Să mai avem puțintică răbdare cu… mutarea ambasadei la Ierusalim

Nu pot spune că Traian Băsescu se află printre oamenii mei politici preferați, cu toate că am apreciat calitățile lui de primar când a modernizat linia tramvaiului 41 și a curățat Bucureștiul de câinii vagabonzi (chiar dacă mijloacele folosite ar fi putut fi mai blânde). Dar aproape că am aplaudat cele scrise de el pe Facebook în legătură cu negândita și iraționala decizie luată de Liviu Dragnea (în ce calitate?) de a muta ambasada română din Tel Aviv la Ierusalim.  Băsescu a arătat clar consecințele  și sunt de acord cu ele: pierderea rezultatelor unei activități diplomatice duse de România timp de 70 de ani, prin care țara noastră a câștigat un prestigiu rar întâlnit printre statele lumii în cadrul procesului de pace în Orientul Mijlociu. Chiar dacă în ultimii ani România nu a mai avut, din păcate, vreo inițiativă diplomatică (nu numai în Orient, în nici un alt domeniu), prestigiul obținut de-alungul anilor s-a păstrat. Relațiile României cu Israelul sunt excelente și erau bune și cu Autoritatea Palestiniană și cu țările arabe în general. Inițiativa, absolut pripită și negândită cu privire la consecințe, aruncată pe piața relațiilor internaționale, a subminat toate acestea.

Ambasada României din Tel Aviv

Să fie clar: nu sunt și nu pot fi împotriva declarării Ierusalimului drept capitală a Israelului, deocamdată cel puțin a Ierusalimului de Vest, iar dacă vorbim de Orașul Vechi care se găsește în partea de est, există o îndelungată istorie în context evreiesc, tot așa cum există o istorie în context creștin și musulman. Nici unul dintre cele trei culte nu o poate revendica în exclusivitate, așa cum a încercat să facă Autoritatea Palestiniană și așa cum s-au adoptat niște rezoluții aberante în cadrul UNESCO. Dar problema trebuie discutată, negociată, părțile israeliană și palestiniană trebuie să facă niște compromisuri și să ajungă la o înțelegere. Este adevărat, aceste negocieri, de fapt toate legate de pacea din Orientul Mijlociu, stagnează de vreun deceniu și deocamdată, în condițiile actuale din regiune, nici nu se întrevede vreun progres. Dar aceasta nu înseamnă că lucrurile trebuie forțate.

Știm că argumentele președintelui Trump de justificare a mutării ambasadei erau adresate alegătorilor americani. De altfel, singura consecință de până acum a fost activizarea protestelor palestiniene, absolut în defavoarea Israelului și recâștigarea prin aceasta a influenței Hamas, organizație teroristă care era în pierdere de viteză în Gaza. Datorită măsurii luate de Statele Unite, a renăscut.

Ce avantaje va câștiga România în urma intenției de a urma exemplul american? Este clar că Dragnea, autorul moral al inițiativei, nu știe nimic despre complexitatea politicii externe (și de unde era să știe, deocamdată Teleormanul nu a ajuns o țară) și crede că aceste lucruri se negociază ca la piață: dau ceva și capăt ceva. Poate că, într-adevăr, vom căpăta ceva, dar acel ceva nu va fi de bine. Am arătat mai sus: relațiile noastre cu Israelul sunt foarte bune, cu SUA avem un parteneriat strategic. În schimb, putem să ne așteptăm la deteriorarea relațiilor cu țările arabe. Nu-mi place să prevăd scenarii catastrofale, dar până acum România a fost ferită de atentate teroriste, de activitatea unor astfel de organizații (parțial și datorită muncii duse de mult hulitul SRI, acel ”stat paralel” care a urmărit și a expulzat cu multă discreție zeci de persoane suspectate de activități de recrutare pentru rețele teroriste). Este posibil ca acest statu quo să nu mai funcționeze.

Apoi, o altă problemă de care domnul Dragnea et company (dacă există așa ceva) nu a ținut cont: calitatea noastră de membu al UE. Știm că UE a adoptat poziția de negocieri care să stabilească statutul final al Ierusalimului. Teoretic, statele membre urmează politica Uniunii. Desigur, nu este obligatoriu. România s-a abținut de la vot în ONU când SUA au fost condamnate din cauza deciziei de a-și muta ambasada. Dar de-aici până a sfida complet politica UE este o oarecare diferență. Văd că din ce în ce mai mult, președintele PSD vrea să urmeze politica premierului ungar Viktor Orban care aproape zilnic atacă Bruxelles-ul, dar atenție, până la urmă acceptă și îndreaptă derapajele cele mai grave. Domnul Dragnea trebuie să vadă că, mai ales acum, după alegeri, guvernul Orban se îndepărtează de la conceptele democratice, provocând demonstrații la care au participat zeci de mii de maghiari. Da, și Orban zice, cum se zice la noi ”mâna lui Soros”, ceea ce este absurd, dar asta este o altă problemă.

În sfârșit și poate că aceasta va fi salvarea noastră: atributele politicii externe aparțin  (deocamdată, pînă la noi modificări propuse de PSD-ALDE) președintelui, Klaus Iohannis, care nu a fost consultat, a declarat când zvonul s-a răspândit, că nu este de acord cu această abordare, așa cum nu a fost de acord nici ministrul de externe și  numeroși diplomați români. Poate că în cel de-al 12-lea ceas, sfatul lor va fi ascultat. Nu vom pierde prea mult dacă nu vom urma exemplul Guatemalei și Hondurasului, state care și-au manifestat intenția de a-și muta ambasadele. Ei nu au ce pierde, noi da.

Eva Galambos

37 Comments

  • Peter Singer commented on May 2, 2018 Reply

    Articolul doamnei Galambos reprezinta intradevar un punct de vedere raspandit in Europa: sa nu facem nimic pentru ca arabii se supara!
    Consecinta acestei pozitii este clara: Europa nu are nici cea mai mica influenta in regiune cu toate declaratiile bombastice ca este timpul ca Europa sa devina o voce importanta in Orientul Apropiat. Vorbe si nimic mai mult.

  • Julian Satran commented on April 29, 2018 Reply

    Un ultim (pentru mine) comentariu. Numarul comentariilor nu reflecta calitatea articolului ci natura intens emotionala a subiectului. Articolul e scris in stilu (pe care il consideram disparut) al agentiilor de presa comuniste – o farima de adevar si talmes-balmes de consideratii neverificabile (ce ar fi gandit Ben-Gurion) sau dea dreptul false (motivele politicii lui Ceausescu). Nu stiu dece/pentru-ce/pentru-cine a fost scris si mai putin dece (cu atatea jumatati de adevar) a fost publicat.

  • Julian Satran commented on April 27, 2018 Reply

    Interesant ca intre timp si Cehia si-a declarat intentia de a-si muta ambasada la Ierusalim. Domnul Iohannis nu a numit un ambasador in Israel de doi ani si nu avut nici o ezitare sa ignore/violeze acordurile cu Europa (si restul lumii) conducand “Forumul Democratic al Germanilor di Romania” ca urmas al organizatiei naziste Grupul Etnic German.

    • Andrea Ghiţă commented on April 27, 2018 Reply

      Domnule Satran ar trebui să probaţi afirmaţiile de mai sus. Pe site-ul FDGR http://www.fdgr.ro/ro/despre_noi_detail/195 scrie cu totul altceva. Adevărul istoric e mult mai nuanţat.

      • Julian Satran commented on April 28, 2018 Reply

        Am scris ce am scris in cunostinta de cauza. FDGR a condus un proces foarte mediatizat ca sa fie recunoscut ca succesorul GEG si sa primeasca despagubiri pentru bunurile expropriate GEG si a castigat procesul. Nu poti sa fii succcesorul unei organizatii de care te dezici (cred eu). Si nu e nimic nuantat in asta. Evident ca acest amanunt nu e mentionat in siteul FDGR. Iar numele me este Satran.

  • eva galambos commented on April 24, 2018 Reply

    Răspunsul dat lui Tibi Roth, cu excepția sfîrșitului, este valabil și pentru domnii Sipos, Satran și Boian.

    • Isac Boian commented on April 24, 2018 Reply

      Doamna Galambos, nu vad in raspunsul dat lui Tibi Roth ceva valabil pentru mine.
      In plus, nu stiu despre ce intelegere semnata de Ben Gurion inainte de independenta vorbiti si nu stiu nici cu cine a tratat-o i semnat-o.
      M-ar bucura sa aduceti o documentare pertinenta in legatura cu intelegerea amintita, pezentata cam intr-o doara.
      Daca va referiti cumva la ideea unui Ierusalim internationalizat (nu stiu daca Ben Gurion ar fi semnat in viata lui asa ceva), va dati cred ca si singura seama ca e cu totul fantezista la ora asta.

  • Iulia Deleanu commented on April 23, 2018 Reply

    Foarte sugestivă – fotografia care prefațează articolul: Ierusalimul cu Zidul de Apus, Moscheea, Bisericile din fundal și steagul Israelul fluturând în prim plan. O fotografie care spune tot despre Orașul celor Trei Religii Avrahamice iubit de credincioși, fiecare în felul lor, Orașul Păcii. Dea Domnul să fie Pace!

  • Kassovitz Toma commented on April 23, 2018 Reply

    Mi-am adus aminte de un proverb: Un nebun arunca o piatra in apa ..,

    • Isac Boian commented on April 23, 2018 Reply

      Asta e tot ce ati inteles?

    • klein ivan commented on April 25, 2018 Reply

      De acord , Dragnea fiind nebunul iar înțelepții fiind comentatorii .

  • Isac Boian commented on April 23, 2018 Reply

    Stimata doamna Galambos, nu stiu cum sa zic, dar m-ati lasat blocat.
    Ati scris asa:

    “Să fie clar: nu sunt și nu pot fi împotriva declarării Ierusalimului drept capitală a Israelului, deocamdată cel puțin a Ierusalimului de Vest…”

    Contraziceti insa realitatea: Ierusalimul ESTE capitala Israelului, prin lege.
    Nu trebuie nimeni sa mai declare acest lucru, pentru ca el este deja legiferat.
    Singurul in drept sa stabileasca locul capitalei este statul in sine, care nu are nevoie de aprobarea nimanui pentru asta.

    Faptul ca altor state nu le place este un cu totul alt aspect. Isi tin ambasadele la Tel Aviv&Co si fac zilnic navete nesfarsite pentru orice problema in Capitala, la Ministerul de Externe sau unde mai au nevoie.

    Nu poate fi ceva mai relevant decat faptul ca absolut toti conducatorii de state care viziteaza oficial Israelul se intalnesc cu omologii lor israelieni in capitala Ierusalim si nu in alta parte, Daca realmente nu ar recunoaste Ierusalimul drept capitala Israelului, ar cere in mod demonstrativ ca intalnirea sa fie in alta parte.
    Nu este aceasta oare recunoasterea cea mai autentica, dincolo de ipocrizia politica?

    Si care e totusi treaba cu ambasadele? Simplu. Nu e vorba de altceva decat de “taxa de protectie” convenita si platita lumii arabe ca urmare a binecunoscutului santaj arab, pentru a nu se afla in fata boicotului si terorismului.
    Caci motive de drept international nu exista aici. Asazisul “statut international” al Ierusalimului nu a existat niciodata, desi a fost propus, pentru ca in 1948 tarile arabe l-au facut praf atacand Israelul nou nascut pentru a-l ineca in sange. Iar resatarea istoriei la anul 1947, din cate stiu nu e posibila.

    Si ceva nostim. Dupa declaratia lui Dragnea si Dancila, ambasadorul ne-statului “Palestina” din Bucuresti a dat repede si degraba o declaratie in care avertizeaza oficial Romania de consecintele mutarii ambasadei, care ar consta in prejudcii care vor fi produse tarii si pierderea sigurantei cetatenilor romani in tarile arabe.
    A fost un avertisment tipic de borfas interlop/terorist, pentru care Romania ar fi trebuit sa-l expediexe cu un picior in spate si sa0i inchida cosmelia poreclita “ambasada”, daca ar fi dat dovada ca are coloana vertebrala.

  • Ivan Sipos commented on April 23, 2018 Reply

    Doamna Galambos ridica problema Ierusalimului capitala de fapt si de drept a statului Israel in contextul rafuielilor de politica interna cu unul sau altul din politiceni. Mai mult Eva Galambos se foloseste de acelas pretext al capitalei statului Israel in rafuielile UE cu Orban.
    Recunoasterea Ierusalimului capital unita si unica a statului Israel e mult prea importanta sa fie folosit in asemenea scopuri si in dovedirea atasamentului autorului pentru una sau alta divergentza interne sau in UE.
    Cred ca jurnalistic e un ghiveci prost scris si politic disonest.

  • eva galambos commented on April 23, 2018 Reply

    P.S. Comparația cu situația din 1967 nu stă în nici un fel în picioare, era cu totul altă conjunctură internațională, Ceaușescu știa ce face, nu a fost un pas negândit. E ca și cum ai compara merele cu perele!

  • eva galambos commented on April 23, 2018 Reply

    Dragă Tibi, în ceea ce privește intervenția ta (și a altora în același spirit) vreau să precizez: fiecare are un punct de vedere pe care-l susține și nu înseamnă că unul este mai bun sau mai corect decât celălalt. Istoria ne va confirma care s-a dovedit valabil.. Articolul meu vorbește despre atitudinea României, Ierusalimul este doar complementar dar aici vreau să-ți amintesc simpozionul organizat la Brașov despre Ierusalim în care fostul ambasador român din Israel, Edy Iosiper a prezentat clar situația juridică a Ierusalimului . Cred că-ți amintești. Ben Gurion înainte de împărțirea Palestinei, a semnat o înțelegere privind negocierea statului Ierusalimului și , după cum a spus atunci domnul ambasador, înțelegerea este valabilă și astăzi. Așa că ceea ce am spus eu cu cele trei religii de care nu trebuie să uităm când e vorba de Ierusalim și de găsirea unei soluții nu este nicidecum ol lesmajestate, ci un fapt juridic și istoric. Nu cred că aș fi singură cu o astfel de sugestie, nici măcar nu e o propunere solidă ci o eventualitate. Cred că și în Israel există mulți care gândesc la fel, inclusiv de pildă Amos Oz. Nu cred că prin asta am afectat situația Israelului și nici nu înseamnă că nu susțin Israelul, dimpotrivă aș dori o pace eternă și securitate pentru toți locuitorii lui. A avea o altă părere nu înseamnă că ești dușman. Sau vrem să aplicăm și noi teza ”Cine nu-i cu noi e împotriva noastră”?. Marele merit al revistei Baabel este că admite diversitatea de păreri, iar faptul că ne contrazicem, prietenește, nu cu invective sau condamnări, îl face și mai interesant și, ca să fiu puțin cinică, duce la creșterea numărului de cititori, dezideratul tuturor editorilor unei reviste, în rândurile căreia te afli și tu.

  • tiberiu roth commented on April 23, 2018 Reply

    Am fost astăzi după masă la o frumoasă și emoționantă festivitate dedicată aniversării de 70 de ani de la proclamarea independenței Statului Israel. După această manifestare caldă de explicită simpatie și solidaritate față renașterea unui Stat Evreu după 2000 de ani de pribegie și persecuții, am citit articolul de ”ultima oră” scrisă de Eva Galambos (de care mă leagă o deosebită simpatie și afecțiune ). Dacă Eva s-ar fi referit doar la disputele de politică internă între diferiți exponenți ai vieții publice din România aș fi apreciat competența ei în evaluarea atitudinilor iresponsabile sau politicianiste a câtorva actori importanți care au crezut necesar să folosească sensibila și complicata ”problematică” a Ierusalimului ca să-și promoveze micile sau marile interese proprii. Chiar presa scrisă vorbită sau digitală s-a abținut de data asta în mod decent (ceea ce nu este o atitudine tipică presei din România;);) să comenteze acest subiect care depășește în importanță și anvergură nesfârșitele ”dezbateri” cotidiene despre ”statul de drept” și ”statul paralel” (ambele la fel ”ireale”:). Cu atât mai mult am fost surprins de punctul de vedere exprimat de Eva. (în numele cui? ) Mă voi referi doar la câteva din argumentele și referirile folosite.
    Citarea domnului Băsescu că poziționarea României față de (deocamdată:) intenția de mutare a ambasadei la Ierusalim ar duce la ”pierderea unei activități diplomatice de 70 de ani” mi se pare desuetă. România nu e la prima poziționare diferită de ”restul lumii” în privința relațiilor cu Israel. Acum 51 de ani, după războiul de 6 zile, sfidând politica alianței militar- politice din care făcea parte (Pactul dela Varșovia) a refuzat să rupă relațiile diplomatice cu Israel, ceea ce atunci a fost un gest mult mai provocator atunci față de țările arabe decât acum eventuala adeziune la mutarea ambasadei!!. A pățit România ceva? Dimpotrivă a dobândit recunoaștere și respect inclusiv în țările arabe, respect care i-au înlesnit rolul de ”mediator” în Orientul Mijlociu!!
    Invocarea atitudinii UE față de Israel este un argument total gratuit. În primul rând că nu este nici-un secret faptul că UE (vrea nu vrea:) este aservită ”lumii” arabe fiind total dependentă de resursele ei petroliere, având interese majore păstrate din epoca colonială (în special Franța și Anglia:) și fiind timorată și speriată de pericolul iminent al ”năvălirii musulmane” pe care ea însăși l-a creat:):). Despre moralitatea UE să nu vorbim!! Europa direct sau indirect este responsabilă de distrugerea comunității evreiești care a dăinuit (și a contribuit) timp de aproape două mii de ani pe acest continent. Cea mai elementară obligație morală și istorică a Europei (și a fiecărei țări europene separat!!:) este să sprijine să susțină și să apere Statul Israel!! Dacă a susține cauza Israel în legătură cu un gest (pur simbolic care nu aduce nimănui nici un prejudiciu!!!) cum este cel firesc de a instala ambasada în capitala ei – înseamnă a sfida UE atunci înseamnă că ne aflăm într-o confuzie a noțiunilor!
    Referirea la atitudinea domnului Orban (primul ministru al Ungariei nu președintele PNL:) este absolut irelevantă. Nu vreau neapărat să invoc celebrul ”panseu” al unui lider (comunist:) chinez ”Nu contează ce culoare are pisica, important este să mănânce șoareci”(?) :):) !
    Este într-adevăr penibil cum și ce a declarat domnul Dragnea și apoi ce a ”contradeclarat” domnul Iohannis. Cred că amatorismul unor politicieni de vârf mai ales în subiecte sensibile și complicate de politică externă nu contribuie la creșterea prestigiului României.
    Domnului președinte Iohannis i-am adresat în numele Asociației Sioniste din România și a MCA o scrisoare deschisă, pe care am încheiat-o astfel:” În acest context,în ciuda politicii prezente adoptate de UE și implicit de România, pe această temă, ne exprimăm speranța că în viitorul apropiat România se va alătura grupului, de țări care își vor muta ambasadele la Ierusalim, Capitala Statului Israel.Tradiția relațiilor strânse de prietenie și colaborare dintre România și Israel îndreptățește speranța noastră și asigurăm Autoritățile Statului Român,a cărui cetățeni devotați suntem, de întreaga noastră susținere.
    Această scrisoare am transmis-o sub forma unei propuneri și Federației Comunităților Evreiești din România cu rugămintea de a se alătura acestei inițiative.
    Nici FCER și nici Președinția nu au considerat necesar să dea un răspuns sau să ia o atitudine la scrisoarea noastră din 10 ianuarie 2018, care a fost trimisă dar și postată pe Facebook.
    Adjunctul ministrului de externe al Israel, a făcut recent o vizită oficială în România și a avut întrevederi inclusiv pe tema Ierusalimului,cu ministrul de externe al României și cu alți membri ai Guvernului, primind mesaje încurajatoare. Pentru Statul Israel este important să primească susținere politică din partea statelor care se declară prietenii ei. Un vechi proverb spune ”Prietenul la nevoie se cunoaște”.

    • Lucian-Zeev Herscovici commented on April 23, 2018 Reply

      Felicitari pentru scrisoare, domnule Roth. Sunteti un sionist adevarat. Mult succes in eforturile pe care le faceti pentru ajutorarea politica a Israelului. Tot respectul. Desi inteleg si punctul de vedere al doamnei Galambos, pe care o respect de asemenea.

    • Julian Satran commented on April 23, 2018 Reply

      Excellent replica. Multi mai bine scrisa decat articolul la care se refera. Cred ca trebuie sa asteptam cu rabdare si replica d-lui I. L. Caragiale – care cu siguranta a inspirat titlul pe care d-na Galambos l-a dat articolului si probabil si a “resonului” din text.

    • klein ivan commented on April 25, 2018 Reply

      Deși am citit în fugă articolul ( ” un nebun aruncă o piatră… ” ) am rămas cu impresia că E.G. a exprimat în esență părerea dînsei . Nu sînt de acord cu argumentele dvs. Israel , cred că nu e la nevoie ca Romania să se alăture la Nicaragua și Guatemala . pe de altă parte dacă S.U.A. își vor schimba gîndul , ” cei trei mușchetari ” ( ” prieteni la nevoie ” ) nu vor avea nici-o influență . – mai degrabă , Romania poate fi de ajutor prin acțiuni mai puțin vizibile . Paralela cu ’67 nu mi se pare corectă : pe atunci marile puteri aveau nevoie de un canal de comunicare , Ceaușescu avea vanitatea lui dar îi ajuta pe arabi ( financiar – Libia , irak , palestinieni – și militar pe palestinieni ) și nu știu altceva pentru Israel decît vînzare de evrei . Poate că în ’67 atitudinea Romaniei a însemnat ceva pentru opinia publică mondială , dar nu aceasta a apărat Israel în , ’67 sau ‘ 73 .

  • Eva galambos commented on April 23, 2018 Reply

    Domnule Anca, pai daca articolul ar fi fost mediocru, nimeni nu ar mai fi comentat. E.logic, nu?

  • tomi anca commented on April 23, 2018 Reply

    Eva,ai prins de veste cate comentarii ai starnit?
    Wow!!!
    Iese din cadrul obisnuit al forfotei starnite de obicei…Cu inca un articol mediocru…

    • klein ivan commented on April 24, 2018 Reply

      Nu îmi aduc aminte să fi citit vre-un articol scris de dvs., dar mi-aduc aminte de niște versuri : ” așa cui făceam și eu , poate chiar mai izbutit , însă vezi nu m-am gîndit ” .

  • Roth Maria commented on April 22, 2018 Reply

    Corect si clar, merci

  • Tiberiu Georgescu commented on April 22, 2018 Reply

    Stimata doamna Galambos,
    Va felicit pt. analiza echilibrata,prudenta si deloc simplista.:Personajul Dragnea foloseste procedeul tipic comunist:arunca pe piata o tema ca material de comentat,menita sa estompeze o alta tema cu care s-a facut de ras..
    Deranjanta la acest activist tipic comunist este convingerea lui ca se adreseaza unor prosti.
    Astept cu mare rabdare momentul in care va fi “bagat la apa” de unul din anturajul sau, asa cum se intampla de regula.
    Seara buna.

    Tiberiu Georgescu

  • Johanan Janos Vass commented on April 22, 2018 Reply

    JERUSALIMUL A FOST SI VA RAMINE CAPITALA ISRAELULUI INDIFERENT CINE-L VA RECUNOASTE SI CINE NU.
    PARTEA RASARITEANA A ORASULUI A FOST RECUCERIT SI REUNIT IN URMA RAZBOIULUI DE SASE ZILE UN RAZBOI PE CARE ARABII L-AU CONCEPUT CA UN RAZBOI DE DISTRUGERE A STATULUI EVREU SI ARUNCAREA EVREILOR IN MARE.
    ISRAELUL A CASTIGAT RAZBOIUL CU PRETUL A SUTE DE VIETI ALE SOLDATILOR ISRAELIENI SI NU EXISTA NICI UN MOTIV DE A RETROCEDA UN TERITORIU CISTIGAT INTR-UN RAZBOI PE CARE NU L-A INITIAT
    ASA CA JERUSALIMUL UNIT VA RAMINE INTODEAUNA CAPITALA ISRAELULUI ASA CUM A HOTARIT PARLAMENTUL ISRAELIAN IN 1950 SI 1980/

  • Emilia Teszler commented on April 22, 2018 Reply

    De acord cu ce scrie in articolul Evei Galambos, de acord cu comentariul profesorului Rotman . Tocmai am vazut pe burtiera unei emisiuni la TV ca Gabriela Firea a anuntat ceva despre cosmetizarea, sau asa ceva, cartierului evreiesc. Ma cam trec fiorii. Atata iubire, subit….

  • Eugenia Mihart commented on April 22, 2018 Reply

    Articolul trebuie citit atat de Presedintele Klaus Iohannis cat si de Dragnea si consilierii lui.
    Interesant tot ce scrii. Chiar merita o dezbatere televizata!

  • Liviu rotman commented on April 22, 2018 Reply

    Personal, mi-am exprimat parerea, nu o data despre realocare, asa ca ar fi inutil sa spun ca sunt 100% de acord cu Eva.
    As adauga ceva, pentru entuziasti:
    Hai sa-l intelegem pe Dragnea, sa recurgem la propria lui declaratie.
    Deci (spune el):
    1. Israelul are o influenta nemaipomenita in lume. Aici Dragnea reia vechea teza antisemita: evreii pot orisice, ei provoaca razboaie, crize economice, aduc comunismul, distrug comunismul, etc
    2. Israelul este un stat cu 500000 romani.
    Trec peste cifra falsa, poate nu e importanta, dar denumirea de romani este o dovada de lipsa de sensibilitate si minim respect pentru calitatea de israelian, dublata de o lipsa de cultura politica. Imi aduce aminte de o “ glumita” a lui Ceausescu, care spunea ca ar putea fi ales presedinte a Israelului
    3. Gestul are o valoare mare pentru administatia americana. Orisce antisemit “ cinstit” stie ca America este condusa de evrei, sau de “ perciunati” cum spunea Alt politician apropiat de Dragnea.
    Mai ar fi ceva de adaugat, despre ce eu numesc falsul proisraelianism al lui Dragnea si compania.
    Legat de aceasta: spectacolul de Ziua independentei de la TVR a starnit entuziam si lacrimi. As preciza ca:
    Spectacolul a fost strict la TVR International.
    Mai e nevoie de comentarii?

    • Andrea Ghiţă commented on April 22, 2018 Reply

      Sunt perfect de acord cu ceea ce aţi scris, domnule profesor Rotman. Aş mai adăuga că există deja reacţii antisemite care învinuiesc consilierii israelieni pentru multe acţiuni ale celor… consiliaţi.

  • klein ivan commented on April 22, 2018 Reply

    Îmi dau cu părerea , numai în calitate de cititor . Nu văd avantaje clare pentru Israel – mai degrabă prilej de dezbatere pentru inamici … În urmă cu 70 de ani a fost acceptată o propunere / rezoluție care prevedea creearea statului Israel pe un anumit teritoriu și care deși nesatisfăcătoare a fost acceptată , urmărind ceeace e important .

  • Ioana Nitescu commented on April 22, 2018 Reply

    In contextul în care ziariștii fac politica angajatorului de presă, Eva Galambos merită felicitări pentru echidistanța și analiza obiectivă a situației. Inainte de a susține sentimental un punct de vedere sau altul, cititorul trebuie să fie foarte bine informat, pentru a-și alege ”partea”, cu argumente. Să nu uităm că Eva Galambos este un foarte bun cunocător și comentator al politicii externe.

  • ‫ Andrei Schwartz commented on April 22, 2018 Reply

    Nu vad nimic rău în intenția lui Dl Drăgănescu de-propune mutarea ambasadei Romane la Ierusalim. E de fapt capitala tarii, indiferent ce spune UE. Încet, încet în câtva ani cele mai multe state își vor muta și ele ambasada la Ierusalim. Sunt însă de acord cu criticile adresate domnului Drăgănescu, pentru faptul ca nu s-a consultat cu oamenii competenți din Ministerul de Externe și pe președinția Romaniei
    A

  • Andrea Ghiţă commented on April 22, 2018 Reply

    Articolul Evei Galambos nu mi se pare “rece” ci echidistant faţă de subiectul aruncat la ceas de seară într-o emisiune TV, de o persoană care nu are vreo atribuţie concretă în politica externă a României (tradiţional înţeleaptă şi cumpătată, trăsături cu care a obţinut câştiguri majore de-a lungul istoriei). Nu cunosc motivele acestei dezvăluiri surprinzătoare şi nu le pot comenta decât citând un proverb românesc: Fereşte-mă, Doamne, de “prieteni”, că de duşmani mă apăr singur.

  • eva galambos commented on April 22, 2018 Reply

    Altfel se văd lucrurile de aici, nu este vorba sa fim premiați de arabi, ci de poziția pe care a avut-o România de-alungul timpului și care a fost bună și pentru noi, și pentru israelieni și pentru arabi,

  • Andrei S commented on April 22, 2018 Reply

    Stimata Dna Galambos –

    E trist sa vad un asemenea comentariu din partea Dvs. Este prea ‘echidistant’, prea la rece, prea vazut din directia intereselor romanesti –
    In afara de asta – Hamas castiga teren in permanenta, aceasta ne fiind un rezultat al politicii israeliene sau americane, ci al ‘educatiei’ islamiste primite in familie, din scoli, etc

  • Iulia Berger commented on April 22, 2018 Reply

    Jerusalimul unificat, vrei, nu vrei, Eva este și va fi totdeauna capitala Statului Israel.
    Da, veți pierde mult…… Nu veți fi ” premiat” de statele arabe și celelate anti/israeliene și antisemite……
    Păcat, dar România pierde mai mult, decât Israel!

    • Sorana commented on April 22, 2018 Reply

      Doamna Berger

      Va rugam sa nuantati, ce anume pierde Romania daca nu-si muta ad-hoc ambasada la Ierusalim?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *