Număr vizualizări 6 ori
În ultimii ani, IA pătrunde tot mai mult în medicină. Dar nu totul este „roz”, așa cum încearcă să ne convingă companiile care vând aparate și programe medicale înzestrate cu IA. Ilustrația de mai sus prezintă un „braț” chirurgical al robotului Da Vinci cu care se operează cancere de prostată, colon, ginecologice etc. Avantajul principal al sistemului este precizia.
FDA (Food and Drug Administration), instanța care aprobă folosirea medicamentelor și echipamentului medical nou în SUA (recunoscută și în alte țări, inclusiv Israel) a publicat în mai 2025 lista de aparate medicale care folosesc algoritmii IA. (1) Ea cuprinde echipamente medicale cu software (logiciale) introduse în aproape toate specialitățile medicale ale spitalelor cu profil general. Și Israel contribuie la dezvoltarea sistemelor IA în medicină, după cum arată următorul videoclip:
IA a intrat în uz și în spitalele din România.
Un mare avantaj al IA este în radiologie, la depistarea unor patologii, de exemplu cancere, pe care medicul nu le observă ori pentru că sunt prea mici, ori pentru că îi lipsesc cunoștințele necesare pentru a pune diagnosticul corect.
Întrebarea cheie, dacă mașinile pot gândi, a pus-o încă în 1950 celebrul matematician Alan Turing, părintele informaticii și al primelor computere.(2)
În medicină este adesea nevoie de o gândire analitică și de multă experiență. În stadiul actual, IA poate instrui chirurgul cum să opereze, dar complicațiile din timpul operațiilor pot fi atât de complexe, încât ele necesită gândire umană și experiență.
IA este folosită de medici și la completarea fișelor medicale, sub formă de chatboți. Un chatbot este un program de calculator care simulează o conversație umană prin text sau voce, folosind IA, de exemplu ChatGPT, Gemini etc. O problemă serioasă apare atunci când pacientul, pe baza unei „discuții” cu un chatbot, își pune singur diagnosticul – și acesta este eronat.
Agenția de știri Reuters atrage atenția asupra greșelilor provocate de aparatele medicale înzestrate cu IA, fie din cauza lipsei de precizie a informațiilor transmise de IA în timpul unor operații, fie din incapacitatea unor chirurgi de a înțelege informația transmisă.(3) În ultimii ani s-au raportat numeroase greșeli ale roboților în timpul operației, unele cauzând complicații serioase pacienților, dar greșeli apar și în alte specialități care folosesc acest sistem.
Producătorii se străduiesc să adauge programe de IA la multe aparate medicale ca să fie „moderne”, dar este și un pretext pentru a le mări prețurile. Între timp, FDA primește tot mai multe reclamații legate de defecte în funcționarea unor aparate și complicațiile suferite de pacienți din această cauză. În cele mai multe cazuri IA nu a transmis chirurgului poziția exactă a aparatului în organul operat. Unele aparate au fost puse pe piață, deși firma a recunoscut că gradul de precizie era doar 80%.
În 2021, concernul Johnson & Johnson a introdus un algoritm la aparatura folosită în operațiile O.R.L. Cele mai problematice au fost operațiile pe sinusuri. După o asemenea procedură, un pacient a avut o scurgere a lichidului cerebrospinal, un risc semnificativ de meningită. În cariera noastră am văzut asemenea cazuri la operații pe sinusuri, dar IA ar fi trebuit să elimine aceste greșeli. FDA a raportat și două cazuri în care bolnavii au suferit infarcte cerebrale din cauza rănirii accidentale a arterei carotide interne în timpul operației pe sinusuri.
La ora actuală, FDA a aprobat 1.357 aparate medicale care folosesc IA, poate deja și mai multe – dublu față de anul 2022 (3) și la 115 dintre ele s-au semnalat probleme de software, algoritmi sau programare. Cazurile raportate FDA sunt în creștere, de exemplu o ecografie făcută la o gravidă cu aparatul Sonio Detect nu a identificat corect anatomia fătului. La trei spitale mari din SUA, 60 de aparate care foloseau IA au fost returnate la compania care le comercializa. Raportate au fost și defectele de la 16 monitoare produse de compania Medtronic (care funcționează și în Israel). Ele nu au depistat tulburări de ritm cardiac. Din fericire, niciun pacient nu a avut complicații din cauza acestor defecte.
FDA face față cu greu volumului uriaș de cereri de aprobare a echipamentelor înzestrate cu IA. Unele firme cer și primesc aprobarea FDA pe baza aprobării anterioare a aceluiași aparat, dar fără IA. Unii consideră că acest lucru este nesatisfăcător. Având în vedere numărul mare de defecte și de așa-zisele „halucinații” posibile ale IA, noi credem că introducerea noului echipament înzestrat cu IA trebuie controlată în mod strict pentru a proteja pacienții de complicații.
E clar că deocamdată inteligența artificială nu o poate înlocui pe cea umană în medicină și în alte domenii și cine încearcă, își asumă riscuri semnificative.
Peter Szmuk și Tiberiu Ezri
Bibliografie:
2. https://courses.cs.umbc.edu/471/papers/turing.pdf
3. https://apple.news/A9_7c5nUVT5aKpzqYndWuzw
Sursa ilustrațiilor:
1. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Laproscopic_Surgery_Robot.jpg
Nimur at the English-language Wikipedia, CC BY-SA 3.0 <http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/>, via Wikimedia Commons
2. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Alan_turing_header.jpg Elliott & Fry, Public domain, via Wikimedia Commons
