“Eu nu sunt antisemit!”

Declara senatorul liberal Puiu Haşotti, revenind la microfonul de la care, cu câteva minute înainte, luase apărarea jurnalistei Oana Stănciulescu – propusă  în Consiliul de Administraţie al TVR – pledând pentru separarea opţiunilor politice greşite,  de contribuţia culturală majoră a unor personalităţi controversate, precum poetul Radu Gyr. Senatorul şi-a argumentat afirmaţiile prin câteva versuri bine alese,  după care s-a adresat plenului cu întrebarea: „Asta-i o poezie legionară?!”

Din Radu Gyr citase şi antevorbitorul său, dar din altă poezie, una emblematică: „Imnul tinereţii legionare”. Deputatul Aurel Vainer  luase cuvântul pentru a-şi exprima nedumerirea că o jurnalistă “care se implicase fundamental în aducerea în prim plan a mişcării legionare şi a unor lideri ai mişcării legionare” (*) a fost nominalizată în consiliul de administraţie al televiziunii publice, tocmai de Partidul Naţional Liberal iniţiatorul Legii 217/2015  care  incriminează promovarea organizaţiilor fasciste, inclusiv mişcarea legionară. Totodată  deputatul minorităţii evreieşti a adus la cunoştinţa plenului că, în aceste condiţii, va vota împotriva validării unui consiliu de administraţie cu o astfel de componenţă.

Senatorul Cristiana Anghel a ţinut să dea şi ea replica deputatului Vainer, precizând că în istoria mişcării legionare trebuie separate două perioade, cea a lui Zelea Codreanu şi cea a lui Horia Sima, şi că „Iorga a fost omorât de Sima, ca reacţie la moartea lui Zelea Codreanu”. Cristiana Anghel a subliniat „că mişcarea legionară nu a fost condamnată la Procesul de la Nürnberg”.

Atât preşedintele de şedinţă, cât şi parlamentarii prezenţi ascultau blazaţi cele debitate de vorbitori – fără vreo legătură cu declaraţia deputatului Vainer – până  când deputatul UDMR Árpád  Márton a atras atenţia că discuţia a deviat de la subiect şi că nu doreşte să asiste la reabilitarea mişcării legionare. Senatorul Béla Markó, fost preşedinte al UDMR, a spus că în cei 26 de ani de când e membru în parlament nu a existat vreo tentativă de acest fel şi grupul parlamentar UDMR va părăsi şedinţa „dacă cei care au sărit în apărarea Mişcării Legionare nu-şi vor cere scuze, inclusiv doamna care a fost acuzată de antisemitism”. Luarea de cuvânt a senatorului a fost la obiect, doar că nimeni nu fusese acuzat de… antisemitism.  Am admirat atitudinea demnă şi tranşantă a parlamentarilor UDMR care au şi părăsit şedinţa, dar nu am putut să nu pun acest gest şi în legătură cu versurile de Radu Gyr citate de senatorul Puiu Haşotti: „Al cui e Ardealul?/ Întreabă pădurea câmpia şi dealul/ Al nostru e, pământ din vechi pământ şi sânge din latinul nostru sânge/ Un dor avem în el şi cel mai sfânt şi nimeni astăzi nu ni-l poate frânge”.

Cristiana Anghel a revenit intempestiv la tribună pentru a le reproşa parlamentarilor ieşiţi din sală că „În Ardeal există mai multe statui ale lui Horthy, dar nici o statuie a mareşalului Antonescu!” (total fals).  Senatorul Haşotti a revenit şi el la microfon, pentru a declara că „Nu am fost niciodată şi nu sunt antisemit!”.

Din cele de mai sus se observă că Legea 217/2015 – iniţiată de parlamentarii liberali, printre care şi Crin Antonescu – este percepută, atât la nivelul vehementelor emisiuni la care a participat plenar jurnalista contestată de deputatul Vainer, cât şi la nivelul parlamentului – care a adoptat această lege – drept una impusă  sub presiunea evreilor, lucru adeverit şi de referirea la antisemitism, deşi el nu fusese amintit în protestul deputatului Vainer.

Deputatul Vainer a luat atitudine întrucât cunoaşte foarte bine ce a însemnat mişcarea legionară, ce fărădelegi au comis legionarii în anii 1940, pentru că le simţise pe pielea lui. Mă întristează că Aurel Vainer a fost singurul care şi-a exprimat uimirea şi nemulţumirea. Cred că într-o ţară democratică, al cărei parlament a adoptat Legea 217/2015,  nu deputatul minorităţii evreieşti ar fi trebuit să iasă întru apărarea aplicării ei, ci unul sau mai mulţi majoritari.

Mă întreb dacă va veni vreodată vremea în care cetăţenii majoritari ai acestei ţări vor conştientiza esenţa lucrurilor şi nu vor percepe orice sancţionare a naţionalismului extremist, drept un atentat la cultura română, drept o măsură impusă de străini (de evrei) pentru ne obliga „să ne îngropăm toată cultura din perioada respectivă” (această ultimă afirmaţie am citat-o din discursul senatorului Cristiana Anghel)?

Andrea Ghiţă

(*) Protestele apărute în presă faţă de nominalizarea acestei jurnaliste în CA al TVR, precum şi campania  in favoarea ei, pot fi găsite printr-o simplă googlare.

 

12 Comments

  • Ionel Schlesinger commented on March 26, 2016 Reply

    Felicitări Andrea pentru articol.
    Cea mai importantă mi se pare remarca, susținută și de mine în nenumărate expuneri publice, cum că nu evreii trebuie să lupte împotriva manifestărilor antisemite ci frații noștri creștini.
    Dar va mai curge multă apă pe Dâmbovița până vor înțelege și politicienii faptul că un adevărat creștin nu poate fi antisemit. Numai să nu sece Dâmbovița…

  • Lya Benjamin commented on March 26, 2016 Reply

    O felicit pe Andrea Ghita pentru aceasta luare de pozitie curajoasa caci, de ce sa nu recunoastem, chiar si astazi, in plina democratie, trebuie sa ai curaj ca sa-ti afirmi fara rezerve pozitia de condamnare a legionarismului, pe care unii – si nu chiar de ultima categorie – o pecetluiesc drept antiromaneasca. Nemaivorbind de curajul cu care a condamnat pasivitatea parlamentarilor, subliniind pozitia singulara a deputatului Aurel Vainer, demn si el de lauda. Sigur este de remarcat si UDMR, dar probabil a fost reactia si la poezia despre Ardeal.
    – Mai tin sa adaug, pentru cei care nu stiu, ca la Procesul de la Nürnberg nu s-a vorbit de legionari caci, conform intelegerilor internationale, fiecare tara era chemata sa-si condame proprii criminali.
    Lya Benjamin

  • REGMAN cLARA commented on March 26, 2016 Reply

    Rusine! Este rusinos faptul ca mediocra ziarista a fost numita in consiliul de administratie al Televiziunii.
    Mi-e rusine ca sunt membra a Partidului National Liberal.

  • Ivan Sipos commented on March 26, 2016 Reply

    Este trist ca asemenea lucruri se pot intimpla in AD 2016 intr-o tara membra EU.
    Radacinile problemei stau in ridicarea etnicitatzii majoritare deasupra calitatzii de cetatzean al Romaniei. Romania democratica apartzine cetatzenilor ei si orice atac present sau trecut contra unora sau altora din cetatzenii Romaniei a fost si este un atac contra Romaniei.
    Este deosebit de trist si ingrijorator ca o asemenea discutzie a fost posibila in parlament contrar legilor in vigoare si conducerea parlamentului prin tacerea ei a facilitate acest anti-Semitism fatis cit si incalcarea legilor in vigoare

  • Plugaru Valer commented on March 25, 2016 Reply

    Fara indouiala articolul este scris deoarece trebuia scris. Ca urmare solidarizarea cu optica autoarei trebue promovata. Reactii fata de cele intamplate si relatate se vad si acesta este, inca, un element pozitiv. Sa speram ca acel cumul de voci care se opun reinvierii unor manifestari nedemocratice vor putea mentine un echilibru social normal.

    V. plugaru

  • Maria Roth commented on March 25, 2016 Reply

    Ma bucur ca ai scris articolul. E clar, concis, la obiect, extrem de controlat. Mi se pare totusi ca articolul e prea retinut, prea autocenzurat. Ma bucura gestul dlui Barbu, dar trebuia sa aibe loc in plen. Le-o fi fost totusi rusine.

    • Andrea Ghita commented on March 26, 2016 Reply

      Observaţiile sunt corecte. Nu am dorit să detaliez atitudinea şi acţiunile jurnalistei OS, întrucât ea şi le-a asumat fără echivoc. M-a nemulţumit şi întristat atitudinea politicienilor care au propus-o şi, cel mai mult, cea a plenului parlamentului reunit. Menţionez că în cadrul audierilor în Comisia de Cultură a Parlamentului situaţia a fost similară. Deputatul Slavomir Gvozdenovici, reprezentantul Grupului Minoritatilor Nationale, şi-a exprimat suspiciunea privind această nominalizare şi i-a adresat direct o întrebare dnei OS care nu a răspuns la obiect. Slavomir Gvozdenovici şi-a exprimat nemulţumirea faţă de răspuns, dar OS nu a reacţionat în niciun fel. In locul ei a vorbit… senatorul PNL Tudor Barbu care i-a luat apărarea, somându-şi colegul de comisie cu: “Aici nu suntem in sala de tribunal”. Trist, foarte trist…

  • Ivan Lungu commented on March 25, 2016 Reply

    Mă alătur în întregime aprecierilor pozitive pentru acest foarte bune articol.
    Aș fi foarte curios să aflu puțin despre părerile “intime” (adevărate) ale senatoarei Anghel … Dar, deh, ce să-i faci, ăștia născuți “după…”
    Încă odată bravo! dna. Ghiță.

  • eva galambos commented on March 25, 2016 Reply

    Un articol foarte bun, foarte obiectiv dar, din păcate, foarte trist.Concluzia pe undeva confirmă ceea ce scriai in articol drept o conceptie negativă: da, toate legile legate de condamnarea legionarismului, a regimului Antonescu, monumentul Holocaustului, Ziua Holocaustului în România, studiul istoriei evrelor în școli (opțional), s-au datorat presiunilor externe, au fost condiții pentru intrarea noastră în NATO și UE. Dovada – ceea ce s-a întâmplat în Parlament. După părerea mea, a fost cea mai neagră zi a parlamentarismului român de după 1989. Să vedem ce se va întâmpla cu propunerea președintelui Iohannis de creare a unui muzeu al Holocaustului și istoriei evreilor, ce ecouri va stârni. Bănuiesc că, până la urmă se va face, deoarece „dă bine”.

  • Alexandru Florian commented on March 25, 2016 Reply

    good!!!!
    PS . Parlamentarul Daniel Barbu a transmis a doua zi o declaratie prin care ALDE se dezice de Cristiana Anghel, membra PC, aliat cu ALDE

    • Andrea Ghiţă commented on March 25, 2016 Reply

      Păcat că doar a DOUA zi!

  • vago commented on March 25, 2016 Reply

    ANDREA,

    THANKS FOR YOUR STRONG PERSONAL OPINION AT THE END OF THE ARTICLE,
    RAFI V.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *