții comunitare clujene. Se dorește înființarea unui Complex Comunitar Evreiesc, în jurul sinagogii,restul clădirilor, prin reabilitare și refuncționalizare, asigurând spații pentru toate activitățile comunitare (Centru Cultural, Restaurant Ritual, administrație, servicii sociale, colecție muzeală ș.a.).

Deși toate imobilele sunt (și au fost) proprietate tabulară a comunității,problemele nu sunt nici simple ,nici ușoare.Există o adevărată rezistență,atât externă dar și internă ,în calea acestui proiect. Sigur, problema principală este finanțarea, dar nu este singura.

Situația cea mai alarmantă o prezintă starea sinagogii. Conform expertizei tehnice realizate în anul 2014, clădirea prezintă serioase degradări ale elementelor structurale , de închidere și finisaje, datorită umidității excesive și a îmbătrănirii materialelor.Fără o intervenție rapidă în următoarea perioadă ,sinagoga va fi închisă.

Numele lui Vilmos Farkasházi Fischer a revenit în actualitatea clujeană cu ocazia expoziției

“Patrimoniul Cultural European Herend” vernisată la 15 august a.c., în cadrul Zilelor Culturii Maghiare, în sălile Muzeului de Artă din Cluj-Napoca (Palatul Bánffy).

La vernisaj,unde a fost o numeroasă participare,criticul de artă Murádin Jenő a evidențiat excepționalele merite ale familiei Farkasházi-Fischer și a lui Vilmos Farkasházi-Fischer, pentru Cluj.

Directorul executiv al Manufacturii din Herend, Attila Simon,a evidențiat că fabrica din Herend, cu cei peste 800 de angajați, este astăzi cea mai mare unitate productivă din branșă în Europa.

Zador herehdi2În cadrul expoziției s-au mai prezentat două busturi , găsite în depozitele Muzeului de Artă ,un bust din bronz al Împărătesei Elisabeta a Austro-Ungariei (Sissi) care fusese cândva monument public în Cluj, pe una din aleile de sub Cetățuie (opera binecunoscutului sculptor Alajos Stróbl) și unul din marmoră a împăratului Franz Josef.

Bustul împărătesei Sissi,  alături de porţelanuri.

După cum a arătat istoricul Lucian Nastasă-Kovács, managerul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, busturile sunt expuse în spațiile apartamentului unde a locuit Împăratul Franz Josef cu ocazia vizitelor oficiale de la Cluj din anii 1852 și1887, Palatul Bánffy fiind atunci reședința oficială a Guvernatorului Transilvaniei.

O mică lecție de istorie…..

Andrei Zador

18 august 2015

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

4 Comments

  • david shlomovitz commented on September 2, 2015 Reply

    inca un exemplu al contributiei evreilor la istoria europei

  • Pali Fekete commented on September 2, 2015 Reply

    Mersi!
    Nu stiam de loc de aceasta legatura cu Transilvania a familiei Fischer.
    Rabdare si noroc doresc celor care incearca sa restituieasca memoria secolelor trecute
    p

  • Dan Romascanu commented on September 2, 2015 Reply

    Buna ziua,

    Multumesc pentru articol. Este intr-un fel o poveste de familie pentru mine. Familia mamei mele descinde din ‘dinastia’ Fischer – intemeitorii fabricii din Herend.

  • Andrea Ghiţă commented on August 28, 2015 Reply

    Un articol foarte bine venit, cu informatii din cele mai interesante.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *