PRINȚESA ŞABAT

Ce reprezintă Șabatul în judaism? Unii comentatori au afirmat că este cununa creației, elementul cu care Dumnezeu a încheiat creația lumii. Cea de a șaptea zi de la facerea lumii, când Dumnezeu s-a odihnit după cele șase zile ale creației. Alți comentatori au afirmat că este o prințesă pe care evreul o întâlnește în fiecare săptămână, când trebuie să-i iasă în întâmpinare. O prințesă nu poate fi primită ca un om obișnuit, ci cu onoruri și cu bucurie. Comentatori ”moderni” afirmă că decizia stabilirii Șabatului ca zi de odihnă a fost o revoluție: pentru prima dată a fost acordat respect omului muncitor, s-a arătat înțelegere pentru nevoia lui de a se odihni. Deci, omul muncitor a fost considerat OM, nu rob.

Prima menționare a Șabatului este în cartea biblică Bereșit / Geneza, sau Facerea II, 1-3. Este povestirea odihnei lui Dumnezeu după cele șase zile ale creației. Termenul provine de la rădăcina verbală ש.ב.ת. (Ș.B.T.) și de la verbul ebraic ”lașevet”, a ședea. Sensul extins este: a se odihni.

Lucian ShabbatShalom9

Șabatul corespunde zilei de sâmbătă. Calendarul ebraic stabilește începutul zilei de la apariția a trei stele pe cer, în seara de ajun, până la apariția a trei stele pe cer, când se înserează în ziua respectivă. Deci Șabatul începe vineri seara și se termină sâmbătă seara. Cercetări astronomice și calcule matematice stabilesc ora exactă a începerii Șabatului și a ieșirii din Șabat în fiecare săptămână, în fiecare localitate sau zonă geografică de pe suprafața globului pământesc. Aceste ore sunt stabilite cu precizie de minut. La această oră femeile aprind și binecuvântează lumânările de Șabat, care marchează începutul lui. Urmează primirea Șabatului, cu lecturi și poeme sinagogale (”pyutim”), unele recitate sau cântate înaintea rugăciunii propriu-zise, altele după rugăciune, fie în sinagogă, fie în mod individual, la ieșirea din sinagogă sau acasă. Ele amintesc de întâlnirea cu ”Prințesa Șabat”, de ieșirea evreului în întâmpinarea ei, altele despre întâlnirea lui cu îngerii păcii și cu îngerii Domnului. Rugăciunea de seară din ajun de Șabat, de vineri seara, începe numai după ora intrării Șabatului. În cadrul acestei rugăciuni (ca și a celor de dimineață și din amurg) cele 18 binecuvântări sunt înlocuite de 7 binecuvântări speciale. Urmează masa de ErevȘabat (ajun de Șabat), care începe cu binecuvântarea vinului (”Kiduș”). Este o masă bogată, ca și cum ar fi pregătită pentru prințesa care va veni ca oaspete, sau ca o nuntă la care poporul evreu este mirele, iar Șabatul mireasa. Acest fapt amintește de relația mire-mireasă între Dumnezeu și poporul evreu, așa cum este prezentat în cartea biblică Șir HaȘirim (=Cântarea Cântărilor). La această masă sărbătorească participă toată familia: Șabatul este o sărbătoare de familie. Sunt cântate cântece speciale. Mulți evrei credincioși invită la această masă oameni străini, care nu au posibilitatea sau nu știu să o organizeze. O masă sărbătorească, de asemenea precedată de binecuvântarea vinului, are loc și la prânzul zilei de sâmbătă, după rugăciunea de dimineață. În cadrul acestei rugăciuni are loc și lectura pericopei săptămânale a Torei, precum și o rugăciune suplimentară, ”Musaf”. Cea de a treia masă sărbătorească (”Seuda Șlișit”) are loc după rugăciunea de ”Minha” (=în amurg), dar înaintea rugăciunii de seară și a ieșirii din Șabat. Cântece speciale (”Zmirot”) sunt cântate și la această masă. Ele vorbesc despre caracterul special al zilei de Șabat, precum și despre comuniunea între bărbat și femeie pentru păstrarea Șabatului. Elemente etice și mistico-cabalistice au fost atribuite și acestei mese. Despărțirea de Șabat are loc tot la ore stabilite pe cale astronomică, în acest caz recitându-se rugăciunea de ”Havdala” (=despărțirea, diferențierea, separarea), incluzând patru binecuvântări: asupra vinului (sau asupra altei băuturi alcoolice), asupra plantelor cu miros plăcut (”besamim”), asupra focului, asupra separării între sacru și profan, între lumină și întuneric, între neamul lui Israel și popoarele lumii.

Lucian Shabat 1

În cartea biblică Șemot (Exodul, sau Ieșirea) din Tora este menționată obligația respectării Șabatului de către fiii lui Israel. Această obligație apare și sub forma poruncii a patra din cadrul Decalogului, atât în cartea biblică Șemot XX, 9-11 cât și în cartea biblică Devarim (Deuteronomul) V, 12-15. Cartea Șemot mentionează: ”Aminteșteți ziua Șabatului, cu sfințenia ei. Șase zile lucrezi și faci toată meseria ta. Și în ziua a șaptea fie Șabat pentru Domnul Dumnezeul tău; nu faci nici o meserie tu și fiul tău și fiica ta, robul tău și roaba ta și vita ta și străinul care locuiește în orașul tău”. Observăm că Șabatul este respectat la porunca lui Dumnezeu, în onoarea odihnei Lui după crearea lumii. Altă observație este, că nu e suficient ca stăpânul casei sau șeful familiei să respecte Șabatul numai el însuși. Pe de o parte, el trebuie să aibă grijă ca fiul și fiica lui să respecte Șabatul, să respecte această obligație și pe de altă parte să dea posibilitatea de a se odihni de Șabat tuturor: robii și roabele, străinii aflați în oraș, chiar și vitele de muncă. Desigur, acest text a cunoscut numeroase explicații și comentarii, printre altele asupra diferenței între ”avoda” (=muncă) și ”melaha” (=meserie). Se afirmă că Șabatul i-a spus evreului: ”Păzește și am te păzesc”. Deci, evreul și poporul evreu s-a menținut evreu datorită păstrării Șabatului. Pe baza interpretărilor diferite au fost stabilite norme halahice asupra modului de respectare a Șabatului, asupra a ceea ce este permis și a ceea ce este interzis de făcut în această zi. Talmudul Babilonian include un tratat special, ”Șabat”.

Recent mi-a căzut în mână o carte ebraică interesantă: Sefer HaȘabat, apărută la Tel Aviv în anul 1947 (ediția a patra). Redactorii ei sunt: rabinul doctor Yakov Nacht, originar din Focșani; Zalman Epstein; doctorul Y. L. Baruch. Cartea adună toate informațiile asupra Șabatului din textele sacre, precum și din literatura ebraică modernă.

Unul dintre poeții cabaliști care au cântat Șabatul este Rabi Șlomo Halevy Alkabetz din Tzfat (=Safed) din secolul al XVI-lea. El este autorul poeziei ebraice ”Leha dody” ( =Ieși în întâmpinare, dragul meu). Este cântecul întâmpinării Șabatului. Personificarea apare sub forma raportului între mire și mireasă. Primele două versuri sunt refrenul cântecului și ele se repetă după fiecare strofă. Poezia este scrisă în monorimă strofică: rima diferă de la o strofă la alta. Prima literă a primului vers din fiecare strofă este una din literele numelui autorului, care și-l menționează în acrostih: ȘLMH HLWY. Deci, opt strofe. Cea de a noua strofă este separată. Poemul este o odă, un imn de bun-venit cântat de mire (neamul lui Israel) miresei pe care o întâmpină (Șabatul). Este bucuria întâlnirii mirelui cu mireasa, a începutului unirii lor, care reflectă bucuria lui Israel că beneficiază de o zi de odihnă primită de la Dumnezeu, diferită de celelalte zile. Este subliniată ideea Unicității lui Dumnezeu, care trebuie să fie lăudat pentru faptul că a dat Șabatul lui Israel. Șabatul stă la originea oricărei bnecuvântări, fiind sfârșitul actului de creație a lumii. Apare și speranța mesianică, reflectată tocmai prin intermediul Șabatului. Este menționat regele David sub numele ”fiul lui Yșai betleemitulfiul lui Pereț, omul din tribul Yehuda”, aluzie la genealogia lui Mesia, sub conducerea căruia ”ai neamului meu sărmani vor reclădi cetatea distrusă de mii de ani”, respectiv Ierusalimul ceresc și Ierusalimul pământesc. Mesia urmează a fi un urmaș al regelui David, care era fiul lui Yșai din BeitLehem (=Betleem sau Vicleim), respectiv ”betleemitul” el însuși un urmaș al lui Pereț, fiul lui Yehuda și Tamar, deci din tribul Yehuda, care urmează să refacă regalitatea lui Israel sub forma mesianică. Adaug o versiune versificată în limba română a poemului ”Leha Dody” de Șlomo Halevy Alkabetz, în traducerea subsemnatului, deși nu sunt poet.

 

LEHA DODY

de: Șlomo Halevy Alkabetz

(Traducere versificată de: Lucian-Zeev Herșcovici).

 

Dragul meu, către mireasă să pornești,

Chipul Șabatului să-l primești.

 

Păzește Șabatul și amintește-ți de această zi,

Așa cum Domnul și-a cerut de ea să ști.

Domnul e Unic, Unul este El, să fie lăudat,

În fală și mărire, neîncetat.

 

Hai să-i ieșim zilei de Șabat în întâmpinare,

Că de la ea începe orice binecuvântare.

Această zi este sfințită de a Domnului Nume,

Ea este încheierea, când El a creat această lume.

 

Templul Regelui în a Domniei cetate,

Ridică-te, vezi-l cum renaște din ruinele-i toate;

Destul ai stat în a plângerii vale,

Domnul se va îndura de tine, îți va ieși în cale.

 

Popor al meu, scutură praful de pe trupul tău ars de soare,

Îmbracă-ți hainele de sărbătoare;

Prin fiul lui Yșai betleemitul va veni a ta mântuire

Și vei trăi adevărata fericire.

 

Trezește-te, trezește-te, lumina ta răsare,

Lucește și străluce lumina mea, precum un soare;

Trezește-te, trezește-te, cântă cânturi de slavă; așteaptă

Să vezi fala Domnului, cea dreaptă.

 

Nu te jena, nu arăta rușine,

De ce te umilești, de ce te vaieți, când acum este mai bine?

La tine vor găsi adăpost ai neamului meu sărmani,

Ei, ce vor reclădi cetatea, distrusă de mii de ani.

 

Cei care te-au jefuit vor fi goniți,

Cei care au vrut să te înghită vor fi alungați, pedepsiți.

Dumnezeul tău de tine se va bucura,

Așa cum mirele se bucură de mireasa sa.

 

La stânga și la dreapta te vei întinde, vei trăi

Și pe Dumnezeu îl vei slăvi.

Prin fiul lui Pereț, omul din tribul Yehuda,

Cu toții ne vom veseli și ne vom bucura.

 

Fi binevenită, zi a Șabatului, a soțului și a creației cunună,

Fi binevenită în bucurie și voie bună,

În mijlocul mulțimilor poporului ales,

Hai, vino mireasă, hai, dă-i ghes!

 

Dragul meu, către mireasă să pornești,

Chipul Șabatului să-l primești.

Lucian-Zeev Herşcovici

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

4 Comments

  • Lucian-Zeev Herscovici commented on November 10, 2015 Reply

    Multumesc tuturor.

    Pentru Ditza Goshen: este o chestiune de traditie. Sabatul este numit regina, dar uneori este numit si printesa.

  • Felicia commented on November 9, 2015 Reply

    Foarte frumoasa scriere, o intilnire de un cercetator pasionat, mare cunoscator a limbii ebraice, poet care ajunge pina la radacinele Crearii lumii, a scrierilor laice si religioase. Simplu? Impresionant.

  • Rina Koschland commented on November 3, 2015 Reply

    Domnule Herskovici,explicatia este f/ f/ interesanta, dar traducerea cintecului este de niveluri neintilnite.

  • Ditza Goshen commented on November 3, 2015 Reply

    Foarte frumos eseu, Lucian. Iar traducerea in versuri e foarte poetica dar si fidela, desi
    subliniezi ca “nu esti poet” – dar poate gresesti.
    Numai o intrebare: de ce “shabat hamalka”
    a devenit “printesa”?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *