Cercetarea susţine dezvoltarea

Mi-am dorit să scriu despre un subiect pozitiv și uite că mi-a ieșit în cale.

Este vorba despre cercetare, dezvoltare și inovare, direcția în care se mișcă astăzi cercetarea. Aflăm că o firmă nou înființată de cercetătorii Raul Mureșan și Vlad Moca, firmă numită Neurodynamics Srl din Cluj, este beneficiara unui grant de 150.000 de euro, acordat de Comisia Europeană pentru un proiect de cercetare în domeniul neuroștiinței.[1] Aflăm că suma totală alocată este de 11,4 milioane de euro. Firma Neurodynamics se află în parteneriat cu The Transylvanian Institute of Neuroscience (TINS).

Am mers pe pagina de web să aflu mai multe despre acest institut de cercetare privat, non-profit, fondat de cercetători din domeniul neuroștiințelor. Vă indemn să aflați mai multe despre aceşti cercetători[2] şi alții că ei. Misiunea principală a institutului este de a avansa cercetarea în neuroștiințe prin studierea dinamicii circuitelor neuronale în creierul sănătos și cel bolnav. TINS se concentrează de asemenea pe cercetare în științe cognitive și în inteligență artificială de inspirație biologică. Am mari speranțe pentru o revigorare a cercetării, așa cum am și pentru repunerea educatiei pe niste baze sănătoase.

În timp ce scriam despre această inițiativă de cercetare primită frumos la nivel european şi prea puțin mediatizată la noi, iată că apare şi comunicatul de presă al Comisiei Europene de acum câteva ore[3]. De această dată este vorba despre instrumente concrete de aplicare pentru European Green Deal (Pactul ecologic european), lansat pe 11 decembrie 2019 la Conferința privind schimbările climatice de la Madrid. Cu siguranță veți citi multe în perioada viitoare, pentru că sunt măsuri prevăzute chiar pentru anul 2020. Aici vă aduc doar câteva elemente de ultimă oră, din care să aflați ce urmează la orizontul anului 2050, atunci când Europa îşi propune să fie o regiune neutră din punct de vedere al gazelor cu efect de seră.

Avem nevoie de numerar pentru a evita un accident climatic“, a declarat marți 14 ianuarie 2020 comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, pentru Reuters. Se estimează că reducerea emisiilor până în 2030 ar necesita 260 de miliarde de euro de investiții pe an în sectoarele energiei, transporturilor și construcțiilor.

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a declarat în conferinţa de presă din 14 ianuarie 2020 „Vom sprijini oamenii şi regiunile care vor trebui să depună eforturi mai mari pentru realizarea acestei schimbări, pentru a ne asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Pactul ecologic implică nevoi ridicate de investiţii, pe care le vom preschimba în oportunităţi de investiţii. Planul pe care îl prezentăm astăzi, de a mobiliza cel puţin o mie de miliarde de euro, va arăta drumul și va debloca un val de investiţii verzi“.

În legătură cu acest subiect se lansează Just Transition Mechanism (Mecanismul pentru o tranziţie justă). Acesta este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Deşi toate regiunile vor avea nevoie de finanţare, iar planul de investiţii pentru Pactul ecologic european urmează să o furnizeze, mecanismul asigură un sprijin ţintit care să ajute la mobilizarea a minimum 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027. Aceasta se referă la cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socio-economic al tranziţiei. Mecanismul va crea investiţiile necesare pentru a ajuta comunităţile care se bazează pe ceea ce se numește „lanţul valoric al combustibililor fosili”. Mecanismul va suplimenta contribuţia substanţială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor direct relevante acestei tranziţii, fiind compus din 3 categorii de surse.

1) Un fond pentru o tranziţie justă, care va primi finanţări noi din partea UE de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă la ceea ce este propus de Comisie pentru următorul buget pe termen lung al UE. Statele membre în colaborare cu Comisia vor trebui să identifice teritoriile eligibile prin intermediul unor planuri teritoriale specifice privind tranziţia justă. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie justă, din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza și mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor. Negocierile specialistilor români trebuie să fie concrete și bazate pe documente programatice care să exprime particularitățile economiei românești, dar și problemele sociale (de 30 de ani se vorbește despre extracția de lignit și eficicența ei). Toate se regăsesc în diverse forme, mai mult sau mai puțin avansate ca finalizare, dar este necesară urgentarea adoptării lor în forma unor poziții politice responsabile pentru viitor. Deja se preconizează ce activități se vor putea sprijini, de exemplu, lucrătorii vor putea dobândi abilităţi şi competenţe pentru viitoarea piaţă a forţei de muncă şi se vor ajuta IMM-urile, startup-urile și incubatoarele de afaceri să creeze noi oportunităţi economice în aceste regiuni. Totodată, fondul va sprijini investiţiile în tranziţia către o energie curată, de exemplu în eficienţa energetică, domeniu în care nevoile sunt cunoscute deja din prioritățile identificate anterior.

2) O schemă specifică pentru mobilizarea de investiţii private de până la 45 de miliarde de euro. Această schemă va încerca să atragă investiţii private în energie și transporturi durabile, cu scopul atingerii beneficiilor din regiunile respective.

3) Un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiţii, cu garanţii de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiţii de 25-30 de miliarde de euro. Mecanismul va fi folosit pentru împrumuturi acordate sectorului public, de exemplu în sectorul reţelelor de încălzire centralizată şi în cel al reabilitării clădirilor. În martie 2020, Comisia va prezenta o propunere legislativă care să încadreze acest aspect.

Mecanismul pentru o tranziţie justă vizează mai mult decât finanţarea, dar va exista asistenţă tehnică pentru statele membre şi investitori, care să asigure legătura cu comunităţile afectate, autorităţile locale sau partenerii sociali.

            Să sperăm că specialiştii sunt gata pregătiți să susţină priorităţile României.

            Serena Adler, 15 ianuarie 2020


[1] https://erc.europa.eu/news/PoC-recipients-2019-third-round

[2] http://www.tins.ro/index.php?ro=1

[3] https://romania.europalibera.org/a/plan-trilion-euro-accidente-climatice/30376973.html

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

One Comment

  • Mada commented on January 23, 2020 Reply

    Extrem de interesant. Dar sa vedem pasi. Felicitari!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *