München 1972 – München 2017

Şi anul acesta am fost la München, în vizită familială.  Primul drum, după ce mi-am văzut rudele, a fost să vizitez monumentul închinat victimelor atentatului asupra sportivilor israelieni, la împlinirea a 45 de ani de la tragicul eveniment.

Ȋn cadrul vizitei în Germania în luna septembrie a acestui an, președintele israelian Reuven Rivlin şi preşedintele german Frank- Steinmeier, au inaugurat Monumentul închinat memoriei celor 11 sportivi israelieni uciși la München, la Olimpiada din 1972, de către teroriștii organizației “Septembrie Negru”. preşedintele Israelului Reuven Rivlin și Președintele Germaniei Walter Steinmeier

preşedinţii Reuven Rivlin şi Frank Walter Steinmeier

După cum se știe, opt membri ai acestei organizații au pătruns în clădirea delegației israeliene, din satul olimpic, în dimineața zilei de 5 septembrie 1972. Ei au ucis doi sportivi israelieni și au luat nouă ostateci, cerând în schimb eliberarea a 232 de activiști palestinieni. Operațiunile de salvare organizate de serviciile germane de securitate au eșuat. Totodată guvernul german nu a permis serviciilor de securitate israeliene să acționeze la fața locului.

Cheia de la camera sportivilor israelieni

Ȋn final toți ostatecii au fost uciși, de asemenea și un polițist german și cinci din cei opt palestinieni.

Israelul a răspuns acestui act terorist, la data de 9 septembrie, când forțele aeriene israeliene au bombardat bazele palestiniene din Siria si Liban. La dispozițiile primului ministru Golda Meyr, Mossadul a demarat operațiunea secretă “Mânia lui Dumnezeu”, de eliminare a celor unsprezece suspecți bănuiți  a fi autorii din umbră ai masacrului de la München.

Intrăm în Satul Olimpic. Multe zone ale satului și stadioanelor de acum 45 de ani par părăsite și doar parțial îngrijite. Pe drum, întrebăm trecători și vânzători ambulanți unde este monumentul închinat sportivilor israelieni.

Primul monument în memoria sportivilor israelieni 1995

Monumentul renumitului sculptor german Fritz Koenig, Deşi noul memorial a fost inaugurat cu puțin timp în urmă, toți știau de el și toți ne-au îndrumat cu bunavoință. Monumentul are forma unui imens copac verde, înconjurat de o pajiște verde, imensă. Jur-împrejur, la baza monumentului. se află  portretele sportivilor uciși și fotografii ale obiectelor lor personale.

Monumentul memorial al sportivilor asasinaţi

Ȋn față, cumva separat de marele copac, dar totuși ca o parte integrantă a întregului monument, rulează nonstop un film documentar despre evenimentele ce s-au desfășurat în septembrie acum 45 de ani.

Ȋn jur o lume numeroasă privește înmărmurită dar și cu interes monumentul si documentele adiacente; printre ei câţiva israelieni cu copii, dar și mulți germani. Ici și colo aud vorbindu-se franceza, dar și câteva limbi nordice. Ne oprim în fața monumentului într-un moment de reculegere și spun  “Kadiș” în memoria celor uciși.

Rostind Kadişul

La câțiva pași o mașină pe care scria “Securitas”. Cel care păzește monumentul e un tânăr simpatic originar din Pakistan. Ȋl întreb ce păzește. Ȋmi spune că e un monument legat de Israel.

Părăsim locul impresionați de măreția și, în același timp, de relativa modestie a monumentului ridicat de statul german și primăria orașului München.

A doua zi e ajun de Rosh HaShana (Anul nou evreesc). Prin bunăvoința rudelor avem locuri rezervate la Centrul Comunitar Evreiesc pentru seara de sărbătoare.

Centrul Cultural Evreiesc München

Centrul Comunitar Evreiesc se găsește în Piața Iakov și cuprinde o sinagogă impunătoare, o bibliotecă, o sală de conferințe, un muzeu al evreilor münchenezi și un restaurant care poartă numele lui Albert Einstein.

Ȋn centrul cultural se desfășoară expoziții , concerte conferințe, și spectacole.

Expoziția “Drumul amintirilor” comemorează cei 4.587  de evrei münchenezi asasinați de naziști. Acest centru și-a deschis porțile în anul 2007 din fonduri federale și municipale și are cca. 100.000 de vizitatori pe an. Sinagoga “Ohel Iakov” se găsește pe locul unde în “Noaptea de Cristal”, (Kristallnacht) la 8 noiembrie 1938, naziștii au incendiat vechea sinagogă müncheneză.

Evreii din München sunt prezenți în istoria orașului încă din sec. al XIII-lea.  Ȋn 1933 locuiau la München 10.000 de evrei. Până în 1938, 3.500 au emigrat, iar în 1944 mai rămăseseră la München doar 7 evrei.

3.000 de evrei au fost deportați la Dachau (la câțiva kilometri de München). S-au întors 300. Noua comunitate s-a fondat în 1945. În 1970 erau la München 3.500 de evrei. Astăzi, datorită evreilor veniți din fosta Uniune Sovietică după 1990, populaţia evreiască a oraşului numără 9.500 de suflete.

Ajungem la Centrul Comunitar aproape de Selingen Tor. Măsuri de securitate excepționale. Intrăm în clădirea impunătoare, serioasă, pardosită cu marmură – multă ordine și curățenie.

Urcăm la etajul superior unde e sinagoga mare. Rabinul Şef al orașului  spune rugăciunile de Rosh HaShana. Lume foarte elegantă, mă surprinde numărul mare de tineri cu copii mici. Printre ei și tineri israelieni care locuiesc la München sau au afaceri în oraș. Sinagoga frumos decorată are 600 de locuri. Toate locurile sunt ocupate.

După serviciul religios coborâm la “Restaurantul A. Einstein”. Stăm la masă cu o familie de evrei originari din Iran, diamantari ca meserie. Sunt de câțiva zeci de ani la München și vorbesc o germană perfectă (hochdeutsch). Sunt foarte prietenoși și se interesează mult de Israel. Suntem serviți de münchenezi creștini care au cerut în mod special  să-i servească pe evrei la această mare sărbătoare.

Cu ani în urmă am mai fost la acest Centrul Comunitar, de Pesach, cu familia. Atunci în fiecare sală erau separați evreii germani de cei veniți din fosta Uniune Sovietica sau evrei veniți din alte țări. De data aceasta toți am fost în aceeași sală  mare și am cântat cu toți împreună.

După ce ne-am urat Shana Tova (Un An Nou Bun), am plecat spre casă pe străzile orașului care la acea oră târzie erau pline de lume. Lăsăm în urmă această oază evreiască unde ne face plăcere să ne întoarcem din când în când.

Ȋn zilele următoare am vizitat muzeul de istorie, unde Holocaustul ocupă un loc important, iar la sfârșit am fost la Oktoberfest care are loc de fapt în septembrie și nu cum îi spune numele. Dar despre aceasta , într-un număr viitor.

Johanan (Janos) Vass

 

One Comment

  • Andrea Ghiţă commented on October 13, 2017 Reply

    Un articol binevenit. Probabil că mulţi uitaseră de tragedia de la München. Dar e interesantă şi relatarea despre Centrul Comunitar Evreiesc de acolo. Mulţumesc János Vass!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *