Primăria Cluj-Napoca este corijentă la disciplina Plăcuţe Bilingve

Acum  2 (doi) ani – în 11 februarie 2015 – îmi exprimam, într-un articol publicat în Baabel, şi întitulat “Cui i-e teamă de indicatoarele bilingve?” , http://baabel.suprapus.ro/2015/02/andrea-ghita-cui-i-e-teama-de-inscriptiile-bilingve/ nedumerirea legată de obstinaţia primăriei oraşului meu (odinioară Oraşul Comoară) de a NU amplasa plăcuţe bilingve (sau multilingve), în condiţiile în care administraţia oraşului se împăuna cu istoria şi tradiţia multietnică şi multiculturală a acestuia. Mizând pe această caracteristică, Clujul a obţinut titlul de Capitală Europeană a Tineretului, în 2015, şi a concurat pentru cel de Capitală Culturală Europeană, pentru 2017,  competiţie în care nu a mai avut sorţi de izbândă. Am fost destul de tristă din pricina acestui eşec, deşi îmi dădeam seama că reuşita era imposibilă, câtă vreme nu era rezolvată problema Pata Rât, magherniţa în care trăiesc, segregate şi marginalizate, câteva mii de familii defavorizate, în majoritate de origine romă, mulţi, foarte mulţi dintre ei, neavând alte şanse de a-şi câştiga existenţa decât scormonind în imensa groapă de gunoi alimentată neîntrerupt de deşeurile aruncate de cetăţenii mai norocoşi ai Clujului, groapă de gunoi care la rândul ei ar fi trebuit închisă de  mult timp.

Şi uitasem de problema indicatoarelor şi plăcuţelor bilingve, dar iată că, după exact doi ani, citesc în presa locală http://www.monitorulcj.ro/actualitate/56784-tribunalul-cluj-il-obliga-pe-primarul-emil-boc-sa-amplaseze-placute-in-limba-maghiara-in-oras#sthash.bDJETcAZ.dpbs că Asociaţia Minority Rights, care a obţinut casarea sentinţei ce dăduse dreptate primăriei în încăpăţânarea ei de a NU amplasa plăcuţe bilingve şi rejudecarea cauzei. În consecinţă, potrivit deciziei – în primă instanţă – a Tribunalului Cluj, din 21 februarie 2017, primăria este obligată să amplaseze indicatoare în limbile română, maghiară şi germană, la intrarea în oraş. Primăria Cluj-Napoca poate ataca în instanţă această decizie, într-un interval de 15 zile.  Drept pentru care purtătoarea de cuvânt a instituţiei a declarat că primăria va face recurs. Oare ce vor invoca reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca pentru a nu se conforma unei hotărâri judecătoreşti care le impune să facă un lucru de bun simţ şi de respect faţă de o parte substanţială a clujenilor plătitori de taxe, dar şi faţă de trecutul acestui oraş care a purtat cu onoare, sute de ani numele de Kolozsvár şi Klausenburg, mult mai multă vreme decât denumirea impusă de comunişti: Cluj-Napoca?!

Gravură a Clujului, realizată în 1617, cu INSCRIPŢIE TRILINGVĂ; CLAVDIOPOLIS, COLOSWAR şi CLAVSENBURG

Poate vor ţine cont, totuşi, de rezultatul unui sondaj online care reflectă concepţia de viaţă a noii generaţii, aceeaşi care a organizat superbele proteste-performance împotriva derapajelor Guvernului Grindeanu. Clujenii, mai ales tineri, reuniţi într-un grup cu un nume emblematic: Musai-Muszály – avându-şi sorgintea în germanul „muss sein” ( trebuie să fie) – au reuşit să impună pe calea justiţiei ( e drept într-o hotărâre care nu e definitivă) ceva care trebuia să vină firesc, de mulţi ani – peste 27 – din partea administraţiei oraşului, dacă…Dacă această administraţie – încrâncenată să conteste în instanţă hotărârea – ar fi înţeles cu adevărat istoria, cultura, multiculturalitatea, atmosfera, valorile  Oraşului Comoară! Se pare că Primăria Cluj-Napoca este corijentă, cel puţin, la disciplina „inscripţiilor bilingve”.

Andrea Ghiţă

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

5 Comments

  • Cosa George commented on February 26, 2017 Reply

    Intr-o tara in care efigia unui erou national , Avram Iancu, e batjocorita, sa ceri sau sa impui placute bilingve ca drept al, unei minoritati care nu recunoaste suveranitatea statului in care traiesc, e o aroganta, o obraznicie ce nu poate fi admisa….. dupa ce vor respecta statul in care traiesc atunci sa solicite drepturi (vezi ce drepturi au romanii in Har-Cov si la ce discriminari sunt supusi in TARA LOR, ca sanu mai vorbim de romanii din Ungaria

    • Andrea Ghiţă commented on February 27, 2017 Reply

      Stimate d-le Cosa,
      De unde ati scos chestia cu efigia lui Avram Iancu e batjocorita?! Dar cea cu minoritatea maghiara nu recunoaste suveranitatea statului? Suveranitatea trebuie sa fie recunoscuta – si este recunoscuta – de celelalte tari, nu de cetatenii proprii care fac parte din acea tara. Minoritatile istorice sunt parte din poporul Romaniei, contributoare la starea ei actuala, la patromoniul, economia si cultura ei. Sunt cetateni ai tarii, platitori de taxe, In consecinta au dreptul la placutele bilingve.

  • Mari commented on February 24, 2017 Reply

    Un oras modern precum Clujul se mandreste cu culturile sale. Pe dl Boc l-am auzit de mai multe ori salutand pe clujeni in toate limbile. Dar le e groaza de formalizarea democratiei. Autoritatea primariei vrea ca in continuare ss mentina status quo: ingaduirea minoritatii, nu acordarea unui drept

  • Andrea Ghiţă commented on February 23, 2017 Reply

    Populatie maghiara a Clujului nu atinge o pondere de 20%, dar nici populatia germana a Brasovului nu ajunge – nici pe departe – la acest procentaj, dar acolo este inscrisa pe indicatoare si denumirea istorica a orasului- Kronstadt. E nevoie de viziune, care se pare ca la Brasov exista, iar la Cluj lupseste!

  • IVAN TRUTER commented on February 23, 2017 Reply

    Problema inscriptilor bilingve sau multilingve este de peste 25 de ani.
    La 9 septembrie 1993, Consiliul pentru Minoritatile Nationale-organism consultativ al Guvernului, a decis ca acolo unde minoritatile reprezinta 20% din populatie sa fie instalate inscriptii bilingve.
    Urmasul lui FUNAR, care a amenintat cu represalii, in anul 1993 daca se aproba inscriptile bilingve, dl.Boc doreste in 2017,intr-o tara membra UE si NATO sa nu fie inscriptii bilingve. Incotro ne indreptam?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *