Post Scriptum la articolul Reţele de Socializare

M-am bucurat de interesul pe care l-aţi avut în articolul scris de mine despre o foarte scurtă şi concisă istorie a apariţiei tehnologiei de conectare între calculatoare şi, ulterior, cu orice alt “device” care poate fi “legat” la o reţea care transmite date, de cele mai multe ori reţeaua Internet. Există însă şi alte reţele cu caracteristici mai specifice, folosite în scopuri diferite, care sunt de obicei şi mult mai restrânse. Cel puţin aşa erau cu ani în urmă, când eram mai aproape de acest domeniu. Unele dintre aceste retele sunt de exemplu foarte rapide, altele au alte caracteristici făcute sa îndeplinească anumite scopuri.

Nu sunt,nici pe departe o specialistă în acest domeniu. În trecut am lucrat şi am scris software în domeniul data communication şi de asemenea ca inginer în domeniul de customer support pentru asemenea produse, care asigură conectivitatea între dispozitive. Dar aceste activități le-am desfășurat pe o perioadă relativ scurtă.

Marea parte a vieţii mele profesionale s-a desfăşurat în scrierea de software pentru aplicaţii din domeniul Real Time (ceea ce aş traduce prin aceea că execuţia unor acţiuni de moment, asupra cărora SW-ul hotărăşte când şi în ce context al sistemului trebuie executate, poate influenţa rezultatul acestora, până la nivel de milisecunde sau chiar microsecunde). Produse din această categorie sunt aplicabile în aparatura militară desigur, dar şi în cea medicală, de comunicaţii, etc.). Aceste aparate sunt uneori independente, deci fără legătură cu reţelele de comunicaţie.

Deşi nu sunt sigură că am înţeles exact întrebarea adresată de dl. Ezri încerc să răspund prin câteva observaţii:

1. Păstrarea informaţiilor personale ale celor care participă, sunt conectați la reţeaua de socializare, oricare ar fi ea, este necesară pentru a aduce în viitor informaţii despre cele scrise în trecut. Este vorba deci de arhivarea informaţiilor, care permite revenirea la trecut (ca în orice domeniu în care există arhive). Este vorba atât de păstrarea informaţiilor, cât şi a legăturilor dintre utilizatori.

2. Membrii reţelelor alcătuiesc, să zicem matematic vorbind, grafuri diferite, cu proprietăţi şi funcţiuni diferite. Acestea sunt de asemenea surse de “urmărire” atât a participanţilor, a conexiunilor pe care şi le fac, cât şi a tipului de informaţii transmise (frecvenţă, scop, destinatar, etc.).

3. Software-ul care guvernează o reţea de computere – orice reţea, cu atât mai mult cele aplicative, în sensul că informaţiile nu numai că se transmit, ajung, dar se şi stivează sub diferite forme  – foloseşte algoritmi diferiţi în funcţie de nivelul tehnic la care s-a ajuns la un moment dat, dar şi de scopurile pe care le pot avea cei care deţin aceste reţele.

4. Sursa transformă prin programele specializate, un mesaj, trecându-l (up-down) prin straturile protocoalelor până la nivelul de bază, în timp ce destinaţia reia reconstituirea de la nivelul de bază până la refacerea completă a mesajului (down-up). Sursa şi destinaţia se identifică prin nişte adrese definite convenţional, adresele IP (Internet Protocol, acesta fiind unul din stiva protocoalelor care formează modelul de comunicaţie, amintit înainte-OSI). Dar la nivelul de bază (nivelul fizic) şi aceste adrese sunt modificate (codificate) în succesiuni de biţi definind, în ultimă instanţă, adresa aparatului, a dispozitivului conectat la nivelul cel mai apropiat de mediul fizic, prin care va fi transmis mesajul codificat, de la sursă la destinaţie.

5. Aş mai menţiona liniile telefonice, precum şi cele prin care se efectuează transmisiunile în cadrul rețelelor destinate comunicării de date care astăzi sunt formate din cabluri sau fibre optice, diferenţa dintre unele si altele fiind la nivelul semnalului electric, care are fecvențe diferite pentru telefonie şi pentru comunicarea de date. În ultimă instanţă “datele” sunt combinaţii de biţi (0 şi 1) care îşi găsesc corespondentul în semnalul electric corespunzător, caracterizat prin capacitatea sa de a “purta” datele, adică de a fi mai rapid sau mai lent. Aceasta trăsătura defineste lărgimea de bandă – bandwidth.

6. Deci datele “circulă”, prin aceea, că echivalentul lor electric şi uneori cablurile, fac trecerea de la o sursă la o destinaţie. Aceste transferuri nu cuprind tehnologia WiFi, care se bazează pe transferul electromagnetic. (Wireless Fidelity este o altă tehnologie de rețea fără fir, care folosește unde radio pentru a furniza conexiuni cu o viteză mărită a transferului de informaţie).

7. Adresele IP identifică serverele la un nivel superior (vorbeam înainte despre modelul cu 7, respective 5 nivele). Definirea şi aplicarea convenţiilor cu stricteţe, au permis existenţa acestei fantastice lumi de comunicaţie, poate cea mai mare revoluţie a epocii moderne.

Şi, îmi permit să adaug, oamenii au fost cei care au inventat-o. Păcat că la nivelul relaţiilor umane nu se păstrează stricteţea regulilor prin care, poate că odată, comunicaţia ar putea duce şi la o înţelegere între creatorii săi, adică tot oamenii, indiferent de unde se află şi care le este credinţa.

Şi încă ceva:

Majoritatea reţelelor cunoscute sunt reţele numite centralizate, care trec printr-un singur HUB[1] comun. Ele sunt rulate de pe servere centralizate, deținute și administrate de o corporație. Astfel toate datele private ale utilizatorilor lor pot fi stocate. Aceste informații pot fi pierdute sau “hackerate” și, ca orice lucru tehnic, dacă ceva se întrerupe, fie electricitatea, fie are loc o disfuncționalitate a generatoarelor care secondează calculatoarele, un sistem (adică tot ce depinde de acestea) poate fi blocat. Orice problemă de pe serverele centrale poate face ca întreaga rețea să funcționeze foarte lent sau deloc. De asemenea, este mai ușor pentru guverne să „asculte”. Cam aşa ar arăta o reţea centralizată:

Există însă – ceva mai nou – reţele descentralizate, care nu au un singur HUB comun şi de aceea se numesc ca atare. În asemenea reţele, posibilitatea de stocare a informaţiilor private este mult mai redusă sau poate chiar inexistentă. Dar nu trebuie să ne iluzionăm pentru că în caz că, întâmplător, persoanele de legătură se află împreună pe acelaşi server, se pot afla mai uşor informaţiile personale. Distribuirea reţelei nu împiedică total stocarea de date personale şi uneori folosirea lor în scopuri nedorite. Perfecţionarea tehnicii nu atrage automat după sine confidenţialitatea perfectă. Mai jos un exemplu:

Am găsit aceste informaţii prin căutarea a ceea ce se numeşte DIASPORA project, şi de aceea cred că e interesantâ că în ceea ce mă priveşte, am pornit a scrie despre Reţelele de Socializare, de la conceptul de Diaspora şi în cele din urmă, tot la Diaspora am ajuns 😊.

Detalii mult mai pertinente puteţi găsi tot prin salvatorul nostru Internet-ul.[2]

În legătură cu pana de curent de la New York care a avut loc acum mai bine de un deceniu, nu-mi amintesc cauza, dar ştiu că probabil nimeni nu şi-ar fi închipuit că până şi în marea Americă, o asemenea întunecime poate dura atât de mult timp (câteva zile).

Zilele trecute un uragan a produs întreruperi grave de curent, căderi masive de copaci şi distrugerea liniilor electrice în statul New Jersey şi probabil în altele. După 2-3 zile nu a fost încă refăcută alimentarea cu electricitate în toate casele şi nici măcar în toate birourile sau clinicile. Unele familii au plecat cu produsele alimentare la vecini sau la hoteluri, lipsindu-le generatoarele personale.

That is life…

Veronica Rozenberg

Haifa, 07/08/2020

[1] Partea centrală a unei roţi, care se roteşte pe, sau cu, axul sau.

[2] https://diasporafoundation.org/about

[3] Imi cer scuze dac ă am facut unele referin ţ e care nu sunt perfecte prin exactitatea lor.


Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

3 Comments

  • Marica Lewin commented on August 14, 2020 Reply

    Un articol f bine scris de un adevarat profesionist
    Ni se explica faptul ca exista mai multe tipuri de retele, nu numai de comunicare.
    Cind te gindesti ca la descoperirea WF a contribuit si frumoasa actrita Heddy Lamarr

  • Veronica Rozenberg commented on August 11, 2020 Reply

    Daca aveti intrebari, incerc sa raspund. Practic articolul al doilea a fost urmarea unor intrebari ale D-lui Ezri.
    Banuiesc ca notiunea de Real Time a fost cea mai nasol descrisa :-(.

    In rest, va invit…:-)

  • Hava Oren commented on August 11, 2020 Reply

    Foarte tehnic! Articolul inițial l-am înțeles mai bine.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *