Despre Beatles şi nu numai

Am mai scris în Baabel am scris despre pasiunea mea pentru muzica de operă https://baabel.ro/2020/09/călătorii-pe-urmele-muzicii/ și pentru cea folclorică https://baabel.ro/2020/10/muzica-etnică-văzută-prin-prisma-unui-amator/ . De data asta scriu despre muzica ușoară, mai ales despre muzica rock/rock and roll/pop.

Nu mi-e clar de ce, dar cele mai vestite și mai valoroase formații de muzică rock au apărut în Marea Britanie, pe când majoritatea soliștilor rock sunt americani. În 2013, ziarul online The Atlantic clasifica marile formații rock, după numărul discurilor vândute, în următoarea ordine: The Beatles, Led Zeppelin, Pink Floyd, AC/DC, The Rolling Stones, Queen, ABBA, The Eagles, U2 și Aerosmith. 6 din cele 10 sunt britanice. Vorbind de calitate, eu aș adăuga și formațiile Bee Gees, Beach Boys, Platters, Creedence Clearwater Revival, Who, Emerson, Lake & Palmer, Deep Purple, The Shadows, The Tremeloes – și aici 6 sunt britanice. Oricum, în fruntea listei aș pune două: Beatles și Queen.

Nu am o explicație clară pentru dominația britanică la formațiile de muzică rock. O teorie ar fi că britanicii anilor 1950 – 60 au adoptat muzica blues, gospel, jazz și alte curente muzicale afro-americane, pe când formațiile americane s-au inspirat în primul rând din country music (de exemplu formația Creedence Clearwater Revival). https://www.theatlantic.com/entertainment/archive/2013/07/the-worlds-biggest-bands-are-british-and-its-biggest-solo-artists-are-american/277472/

Muzica cu care am crescut în România

Istoria mea muzicală se poate caracteriza prin două cuvinte: “Cât pe-aci…”. Se spune că de tânăr aveam o voce plăcută, dar nu am cultivat-o. Am învățat singur să cânt la chitară, dar nu am continuat să mă perfecționez, poate fiindcă în orășelul meu, Marghita, pe-atunci o comună, nu erau posibilități de a te perfecționa în muzică și chiar dacă ar fi fost, familia mea nu avea posibilități financiare. Oricum, mă atrăgea mai mult să bat mingea, să merg la meciuri și chiar la antrenamentele clubului local de fotbal. Și totuși aveam și mai am și acum o poftă nesățioasă de muzică și de spectacole muzicale. De mic îl ascultam pe tata cântând arii din operele lui Verdi. Tata avea o voce splendidă de bariton, dar era tot autodidact în muzică. Și asta nu ajunge ca să devii un adevărat cântăreț sau instrumentist.

Muzică ușoară ascultam încă din copilărie la radio București sau Budapesta. Îmi plăceau și melodiile naive, multe cu text comunist, cântate de trio Grigoriu (Pescarul amator, Macarale)

Cântau frumos atât Gigi Marga, cât și Gică Petrescu. A urmat muzica ușoară românească de calitate: Florin Bogardo

Aura Urziceanu

Corina Chiriac și mulți alții. Manelele nu mă atrag, îmi amintesc de muzica ieftină, pseudo-populară orientală israeliană.

În România anilor 1950-60 ascultam mai ales cântece italiene de la festivalul San Remo sau de la prestigiosul festival Cerbul de Aur din Brașov. Printre cântăreții invitați la festivalul din Brașov erau și celebrități ca: Enrico Macias (evreu nord-african care trăiește în Franța,

Rika Zarai (cântăreață israeliană care a trăit în Franța și a decedat în 2020)

Frida Boccara, concurentă la Cerbul de Aur, nord-africană franceză de origine evreiască, cu o voce de aur, devenită cu timpul vedetă, a decedat în 1996 la numai 55 de ani.

Favoritele mele în rockul românesc erau formațiile Phoenix (fondată în 1962)

Roșu și Negru (fondată în 1963, printre fondatori fiind și Nancy Brandes, actual cetățean israelian)

și Sfinx (fondată în 1963) cu excelentul chitarist, regretatul Dan Andrei Aldea.

Primele formații rock străine pe care le-am cunoscut de la Radio București au fost italiene, I Cameleonti și I Dik Dik. Aveam și discurile lor.

Primul meu contact cu Beatles, formația mea preferată, a fost în liceu și a fost unul traumatic. Profesorul responsabil cu “ziarul” școlii mi-a cerut să scriu un articol critic deespre “banda de gălăgioși” numită Beatles, și eu m-am conformat. Nu pot să-mi iert nici astăzi acest sacrilegiu! Dar m-am răzbunat! În prima vacanță de la facultate, m-am întors la liceul din Marghita, am intrat în sala profesorilor, unde era un patefon și în pauză am pus la maximum două melodii, “Yesterday” de Beatles și “All right now” de formația Free. Elevii adunați în curtea liceului aplaudau frenetic, până când un profesor a intrat în sală și a întrerupt muzica. Încă fiind la Marghita am reușit să cumpăr un disc introdus între paginile revistei rusești Crocodil, cu melodia Beatleșilor “Yesterday”. Ca studenți, împreună cu Oscar și Radu, cântam uneori pe la nunți sau la alte întruniri, mai ales cântece de Beatles și muzică sud-americană.

Cântând muzică de Beatles într-o formație improvizată, cu prietenii mei Oscar și Radu.

La facultate (1970-1975) la Timișoara am cumpărat “la negru” zeci de discuri, mai ales cu Beatles, de la bișnițari care le aduceau din Iugoslavia sau Ungaria. Pe Phoenix îi vedeam în sala de dansuri Neptun, unde mergeam cu viitoarea mea soție. Odată au concertat și la Marghita, cu mare succes. În noaptea de 1-2 iunie 1977, camionul cu formația Phoenix (fără Nicu Covaci care emigrase în Olanda), ascunsă în boxe, a părăsit țara prin vama de la Porțile de Fier.

Când am fost repartizat ca medic în județul Neamț, am luat cu mine și discurile. După ce ne-am hotărât să emigrăm în Israel, discurile le-am vândut ca pâinea caldă – melomanii moldoveni nu aveau acces la ele așa cum aveam noi la Timișoara.

În Israel am achiziționat nenumărate discuri, apoi CD-uri, cu muzică rock, printre care toate albumele importante ale Beatleșilor, precum și DVD-uri cu filmele lor. Tot aici, în 1980 l-am cunoscut pe prietenul meu, doctorul Eddy Barasch. Eddy era pe atunci rezident în anesteziologie – acum e cardiolog la New York. Înainte de a studia medicina, Eddy a învățat la o școală de muzică. Stăpânea pianul și vioara, dar cânta și la chitară. Eddy este o enciclopedie ambulantă a muzicii rock. Cunoștea pe de rost toate cântecele beatleșilor, cu textele lor.

În timpul numeroaselor mele vizite de lucru, ca anestezist, la Houston, Texas, am fost la mai multe concerte de muzică rock, printre care unul cu Paul McCartney și unul cu Ringo Starr, amândoi foști membri ai formației Beatles. Întemeietorul formației (The) Beatles, John Lennon, a fost ucis în 1980, la numai 40 de ani, la New York, de către un psihopat. Acesta a motivat crima spunând că era revoltat de cântecul “God”, în care Lennon declara că nu crede în Dumnezeu și în Isus Cristos, susținând chiar că Beatleșii ar fi devenit mai populari decât Isus Cristos însuși. Am vizitat memorialul “Strawberry Fields” ridicat în onoarea lui Lennon în Central Park din New York. Eddy participă în fiecare an la ceremonia de reculegere în memoria lui Lennon.

Cu mezinul nostru, Ronen, la placa comemorativâ în memoria lui John Lennon, Central Park, NY, 1993.
Monumentul comemorativ “Strawberry Fields”, dedicat lui John Lennon, Central Park, NY.
Prietenul meu, Dr. Eddy Barasch (cel cu chitara) este prezent în fiecare an la acest memorial din 8 decembrie, ziua morții lui John Lennon.

În 1993, la întoarcerea din Houston, am vizitat la Londra împreună cu soția mea studiourile de pe Abbey Road, unde în 1969 Beatleșii au înregistrat albumul cu același nume, care a avut un succes răsunător.

Formația Beatles pe Abbey Road, London

Pe Abbey Road, Londra, 1993

La Londra am vizitat și muzeul dedicat formației Beatles.

În 1993 am vizitat și o expoziție pe tema Beatles la Washington DC.

Câte ceva despre Beatles

Precum spuneam, muzica engleză a anilor 1950-60 a fost influențată de muzica afro-americană. La început ea a fost denumită Skiffle Craze, promovat de Lonnie Donegan. Oricine putea să cânte în acest stil, chiar și cu instrumente improvizate. John Lennon, întemeietorul formației Beatles la Liverpool, a început să cânte la vârsta de 15 ani (în 1955), acompaniat de o chitară ieftină, după ce mama lui, care cânta la banjo, l-a învățat câteva acorduri. Era un mare admirator al lui Elvis Presley și Chuck Berry. La început a întemeiat formația The Quarrymen. Apoi l-a cunoscut pe Paul McCartney, care se trăgea dintr-o familie muzicală, tatăl fiind pianist de jazz. Mai târziu li s-a alăturat George Harrison – erau deja trei chitariști în formația care inițial se chema Silver Beatles, iar apoi Beatles. Nu este clar de unde provine numele de Beatles. Se pare că provine de la o combinație între cuvântul Beat – ritm sau bătut la baterie și Beetles – cărăbuși. Probabil că John s-a inspirat la acest nume de la Crickets (Greieri), formația rock and roll americană și Buddy Holly a cărui admirator era. La început, în 1960, au cântat la Hamburg, la clubul Indra, unde au apărut 48 de nopți succesive. Au devenit cunoscuți și prin revista Mersey Beat, prin care l-au cunoscut în 1961 pe primul lor impresar, Brian Epstein, supranumit și „al cincilea membru al formației”. Primul baterist, Pete Best, a fost înlocuit mai târziu cu Ringo Starr, care a rămas în formație până la desființarea ei. Epstein, căruia formația îi datorează printre altele și apariția scenică profesionistă și publicitatea, a murit în 1967, la numai 32 de ani, de supradozare de barbiturate. Managerul de facto a devenit John. George Martin (mai târziu Sir George Martin) a fost producătorul celor mai multe discuri. În 1962 au scos primul singleLove me, do” și apoi “A hard day’s night“. Popularitatea lor a crescut și prin aparițiile lor la radio BBC. Au început și turneele în țară și în străinătate, inclusiv SUA, Australia și Noua Zeelandă. Atmosfera de extaz a publicului fascinat de muzica și apariția celor patru tineri a creat ceea așa-numita beatlemania, care a ajuns la apogeu între anii 1963-1965. Cam prin 1965, Beatleșii, se pare sub influenta lui Bob Dylan au început să consume marijuana. Au compus sute de melodii, mai ales McCartney și Lennon, au înregistrat zeci de LP-uri, au scris și s-a scris despre ei sute de cărți și de articole, au creat și au apărut în zeci de filme și au dat sute de concerte la radio și la televiziune. Ultimele lor turnee și spectacole au fost în 1966. Ei dețin recordul cu cca 200 de milioane de discuri apărute.

John, întemeietorul grupului, era sufletul poetic, revoluționar și plin de imaginație al formației. Paul, fiind stângaci, ținea invers chitara construită special. Mulți îl consideră pe Paul ca cel mai prolific compozitor al formației, cu vocea cea mai plăcută. Sir Paul McCartney s-a născut în 1942 și mai concertează. Ultimul lui album solo (al 18-lea), McCartney III a fost înregistrat în decembrie 2020. În 2019 a concertat cu mult succes în Israel, concert la care a asistat și mezinul nostru, Ronen. Ringo Starr s-a născut în 1940. L-am văzut în concert la Houston în 1993 și nu m-a impresionat. Ultima lui melodie, “Here’s to the Nights”, a apărut în decembrie 2020, la vârsta de 80 de ani. El era foarte agreat de ceilalți din grup pentru caracterul lui și adesea el a fost cel care a ținut grupul împreună. George Harrison, chitaristul formației a murit în 2001, la numai 58 de ani, de cancer de plămâni. În timpul șederii lui în India începând cu 1966, el a adoptat meditația transcendentală și a dat concerte de binefacere împreună cu muzicianul indian Ravi Shankar, de la care a învățat să cânte la sitar. Revista Rolling Stone l-a clasificat pe locul 11 pe lista celor 100 cei mai buni chitariști ai tuturor timpurilor. Fiind cel mai tăcut și mai liniștit din formație, era supranumit “Cărăbușul tăcut” – “The Quiet Beatle“. Primele înregistrări ale formației au fost făcute și distribuite de Parlaphone, dar cele mai multe s-au făcut în studiourile Abbey Road ale companiei EMI. Apple a fost înființat de Beatles, ca o corporație multimedia unde se produceau discuri, filme și jocuri video.

De ce nu au venit Beatles în Țara Sfântă?

Legenda care circulă în țară este că primul ministru de atunci, David Ben Gurion și ministrul educației au interzis apariția formației în Israel, pentru a nu strica moralul tineretului. În articolul publicat în 2008, Dr. Alon Gan susține că în 1965 impresarul Ghiora Godik, care nu cunoștea formația, s-a opus aducerii ei în Israel. Un alt impresar, Yakov Uri, a înțeles importanța acestui turneu și a încercat să-i aducă, dar Godik a făcut propagandă în Knesset (parlamentul israelian), spunând că această muzică va corupe tineretul israelian. A fost o greșeală istorică! https://eureka.org.il/item/40125  (Articolul este în ebraică.)  Filmul documentar “Waiting for Godik“, regizat de Ari Davidovich în 2007 a analizat acest subiect. https://www.haaretz.com/1.5018895  

În final iată câteva din cântecele mele preferate ale formației Beatles:

§ A Hard Day’s Night

§ All You Need is Love

§ Girl

§ I Want to Hold Your Hand

§ Lucy in The Sky with Diamonds (LSD)

§ Strawberry Fields Forever

§ Yesterday

Ce a fost special în muzica formației Beatles și cum a influențat ea muzica internațională

Beatles a demonstrat că muzica rock/rock & roll nu are limite în varietatea de armonii și de sunet. Muzicalitatea Beatleșilor este inegalabilă și singura care se apropie de ea este formația Queen, prin geniul lui Freddie Mercury și Brian May

Ca formație, ei au fost primii care au popularizat muzica rock în toată lumea și prin toate mediile existente la vremea lor. Vocile lor aveau timbre speciale și produceau armonii deosebite. Cu toții erau instrumentiști de primă clasă. Apariția lor pe scenă, costumația, frizura, nonșalanța și modul direct prin care se adresau fanilor au atras publicul, mulți devenind beatlemaniaci fanatici, în sensul pozitiv al cuvântului. Muzica lor exuberantă a adus anilor 1960 un sunet curat și proaspăt. Considerată cea mai cunoscută formație de rock din istorie, Beatleșii au fost modelul muzical și comercial al multor formații care au urmat. Au experimentat multe influențe muzicale și instrumente, ceea ce a contribuit la aspectul multicolor al muzicii lor. Prin stilul lor și longevitatea artei lor, Beatleșii au avut nu numai un impact muzical, dar și cultural asupra epocii lor și a celor care au urmat.

Copiii noștri au rămas mari fani ai beatleșilor, ceea ce din păcate nu pot spune despre nepoți, care cresc în mijlocul unor arte care mi se par superficiale și artificiale cum ar fi TikTok, sau alte genuri de muzică propagată prin rețelele sociale.

Două filme documentare despre Beatles:

Bibliografie

Roland Reiter: The Beatles on Film. Analysis of Movies, Documentaries, Spoofs and Cartoons. Bibliographic information published by Die Deutsche Bibliothek 2008 transcript Verlag, Bielefeld.

Tiberiu Ezri

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

11 Comments

  • Eva Grosz commented on April 23, 2021 Reply

    Cum spune autorul , Beatles a adus “un sunet curat și proaspăt” . Ei au influențat ani în șir muzica rock . Ce plăcere să-i asculți și acum ! Mulțumim pentru documentare și clipurile atât de frumoase ! E&F

    • Tiberiu Ezri commented on April 23, 2021 Reply

      Multumesc Evi!

      • Ioan Oxenfeld commented on April 25, 2021 Reply

        Hi,
        Am făcut facultatea Mate- Info la Timișoara, 1971- 1976. La Radio Student am fost redactor muzical, “Oxi Music”, am făcut discotecă la “Lira”, cu Tibi Nichici, la 22 venea Nicu cu trupa la repetiții. Am prins Black & White, cu discoteca, fostul bar a lui Willy Donea, Eforie Nord, seara la Acapulco era Mondial. Mă mir că nu ne-am cunoscut în Timișoara, măcar la clubul lui Lelu Bihoi.
        Maxime felicitări pentru articol.
        Cu gânduri bune, Oxi. Arad.

        • Tiberiu Ezri commented on April 25, 2021 Reply

          Multumesc si imi pare rau ca nu ne-am cunoscut.

          Tibi

  • Veronica Rozenberg commented on April 23, 2021 Reply

    Tibi, desi eu nu am fost fan al nici uneia dintre formatiile pe care le-ai mentionat, voi asculta cu placere cantecele atasate,.
    Din arricolul tau, mie imi plac cel mai mult, doua lucruri, unul cat de chipes erai in anii in care aveai barba :-)) si al doilea, seriozitatea cu care, intotdeauna iti documentezi articolele, care cuprind deobicei domenii variate.

    Aceasta varietate umana *preocupari, cunostinte, seriozitate), pe care o intalnesc la baabel, nu numai referitoare la tine, dar si la ceilalti autori, mi se pare cel mai remarcabil lucru care defineste aceasta “e-revista”.

    Cheers, tuturor, desigur Andreei si Paste luminos celor care il vor sarbatori la inceputul lunii viitoare, caci noi deja l-am sarbatorit !!!

    • Tiberiu Ezri commented on April 23, 2021 Reply

      Multumesc Veronica!

  • Andrea Ghiţă commented on April 22, 2021 Reply

    Acest articol m-a uns la inimă! Beatleşii mă însoţes şi azi în călătorii când ascultăm în maşină melodiile lor, pentru că sunt cu adevărat nemuritori. Mai exact vor trăi atâta timp cât trăim şi noi şi rămânem cantonaţi în frumoasele vremuri cu plete şi flori, cu idealuri de pace şi multă, multă dragoste! Nu-mi pot imagina cum adolescenţii de atunci, din epoca Beatles, pot fi bunicii de acum. Dar sunt convinsă că bunicii de acum sunt tot adolescenţii de atunci, cu Beatles în suflet.

    • Tiberiu Ezri commented on April 22, 2021 Reply

      Multumesc!

    • Tiberiu Ezri commented on April 22, 2021 Reply

      M-a impresionat foarte mult cu cat drag ati scris tu si Hava despre Beatles si ce placere v-a produs, mai ales ca si eu simt la fel!

  • Tiberiu Ezri commented on April 22, 2021 Reply

    Multumesc!

  • Hava Oren commented on April 22, 2021 Reply

    Mi-ai readus toată tinerețea, mulțumesc!

    Beatles „o bandă de gălăgioși”??? Asta nu a fost niciodată adevărat, erau doar idei preconcepute – care se vede că nici în Israel nu au lipsit. Bine ai făcut cu răzbunarea ta!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *