Din anul 2013 există o zi dedicată, la nivel mondial, curentului artistic Art Nouveau. Acesta face parte dintr-o serie de stiluri care au caracterizat din punct de vedere artistic sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, sub denumiri diferite, în funcție de țările unde acestea s-au manifestat, cele mai cunoscute fiind Art Nouveau (Franța, Belgia), Secession (Austria, Ungaria), Jugendstil (Germania), Liberty (Italia), Modernismo Catalán (Spania), Nieuwe Kunst (Olanda), Mir iskusstva (Rusia). Ziua Mondială Art Nouveau a fost organizată pentru prima oară de Muzeul de Arte Aplicate din Budapesta în cooperare cu revista maghiară Szecessziós Magazin, iar ziua aleasă, 10 iunie, este aniversarea morții a doi arhitecți celebri ai mișcării, catalanul Antoni Gaudi (1852-1926) și ungurul Ödön Lechner (1845-1914).
Ziua de 10 iunie este caracterizată, la nivel mondial, de organizarea unor evenimente menite să creeze în rândul publicului mai multă conștientizare a patrimoniului Art Nouveau.
Cele două mari organizații europene care coordonează activitățile Zilei Mondiale Art Nouveau sunt Art Nouveau European Route din Barcelona și Réseau Art Nouveau Network (RANN) din Bruxelles. Nu este de mirare prezența unei astfel de importante organizații specifice la Bruxelles de vreme ce aici a trăit și a creat un exponent genial al curentului, arhitectul și artistul belgian Victor Horta (1861-1947), unul din fondatorii mișcării artistice despre care vorbim. Hotelul Tassel din Bruxelles, proiectat de Victor Horta, este adesea menționat în lucrările de specialitate ca fiind prima clădire din lume construită în stil Art Nouveau.
Cu ocazia celebrării Zilei Mondiale Art Nouveau, publicul român iubitor de patrimoniu, istorie și explorări culturale este invitat an de an să (re)descopere diversitatea curentului Art Nouveau din România printr-o serie de evenimente publice, care au loc în orașele înscrise până acum în acest program: Arad, Alba Iulia, Agnita, București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Orăștie, Ploiești, Sibiu, Reghin, Târgoviște, Sinaia și Satu Mare.
Am privilegiul de a locui într-un oraș impregnat de amprenta stilului Art Nouveau care îi conferă o individualitate și un farmec deosebit. El este singurul oraș din România inclus încă din anul 2012 în Réseau Art Nouveau Network (RANN) alături de Budapesta, Barcelona și Viena.
Oradea nu este un oraș prea mare, dar nici prea mic, ceea ce este un atu: stilul plin de bun gust nu se pierde, nu se diluează, cum s-ar putea întâmpla într-o metropolă, și totuși este mult mai bogat reprezentat decât în unele orașe mai mici.
De mulți ani mă încântă palatele și casele construite în acest stil fermecător care alcătuiesc centrul orașului și sunt prezente pe mai multe străzi. Cred că acest stil unitar a prins contur fiindcă la începutul secolului XX, atunci când a înflorit în Europa Art Nouveau, la Oradea se aflau mulți oameni care aveau mulți bani. Majoritatea edificiilor care alcătuiesc centrul orașului au fost ridicate în acest stil, între anii 1890 – 1914, schimbând în foarte scurt timp întreg aspectul orașului.
Stilul Art Nouveau s-a născut ca o reacție împotriva artei academice, eclectismului și istoricismului arhitecturii și artei decorative din secolul al XIX-lea, fiind caracterizat prin dinamism și senzația de mișcare, dată adesea de asimetrie. O altă caracteristică a fost utilizarea de materiale moderne și includerea lor în elementele decorative, în special fier (forjat în forme atrăgătoare), sticlă (vitralii), ceramică, pentru a crea forme neobișnuite, adesea inspirate din natură, cum ar fi curbele sinuoase ale plantelor și florilor. Astfel, trăsătura comună a clădirilor aparținând acestui stil este prezența decorațiunilor inspirate din natură, flori, frunze, muguri, cârcei, struguri, frize cu arborele vieții, rozete etc. și a motivelor zoomorfe stilizate.
Dezvoltarea economică extraordinară a urbei noastre în această epocă a avut drept consecință construcția unor străzi întregi formate din edificii în acest stil modern, simboluri ale prosperității locuitorilor orașului. Au avut loc încercări de a concilia arta cu noile descoperiri ale tehnicii, de a îmbina utilul cu frumosul și de a adapta noile clădiri transformărilor din societate.
Trebuie să numesc câțiva arhitecți legendari ai locului, cu studii în marile capitale europene, care s-au întors în orașul de pe Crișul Repede unde și-au pus în practică splendidele idei, aliniind astfel Oradea curentului artistic european care dăinuie și încântă până în prezent. Aceștia au fost colaboratori ai marelui arhitect budapestan Ödön Lechner: Marcell Komor (1868-1944) și Dezső Jakab (1864-1932), Zoltán Bálint (1871-1939) și Lajos Jámbor (1869-1955) – două echipe redutabile. Prima clădire Secession sau Art Nouveau din Oradea a fost casa Sonnefeld din 1899, proiectată de Frigyes Spiegel (1866-1933). Alți arhitecți de mare anvergură care și-au pus semnătura pe proiectele multor edificii orădene au fost Sztarill Ferenc (1859-1943), Ferenc Lȍbll (1882-1942) și Valer Mende (1866-1918), pentru a-i aminti doar pe cei mai celebri.
Marcell Komor și Dezső Jakab au realizat cel mai reprezentativ obiectiv Art Nouveau din Oradea, palatul Vulturul Negru, despre care am scris pe larg în paginile virtuale ale revistei Baabel, sub titlul ”Un palat simbol” https://baabel.ro/2021/10/un-palat-simbol/
Kálmán Rimanóczy jr. (1870-1912) a adus și el o contribuție valoroasă la aspectul orașului și are chiar o statuie la Oradea. Fraţii László Vágó (1875-1933) şi József Vágó (1877-1947) au proiectat, printre altele, Casa Darvas-La Roche, cea mai originală construcție particulară a acelor vremuri. La început ei au fost puternic influențați de stilul lui Lechner.
Casa Darvas-La Roche, una din clădirile emblematice de patrimoniu din Oradea, reabilitată integral, restaurată și amenajată, a devenit primul și singurul muzeu Art Nouveau din România. Am acordat acestei case-muzeu un întreg articol, apărut în revista Baabel în 2021, cu titlul ”Ziduri și destine”. https://baabel.ro/2021/07/ziduri-si-destine/
Am făcut această prezentare succintă a ceea ce înseamnă pentru Oradea curentul artistic Art Nouveau ca să vă introduc puțin în atmosfera sărbătoririi lui. Deja de zece ani au loc în oraș diverse manifestări interesante, colorate și inedite în jurul datei de 10 iunie. Voi prezenta câteva exemple din ceea ce s-a organizat pe parcursul timpului. An de an interesul oamenilor este provocat de idei noi, pline de prospețime, idei care combină și apropie diferite forme de artă, adresându-se cetățenilor orașului, fie ei tineri sau mai puțin tineri, fără a-i uita pe copii, cu toții prinși în atmosfera colorată și mult gustată a Art Nouveau-ului local.
Astfel, în fiecare an sunt organizate tururi ghidate. Clădirile reprezentative sunt vizitate și detaliile lor sunt analizate și explicate publicului. Au loc și spectacole stradale, proiecții de filme documentare legate de subiectul arhitecturii și vieții oamenilor în perioada de expansiune a acestui stil artistic, în cadrul Cinematecii Art Nouveau. Se organizează comunicări științifice și sunt vernisate expoziții cuprinse sub diferite tematici adiacente curentului Art Nouveau. Spre exemplificare, una din temele acestui an, cuprinsă în turul ghidat prin oraș, a fost „Tipografii, reclame și magazine de epocă din Oradea”.
https://www.facebook.com/ZileleArtNouveauOradea/videos/1556445708082138
În 2022 motto-ul întregii acțiuni a fost ”Celebrează o zi, admiră o viață”. Publicul orădean și nu numai a participat la ”celebrarea de o zi”, dar admirația pentru bunul gust și pentru amprenta lăsată de acest stil asupra orașului i-a rămas desigur pentru întreaga viață.
Acest eveniment bogat și remarcabil a fost organizat în întregime de Primăria Municipiului Oradea, cu sprijinul Oradea Heritage și finanțat prin proiectul european “Protejarea și promovarea sustenabilă a moștenirii Art Nouveau în Regiunea Dunării”, din Programul de Cooperare Transnațională Dunărea.
În seara zilei de sâmbătă 11 iunie, sărbătoarea a culminat cu un minunat spectacol de muzică, balet și lumini în Piața Unirii, sub titlul ”Art Nouveau peste ani”. Au participat Orchestra Filarmonicii din Oradea și mai mulți soliști, cântăreți și balerini de la Opera Națională Română din Cluj-Napoca. Ei au interpretat muzică compusă la începutul secolului XX de compozitori precum Gabriel Fauré, Camille Saint-Saëns, Léo Delibes, Maurice Ravel și alții. La pupitrul filarmonicii s-a aflat dirijorul Alexey Mikhaylenko. Pe ecrane amplasate în spatele orchestrei s-au succedat imagini filmate în oraș, detalii specifice ale clădirilor, ilustrând bogăția istorică a locului.
Sunt de părere că ”omul sfințește locul”, nu e prima oară când văd că fermitatea, capacitatea și dedicația unui om face lucrurile să se întâmple, așa încât îmi este imposibil să nu numesc omul orădean din spatele acestei strădanii atât de reușite și atât de mult gustate, d-na Angela Lupșea, directoarea executivă a Fundației de Protejare a Monumentelor Istorice din județul Bihor, Oradea Heritage, care, cu o pasiune admirabilă și o creativitate pe măsură, organizează an de an această sărbătoare Art Nouveau la Oradea. De altfel, fundația Oradea Heritage este un promotor al unor acțiuni în premieră în ceea ce privește managementul obiectivelor turistice de patrimoniu.
M-am mai referit în paginile acestei reviste la ceea ce consider eu că arta, în toate formele ei, face cu oamenii: îi reunește întru bucurie. Bucuria de a împărtăși frumusețea trece peste timp și peste spațiu, șterge și egalizează vârste și stări sociale, este pură și valoroasă și ne ajută să facem față greutăților cotidiene. Știm că această bucurie care este în acest moment a noastră, poate să dureze și poate să se repete, având același efect asupra urmașilor noștri și peste veacuri. Trebuie doar s-o hrănim, s-o îngrijim și ea ne va însoți pe mai departe.
Bibliografie:
https://www.facebook.com/oradeaheritage/photos/pcb.1122329384993009/1122318304994117
https://www.facebook.com/OradeaInImagini/photos/?ref=page_internal
Anca Laslo
19 Comments
Un articol inchinat curentului Art Nouveau, cu marile lui realizari in Bruxelles si Barcelona, dar si formei bine marcate Secession, din fostul Imperiu Austro Ungar.. Si desigur Oradea ,cu atâtea cladiri remarcabile in stilul elegant al Noii Arte de la inceputul sec XX.
Am fost placut impresionata de vastele cunostinte ale Ancai, compoziția bine structurata a materialului, dragostea pentru orasul natal, claritatea exprimarii.
Felicitari!
Va multumesc mult, sunt fericita ca apreciati munca mea 😊
În ultimii ani, Oradea a redevenit frumoasă şi mă bucur că promovează valorile ei din frumoasele vremuri de pace. Nu am fost acolo de vreo trei ani, dar sper din suflet că faţadele recent renovate nu sunt mâzgălite cu grafitti, ca în Clujul meu iubit care se înfoaie în mega-festivaluri, dar nu-şi ocroteşte cum se cuvine adevăratele tradiţii, trecutul şi patrimoniul construit.
Deocamdata la noi nu a aparut aceasta problema si sunt de acord ca ar fi un mare pacat.
Articolul Ancăi Laslo nu este doar un articol, este în realitate o piesă documentară de valoare remarcabilă, prin cel puţin aspectele de mai jos:
– Implicarea informaţională de largă desfăşurarea a autoarei, draga mea prietenă Anca 🙂
– Cunoaşterea şi înţelegerea valorilor cultural artistice cu implicaţii umane, care atrag dezvoltarea şi menţinerea unor tradiţii urbane, cu toate consecinţele acestora
– Stilul literar atât de cunoscut deja nouă, babelienilor, cu care Anca, cu o uşurinţă de nuvelist ne bucură de fiecare dată atât prin felul în care scrie cât şi prin varietatea subiectelor alese, o adevărată multilateralitate în cultură şi preocupări.
Wow, ar mai fi descris încă, dar probabil mă voi limita la aceste rânduri.
Dar voi adăuga că am avut bucuria să fiu însoţită de o ghidă perfectă, străbătând într-o căldură prohibitivă, o parte cel puţin din aceste construcţii pe care le oferă oraşul natal al tatălui meu. Câtă culoare, încântare a ochiului, pe care din păcate temperatura anormală pentru mine în acel mijloc de iunie nu mi-a permis să duc bucuria până la capăt. Un motiv de a reveni, în ciuda altor elemente mai puţin entuziaste de care am avut parte în acest oraş remarcabil
Anca dragă, şi practic, Baabel drag, vă mulţumesc;
Ce frumos când prin SCRISUL oamenilor, pe care, datorită modului şi personalităţii lor, îi poţi vedea cu ochii minţii şi ai sufletului, se pot lega prietenii, chiar atunci când viaţa a trecut într-o epocă mai decadentă şi poate că nu toţi ne simţim în perioada Renaşterii spiritului, precum Tibi Ezri
Mulțumesc din suflet Veronica, ești prea amabilă față de mine! Sunt încântată că ți-a plăcut Oradea și neapărat trebuie să revii.
Something like that…doesn’t exist “sa fiu prea amabila”
O revelaţie! Oradea e într-adevăr un oraş superb! Ai dreptate să fii mândră de el şi să te bucuri de ceea ce îţi oferă.
Impresionantă este şi reacţia de înţelegere a valorii acestei moşteniri culturale şi aprecierea ei de către locuitorii oraşului.
Iti multumesc Marina, pretuiesc comentariile tale!
Foarte interesant articol . Întradevăr este demn de admirat ce frumusețe aduce arhitectura Art Nouveau orașului Oradea . Și e adevărat : arta poate unii oamenii. Mulțumim Anca !
Va multumesc frumos!
Întâmplător, în această perioadă vizitam locul meu natal Oradea și după câțiva ani de absență a trebuit să realizez că peisajul stradal s-a schimbat foarte favorabil. Întregul centru al orașului are o aură de grandoare și sofisticare, care este în sfârșit evocată în mod conștient. Încă un motiv pentru a reveni.
Impresii frumoase mai ales pentru un oradean. Ce bucurie!
Desi am fost de mai multe ori la Oradea, m-ai surprins cu atatea cladiri frumoase si aparent bine intretinute. Tu trebuie neaparat sa devii ghid turistic!
Oscilez intre a deveni ghid turistic sau scriitor ( glumesc) dar precis ar fi o activitate placuta mie.
Te invidiez că trăiești într-un oraș care nu numai că are o moștenire culturală valoroasă, dar știe și să o aprecieze.
Da, este o bucurie!
Excelent articol! Felicitari Anca! Totul, si descrierile, si datele, referirile, fotografiile puse impreuna si cu touch-ul sensibil si talentul autoarei =direct la suflet!
Multumim pentru ca ne infrumusetezi viata!
Multumesc mult!