COVID-ul prelungit și vaccinarea anti-COVID

Număr vizualizări 24 ori

Chiar dacă Corona nu se mai află pe prima pagină a știrilor, ea nu a dispărut. În iulie 2025, în România s-au înregistrat 1.703 cazuri noi (o creștere de 232% față de iunie 2025) și șapte decese.(1) Toți pacienții care au decedat aveau peste 70 de ani. 442 de cazuri au fost reinfecții. Probabil că aceste date nu sunt decât vârful aisbergului, pentru că nu se mai fac decât testări sporadice și în foarte multe cazuri boala nu este diagnosticată și nu intră în statistici. Dar cazurile grave și chiar mortale nu pot fi trecute cu vederea. În Israel, în august 2025, Ministerul Sănătății a raportat apariția unei forme noi de COVID-19, supranumit Stratus, la șase pacienți.(2) Evident că boala persistă și s-ar putea ca numărul de infecții să fie în creștere.

Ideea acestui articol mi-a venit în urmă cu câteva luni, când un prieten, un bărbat de 66 de ani, sănătos până atunci, a primit o complicație cardiacă rară. M-am apucat să studiez literatura medicală, curios să aflu dacă e posibil ca ea să fi fost o manifestare a COVID-ului prelungit sau un efect nedorit al vaccinului anti-COVID. Medicii care îl tratau nu știau nici ei. În schimb, în literatura medicală am găsit unele lucruri despre care știam foarte puțin și aș dori să le împărtășesc cititorilor.

Sindromul COVID prelungit (long COVID)

Atunci când simptomele persistă mai mult de trei luni după primele semne de COVID, se vorbește despre un sindrom COVID prelungit. Este o boală destul de frecventă, în SUA, în 2023-24, ea a fost diagnosticată la 7% din adulți și 1% din copii, adică 15-20 de milioane de bolnavi în SUA și cca 60 de milioane la nivel mondial (3), dar e foarte greu de făcut o statistică și autori diferiți publică date diferite, unele chiar mult mai ridicate.

Sindromul poate fi o continuare a fazei acute de COVID, sau poate apărea abia după câteva săptămâni. Manifestările lui sunt variate (4): simptome izolate (de exemplu oboseală cronică) sau multiple (tuse, greutăți în respirație, oboseală după un efort fizic minim, dureri de cap, scăderea capacității de concentrare și a memoriei, puls rapid, insomnii, anosmie, diaree sau constipație). Unele organe pot fi lezate.

Simptomele pot fi mai severe la pacienți care suferă și de alte boli cronice. Ele pot continua luni și chiar ani, cu consecințe atât fizice, cât și sociale-psihologice (absențe frecvente de la școală sau de la locul de muncă, neglijarea vieții de familie etc.).

Nu există nicio analiză de laborator care să confirme sindromul, diagnosticul se pune numai pe baza anamnezei și a examinării bolnavului.

Sindromul poate apărea chiar și la persoane care au avut COVID asimptomatic, detectat numai prin test.

Riscul de COVID prelungit scade cu 27% la bolnavii vaccinați “complet.” (5) Dar ce înseamnă a fi vaccinat complet? Cea mai simplă definiție: “Ești vaccinat complet când ai primit toate dozele recomandate oficial”. (6)

Vaccinarea anti-COVID: avantaje și complicații

Într-un articol anterior (https://baabel.ro/2021/10/jaccuse/) îi acuzam nu pe cei care refuzau să se vaccineze contra COVID, ci pe cei care făceau propagandă publică împotriva vaccinării, în special unii medici sau asistente medicale.

Importanța vaccinării a rămas aceeași și astăzi. Ea ne ajută să prevenim boala severă, spitalizarea și moartea. Acest lucru este confirmat și de CDC (Center for Disease Control), o instanță care decide în prevenirea și tratamentul bolilor în SUA. Până nu demult, atât în SUA cât și în Israel, vaccinarea era recomandată tuturor, începând de la vârsta de 6 luni. În anul 2024-2025, CDC recomanda vaccinarea tuturor persoanelor de peste 18 ani (dacă nu există contraindicații), iar pentru cei între 6 luni și 17 ani vaccinarea se consideră în funcție de riscurile bazate pe bolile cronice de care suferă copilul. (7)

În Israel copiii de la șase luni la cinci ani pot fi vaccinați în funcție de bolile cronice de care suferă, dar la cererea părinților pot fi vaccinați și copiii sănătoși. Vaccinarea se recomandă în mod special la cei trecuți de 65 de ani și la personalul medical de toate vârstele. În rest, vaccinarea se face la recomandarea medicului de familie.(8)

În primăvara anului 2025, în România se oferea o doză de vaccin anti-COVID-19 celor peste 76 de ani, rezidenților din căminele de bătrâni și persoanelor cu imunitate scăzută, în vârstă de peste 6 luni.(9)

Criteriile vaccinării anti-COVID variază nu numai de la un an la altul, ci și de la o țară la alta.(10) În general, vaccinarea este recomandată persoanelor vârstnice și celor pentru care îmbolnăvire de COVID ar fi riscantă. Dar pragul de vârstă variază de la 45 de ani în Norvegia și până la 80 de ani în Franța. Unele țări recomandă și vaccinarea personalului medical, altele nu. Evident, criteriile nu sunt pur științifice, intervin și considerente economice. FDA (Food and Drug Administration) recomandă ca în fiecare caz să se ia în considerare atât legislația, cât și datele științifice.

Derutați? Și eu, dar cum am fost învățați încă la facultate, medicina nu este matematică. Cu cât acumulăm mai multă experiență într-un domeniu medical bazat pe evidență științifică, cu atât vom înțelege mai bine boala și a tratamentul ei.

Pacienți care riscă să sufere de COVID sever și trebuie vaccinați

Această categorie include pacienții vârstnici (peste 65 de ani), cei debilitați sau cu anumite malformații, cei cu astm bronșic, imunitate slăbită, diabet, boli genetice sau metabolice, boli cardiace congenitale, cancer, după un accident cerebral, boli cronice de rinichi, ficat, plămâni, demență, boala Parkinson, insuficiență cardiacă, boală coronariană, SIDA, bolnavi care primesc chimioterapie, cei după transplant de organe, tratament prelungit cu steroizi, obezitate morbidă (gradul III), sarcină, tuberculoză (chiar vindecată) etc.(11)

Există diferite tipuri de vaccin anti-COVID, fiecare cu un alt mecanism de acțiune, dar rezultatul este același: sistemul imunitar este activat, se produc anticorpi și celule T care distrug celulele infectate de virus.  În principiu, codul genetic al celulelor nu este afectat, astfel că vaccinul nu produce mutații. (12)

Complicațiile vaccinării

Totuși, vaccinurile nu sunt inocente. Pot apărea complicații “triviale”, la fel ca la vaccinul antigripal, dar și unele mult mai grave. Unele apar imediat, altele cu întârziere, de exemplu miocardita și pericardita; majoritatea se frezolvă în câteva săptămâni, fără urmări grave. (13)

Sindromul post-vaccinal apare la mai mult de patru săptămâni după vaccin și durata lui nu este clară. El se poate manifesta prin oboseală cronică, simptome cardiovasculare (hipotensiune ortostatică, tahicardie, palpitații), neuropatii periferice, probleme de concentrare, deficiențe cognitive, tulburări de somn și tulburări gastro-intestinale (grețuri, vomă și scădere în greutate). Complicațiile depind și de tipul vaccinului. Printre cele mai frecvente complicații pe termen lung se numără trombocitopenia (scăderea periculoasă a trombocitelor din sânge), mai ales după vaccinurile AstraZeneca și Johnson & Johnson. (14, 15)

În concluzie, nu încape îndoială că vaccinul scade severitatea bolii COVID-19. Cum spuneam, vaccinarea este indicată în special la oamenii în vârstă și la cei cu boli cronice. Dar, având în vedere posibilele complicații, vaccinările nu trebuie făcute oricum, ci numai după recomandările ministerului sănătății. Decizia de a se vaccina trebuie să ia în considerare riscurile vaccinării față de beneficiile ei. Aceste considerente trebuie cântărite de medicul de familie al fiecărui pacient.

Tiberiu Ezri

Bibliografie

1.https://english.news.cn/europe/20250805/d8c2ec883f3f4b3da28910d53e3e7013/c.html

2. https://www.timesofisrael.com/liveblog_entry/health-ministry-reports-6-cases-of-new-covid-variant-in-israel/

3. https://en.wikipedia.org/wiki/Long_COVID

4. https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMsb2408466

5. https://www.ecdc.europa.eu/en/news-events/covid-19-vaccination-reduces-risk-long-covid-adults#:~:text=COVID%2D19%20vaccination%20reduced%20the,Prevention%20and%20Control%20(ECDC) 

6. https://www.citymd.com/health-and-wellness/are-you-fully-vaccinated-learn-more-about-boosters

7. https://www.cdc.gov/covid/vaccines/stay-up-to-date.html#:~:text=CDC%20recommends%20a%202024%2D2025,vaccination%20with%20a%20healthcare%20provider.

8. https://corona.health.gov.il/en/vaccine-for-covid/

9. https://www.healthpublications.gov.uk/ViewProduct.html?sp=Saguidetothespring2025covid19vaccinationromanian

10. https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMsb2506929

11. https://www.cdc.gov/covid/risk-factors/index.html

12. https://www.cdc.gov/covid/vaccines/how-they-work.html#:~:text=COVID%2D19%20vaccines%20do%20not,change%20or%20influence%20our%20genes.

13. https://edition.cnn.com/2025/05/21/health/fda-covid-vaccine-warning-heart-inflammation

14. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10674626/

15. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9706319/

Sursa imaginii:

https://me-pedia.org/wiki/File:Long-COVID-1in10.jpg Njt own work, CC0 <https://creativecommons.org/public-domain/cc0>,via Me-pedia.

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *