Pentru patra oară în decurs de doi ani cetățenii israelieni se vor duce la urne pentru a-i alege pe cei 120 de deputați din Knesset. Necesitatea organizării din nou a alegerilor legislative anticipate demonstrează incapacitatea guvernului de coaliție de a conduce țara în condițiile extrem de dificile ale pandemiei de corona virus, Israelul fiind una dintre țările puternic afectate. Dar se pare că această situație nu a reușit să-i aducă pe liderii coaliției – premierul Benjamin Netanyahu, Likud și Benny Gantz, Alb-albaștri, la o gândire rațională, de a trece peste dificultăți și a face compromisuri pentru a menține coaliția și a oferi un buget și un program politic rezonabil pentru ambele tabere, care să scoată Israelul din impasul provocat de pandemie și de situația economică dificilă a țării. Ambițiile personale, orgoliile și interesele au fost mai puternice decât ideea de a salva țara. Astfel că la miezul nopții de 22 decembrie 2020 cel de-al 23-lea Knesset s-a dizolvat, acesta fiind termenul-limită pentru votarea unui buget al țării.

Eșecul de a stabili un buget a avut loc la șapte luni după instalarea unui guvern de ”unitate” între Likud și formațiunea Alb-albaștri, când cele două partide au convenit formarea unui guvern comun cu un premierat rotativ între Netanyahu și Gantz. Deși s-au angajat să treacă peste divergențe și să se ocupe în comun de bătălia împotriva corona virusului, confruntările politice au continuat și în cadrul guvernului de coaliție, cu acuzații reciproce de încălcare a acordului de guvernare, scrie The Times of Israel.

Interesant este că la viitoarele alegeri, Netanyahu urmează să se confrunte nu numai cu rivalii săi electorali din partidele de opoziție și cu fostul său aliat, ci și cu oameni politici, aliații lui din dreapta spectrului politic. Astfel, un fost ministru Likud, Gideon Saar, a format un nou partid, Speranța Nouă, având drept scop declarat eliminarea lui Netanyahu. El se alătură de Naftali Bennett, liderul Partidului ortodox Yamina, tot din dreapta spectrului politic. Amândoi, arată The Times of Israel, au poziții mai dure decât Netanyahu în probleme legate de palestinieni și așezările din teritorii. Astfel de poziții amenință viitorul înțelegerilor dintre Israel și statele arabe care au recunoscut recent Israelul.

Chiar și în ultimele ore dinaintea dizolvării Knesset-ului, Netanyahu l-a acuzat pe Gantz din cauza poziției intransigente ale acestuia cu privire la respectarea statului de drept, a menținerii actualilor ocupanți ai unor poziții în sistemul judiciar, în condițiile în care Netanyahu este implicat într-un proces de corupție și îi consideră pe procurorul general al Israelului și pe alți judecători pe care Gantz nu a vrut să-I demită, drept inamicii lui. Pe de altă parte, Alb-albaștrii îl acuză pe Netanyahu de eșecul ajungerii la un compromis. Se pare că o altă sursă de neînțelegeri ar fi fost cererea lui Netanyahu de a nu respecta data de 17 noiembrie 2021, când ar fi trebuit să cedeze locul lui Gantz, cerând prelungirea mandatului său până în mai 2022. Datorită neînțelegerilor, cererea pentru prelungirea termenului de votare a bugetului a fost respinsă, aceasta ducând automat la dizolvarea Knessetului.

Deocamdată în viitoarele alegeri analiștii nu prevăd victoria niciuneia dintre componentele coaliției. Părăsind alianța de centru-stânga în momentul în care a acceptat să formeze un guvern cu Netanyahu, Alb-albaștrii lui Gantz nu vor obține mai mult de cinci-șase mandate, în condițiile în care, în urmă cu doi ani obținuseră cele mai multe voturi. Dar nici Netanyahu nu stă bine, fără șanse de a avea o majoritate, fiind obligat să se confrunte cu disidenții din propria alianță de dreapta.

Eva Galambos