De câteva luni traduc Enciclopedia Geografică a Holocaustului din Transilvania de Nord, scrisă de un colectiv de istorici ai Holocaustului, sub redacţia profesorului emerit Randolph L. Braham, de la City University din New York. Pentru mine tălmăcirea în limba română a acestei lucrări de referinţă despre distrugerea evreimii din Ardealul de Nord este şi o îndatorire, pentru că nu e vorba doar despre istoria evreilor până la aneantizarea lor, ci şi despre informaţii şi mărturii  despre soarta înaintaşilor mei: părinţi, unchi, străbunici şi bunici. Despre fraţii şi surorile lor şi despre copiii acestora.

Cartea – după cum scrie şi Randolph L. Braham, în prefaţa ei – nu este numai prezentarea documentată a modului în care a fost nimicită evreimea din Transilvania de Nord, ci şi un memorial dedicat acesteia. Un volum în filele căruia este cuprinsă şi istoria evreilor şi a vieţii evreieşti din oraşele, orăşelele, comunele, satele şi cătunele unde au locuit evrei, începând din momentul stabilirii lor pe meleagurile Transilvaniei de Nord, îndeobşte zorii veacului al XVIII-lea, şi până la sfârşitul tragic din mai-iunie 1944, când evreii trăitori în această parte de ţară au fost îmbarcaţi în trenurile cu destinaţia Auschwitz.

Găsind aici un liman relativ tihnit, după decenii şi secole de prigoană, evreii s-au străduit să-şi întemeieze un cămin, să-şi crească şi să-şi educe copiii, să ridice şcoli şi sinagogi, să lucreze cu sârg, să-şi pună priceperea, inventivitatea şi receptivitatea la nou, în slujba dezvoltării economice şi progresului cultural al locurilor unde s-au stabilit fie ele oraşe mari, orăşele, sate mai răsărite sau cătune.

Dacă în marile oraşe, precum Clujul sau Oradea, evreii s-au numărat printre întemeietorii întreprinderilor industriale emblematice, în cele mai mici au contribuit la începutul industrializării, în comune au construit mori şi fabrici de cherestea, găsind soluţii din cele mai ingenioase ca de pildă cea de la exploatarea forestieră de la Comandău.

Au pus umărul la dezvoltarea medicinii şi ştiinţelor, la înflorirea presei de toate limbile, au dat artişti şi sportivi de seamă care au adus cinste Transilvaniei, sub orice administraţie ar fi fost ea. Au edificat comunităţi puternice, centre ale erudiţiei iudaice, curţi hasidice conduse de înţelepţi cu har şi învăţăcei cu sete de studiu.

În Transilvania de Nord exista o lume evreiască, populată de peste o sută de mii de suflete. Majoritatea ei covârşitoare a dispărut în Holocaust. Iar acum e dată uitării.

Mă refer la  faptul că informaţiile online despre prezenţa evreilor, aportul lor la dezvoltarea localităţii şi sfârşitul lor tragic lipsesc aproape din toate textele disponibile pe internet despre istoria localităţilor (articolele din Wikipedia şi, foarte rar,  site-ul oficial ale primăriei).

M-am referit la Internet întrucât este instrumentul cel mai la îndemână şi mai comod pentru toţi doritorii de informaţii generale  despre o anumită localitate, despre istoricul, economia şi structura demografică din diferite perioade istorice.

În cazul Clujului (cu 16.000 de locuitori evrei, înainte de Holocaust) – care-şi datorează dezvoltarea (economică, urbanistică şi culturală) în mare măsură populaţiei evreieşti – găsim câteva informaţii de natură demografică şi confesională şi menţiuni despre Holocaust

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca

Acelaşi lucru e valabil şi pentru oraşele mai mici, dar cu populaţie evreiască semnificativă (de la câteva mii, la peste 10.000 de locuitori),  precum Sighetu Marmaţiei, Dej,  Vişeu de Sus.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sighetu_Marma%C8%9Biei

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dej

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vi%C8%99eu_de_Sus

În schimb, în acelaşi gen de articole privitoare la Bistriţa, Năsăud, Gheorgheni,Târgu Lăpuş, Huedin, Valea lui Mihai, unde exista o populaţie evreiască importantă, ea este menţionată (dacă este) doar în unele tabele demografice sau în note de subsol.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bistri%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bistri%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorgheni#Monumente_istorice

https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_L%C4%83pu%C8%99

https://ro.wikipedia.org/wiki/Huedin

Cu atât mai plăcută a fost surpriza să găsesc informaţii detaliate despre istoria şi prezentul evreilor din municipiile Oradea şi Târgu Mureş

https://ro.wikipedia.org/wiki/Oradea

https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C8%99

sau, şi mai interesant, despre istoria evreilor din comuna Berbeşti, Maramureş https://ro.wikipedia.org/wiki/Berbe%C8%99ti,_Maramure%C8%99

Cele de mai sus nu sunt nicidecum rodul unei cercetări sistematice, doar câteva constatări care m-au pus pe gânduri. Există, desigur, articole, studii şi cărţi despre evreii din Transilvania, unele pot fi accesate şi online. Scriind aceste rânduri m-am gândit la cei (tot mai mulţi) care consultă online istoricul unei localităţi sau a alteia din Transilvania de Nord şi nu află nimic despre evreii ardeleni care au trăit, au muncit şi au creat secole de-a rândul. Află doar despre nimicirea lor.

Poate că ar putea fi iniţiat un proiect de sensibilizare a administraţiilor locale. Wikipedia nu ştiu cine o poate sensibiliza.

Andrea Ghiţă