Scriam în numărul anterior al revistei Baabel că voi continua tema. De această dată prin extinderea înțelesului a ceea ce defineam a fi xenofobia[1]. Dacă mergem la esență, este vorba despre neacceptarea străinilor de către o parte a cetățenilor unei țări. Îmi veți spune că în orice societate, din orice țară, există asemenea porniri. Dacă ne referim la țara noastră, poate vă întrebați dacă putem spune că există un asemenea sentiment de neacceptare a străinilor. Oare cum ar putea românul să fie xenofob, atâta vreme cât el însuși este sub presiunea discriminărilor de tot felul care derivă din xenofobia altor cetățeni împotriva cetățenilor români.

După deschiderea pieței muncii în statele dezvoltate, a fost firesc să aibă loc un exod ai oamenilor veniți din fostele țări comuniste. Dorința majorității acestor oameni era de a munci cinstit și o făceau pe mai puțini bani decât nativii țărilor respective. Munca era de calitate, a unor oameni educați, pregătiți și mai puțin pretențioși, fiindcă oricum reușeau să câștige mai mult decât acasă. Poate însăși calitatea muncii prestate a mărit numărul xenofobilor din țările care aparent i-au primit cu brațele deschise pe noii veniți.

Am să amintesc că după anii 90, structura economiei s-a schimbat, au dispărut profesii tradiționale, mai ales din industrie, și într-o mai mică măsură au apărut altele noi, iar oamenii au trebuit să își găsească noi mijloace de trai. Astfel a început căutarea febrilă de locuri de muncă și nevoia unor salarii care să acopere cheltuielile familiilor, școala copiilor, noi locuințe, mașini și tot ce înseamnă un nivel de viață ceva mai bun. În această căutare, mulți au coborât standardul și au acceptat locuri de muncă sub pregătirea pe care o aveau, dar mai bine plătite. Lucrau bine, chiar dacă ceea ce făceau nu era pe măsura studiilor și experienței dobândite în țară. Au plecat la culesul recoltelor altora, au acceptat să îngrijească oameni în vârstă sau, mai apoi, când piața muncii din Europa s-a deschis ceva mai mult, au început să meargă în funcții din ce în ce mai potrivite pregătirii. Școala românească a fost totdeauna performantă, chiar și cu toată avalanșa de facultăți apărute în ultimii aproape 30 de ani. Au apărut studii superioare în domenii noi și uneori atât de noi, încât nu se poate decela exact obiectul diplomelor, totuși generațiile pregătite la noi rămân competitive. Mi se întâmplă să aud voci aparținând unor generații pregătite cu multe decenii în urmă și care spun că pregătirea generațiilor de astăzi nu este la fel de performantă ca ”pe vremea noastră”. Eu cred că nu este așa! In orice perioadă cine vrea să învețe cu seriozitate o poate face și cine nu, tot nu învață. În plus, sursele de documentare s-au diversificat foarte mult. Important este să știi ce să alegi. O simplă statistică a tinerilor români care au reușit în Europa sau peste ocean, ne demonstrează că stăm în continuare bine la capitalul uman pregătit la noi, dar care dă măsura competenței la ei, adică în străinătate. Vestea bună este că acești tineri plecați să dobândească experiență și să câștige mai bine, încep să se și întoarcă, ceea ce este de natură să crească încrederea în viitor!

Spuneam că acest exod al muncii calificate, dar nu numai calificate, ci de orice fel, pornind  dinspre țările din fostul bloc comunist spre Europa de Vest, a dus și la creșterea numărului de xenofobi care se temeau că noii veniți le iau slujbele și acceptă mai puțini bani pentru munca prestată. Până la un punct vorbim de teama de străini și avem aici o explicație a acesteia, dar direcția devine primejdioasă pentru democrație, pentru că este direcția spre extremism. Între timp au cunoscut o creștere de popularitate acele discursuri populiste, cu inflexiuni patriotarde, care erau îndreptate împotriva străinilor din țările care-i primiseră ca mână de lucru.

Apoi, s-au înmulțit străinii din cauza valurilor de migranți care au copleșit țările din Vestul Europei. Aceștia creau vulnerabilități care s-au dovedit a fi temeri întemeiate. Așa au început să prindă contur manifestări xenofobe și mai apoi extremiste. Evenimentele se succedau prea repede ca să se poată vedea cine este bun sau nu. Pe acest fond, partidele și mișcările de dreapta au ridicat vocile și au obținut mai multe voturi de cât s-ar fi așteptat.

Evenimentele sângeroase din lume încep să escaladeze îngrijorător, iar democrația a devenit fragilă în multe regiuni și chiar începe să fie în pericol. Xenofobia este periculoasă și deloc caracteristică poporului român, fiindcă aici s-au intersectat multe civilizații și pe aici au trecut drumurile care legau estul cu vestul, nordul cu sudul Europei. Toate acestea au făcut diversitatea, ospitalitatea și toleranța românilor. Desigur că nu oricine care nu dorește străini în țara lui este xenofob, dar lipsa de toleranță în această direcție poate trece ușor bariera spre extremism și asta vedem și în ultimele mișcări extremiste din SUA. Am să evit să dau numele celui de care nimeni nu a auzit până luna asta și care dintr-o dată devenise atât de interesant, încât câțiva reporteri români au fugit degrabă să-i ia un interviu. Din acest interviu se înțelege că personajul este oarecum excentric, dar și că este organizatorul acelui protest devenit confruntare rasistă la Charlottesville. Ce s-a întâmplat acolo a șocat prin violență. Pe cetățeanul român l-a șocat tocmai ”inspirația” care era de pe la noi, din anii 40, de sorginte extremistă și de fapt în afara legii. Rezulta că tocmai Garda de Fier era inspirația unui extremist care pentru o clipă a fost în centrul atenției prin haosul creat la acea mișcare rasistă. Poate au fost câțiva care au zâmbit complice la acele imagini cu tricoul negru inscripționat, dar ele sunt un serios semnal pe care societatea românească trebuie să îl tragă, fiindcă la export merg valori consacrate, dintr-o țară civilizată și nicidecum extremiști care au produs haos și pierderi umane.

Țara noastră a exportat multe valori incontestabile ale culturii, artei, științelor și a împărtășit cu toată deschiderea frumoasele tradiții și obiceiuri, expresie a diversității și specificului fiecărei zone folclorice. Românul este ospitalier, prietenos, tolerant și oricine a venit o dată aici, va reveni cu siguranță să își reîntâlnească prietenii.  Da, știu, se poate spune că nu toată lumea este așa, dar mă refer la majoritatea românilor, pentru că restul sunt doar cazuri pe care și eu și cititorul le dorim izolate sau pe cale de izolare.

Serena Adler

23 August 2017

[1] https://dexonline.ro/definitie/xenofobie