Azi-noapte am petrecut o noapte albă, prima după foarte mulți ani. Multora această noapte le-a amintit de nopțile din Războiul din Golf din 1991. Atunci nu eram direct implicați. Atunci rachetele veneau spre noi ca să destabilizeze o coaliție. Acum voiau să destabilizeze o țară.
Din foarte multe puncte de vedere e rău ce s-a întâmplat. E rău, în primul rând, pentru că ayatolahii iranieni și-au pierdut teama. În trecut acționau prin proxy – Hamas și Hezbollah, acum au ieșit din cotloane și acționează la vedere, chiar dacă pe întuneric. “Terorismul apare acolo unde simte slăbiciune” – spunea odată un anume Benjamin Netanyahu. Nu s-a gândit atunci că vorbele acestea i se vor aplica într-o zi chiar lui.
E rău pentru că o țară întreagă a putut fi paralizată brusc într-o noapte. În câteva ore oamenii și-au întrerupt toate activitățile și s-au adunat în fața televizoarelor așteptându-l pe Omul Negru, ca să parafrazez un joc celebru din copilărie. Dronele și rachetele iraniene sunt în drum spre noi – titrau agențiile de știri. Se făceau și estimări. O rachetă balistică ajunge în 10 minute, unei drone îi ia cateva ore. Iar noi nu putem decât să ne învârtim în cerc și să spunem „Ora unu a sosit, Omul Negru n-a venit (încă)…”
Dar din alte puncte de vedere e și bine ce s-a întâmplat azi-noapte.
E bine pentru că am înțeles ce importanță strategică uriașă are pacea cu Iordania
E bine pentru că mulți și-au dat seama că un om despre care spuneau că e senil și decrepit s-a dovedit de fapt un aliat pe care te poți baza – și nu, nu mă refer aici la Netanyahu, ci la președintele Biden.
E bine pentru că am văzut ce mare importanță are știinta și tehnologia care ne-au permis să neutralizăm simultan 330 de rachete, o performanță de care puține state ar fi în stare și care va trebui în viitor predată la cele mai prestigioase academii militare din lume.
E bine pentru că de acum știm cât de esențial este să ai America de partea ta. Și America e astăzi adultul responsabil, în orice caz mult mai responsabil decât fanaticii iranieni și semi-fanaticii din actualul guvern israelian.
Ce va urma? Prezicerile sunt date proștilor – spune Talmudul. Niciun om cu capul pe umeri nu se poate hazarda în a anticipa ce ne rezervă viitorul. Situația s-ar putea liniști, dar în aceeași măsură ar putea și escalada. Aici depinde mult de înțelepciunea conducătorilor. Pe ai lor nu ne putem baza. Nici pe ai noștri. Îmi pun nădejdea tot în bătrânul gentleman de la Casa Albă.
15 Comments
Deși am fost în Israel pina în urmă cu numai 2 zile, ador update-urile și comentariile cu privire la situația din Israel. Mi-a plăcut articolul cu excepția paragrafului de încheiere. Autorul acordă cam ușor titlul de gentleman prezentului locatar al Casei Albe probabil necunoscând ca atit pe durata prezentei funcții cit și a vicepreședinției domniei sale au fost permise transferuri importante de sume de bani regimului de la Teheran . Pe de altă parte mă întreb dacă autorul ar acorda cuiva titlul de gentleman cunoscindu-i bine acțiunile pe plan intern mai ușor de aflat & înțeles. Israel nu-și poate permite luxul de a lega iluzii față de cineva fără a-i cunoaște tabloul complet.
” Batrînul gentleman de la Casa Alba”, e fericit ca au intrat atitea camioane cu ajutor in Gaza de cind el l- a ‘strunit ‘el pe Nethaniahu, dar inca nu este suficient. Ajutorul penteu teroristi trebuie sa parvina pe toate caile, pāmīnt, aer, apā.
In nordul Gazei s- au deschis 20 de bulanjerii, patiserii. Azi , pe plajele Gazei forfoteau, dansau , se scaldau in mare puzderie de oameni fericiti . Parca nu am vazut femei.
Atunci cum sa invingem in război? De ce sa ne inapoieze Hamasul ostaticii?
Se cere infiintarea unui stat palestinian care sa ne sugrume. Drept recompensa pentru cum ne- au masactrat monstrii pe 7 octombrie..
E si vina noastra ca am fost prea ingaduitori cu dusmanii jurați
O noua victorie!!
Ce urmează? Vom vedea…
Avem mari emotii in legatura cu ce va urma. Vom amîna oare riposta impotriva Iranului?
Dar cum continua razboiul din Gaza? Hamasul e zdruncinat, dar inca la putere.
Mi- e mila de bietii nostri ostatici . Sper ca mai sunt inca in viata şi nu vor fi abandonați. . Ma gindesc cu jale la ei, la
soldatii si civilii nostri disparuți şi grav răniți.
Foarte bine ca ai scris acest articol, Gyuri, dar ma voi referi la cele scrise de tine in pasajul de mai jos:
“E bine pentru că mulți și-au dat seama că un om despre care spuneau că e senil și decrepit s-a dovedit de fapt un aliat pe care te poți baza – și nu, nu mă refer aici la Netanyahu, ci la președintele Biden.”.
Cu toate tarele pe care nu numai o buna parte a baabelienilor le-au gasit lui Bibi in decursul ultimului an, sau in ciuda reformei neimplinite in care rolul sau nu poate fi negat, trebuie avut in vedere si meritul aceluiasi Bibi in “constructia” si punerea in practica a relatiilor de pace, de intelegere, de colaborare, si ca dovada si Altceva , cu mult mai important si eficient dupa cum “noaptea alba” a dovedit-o.
Ma refer desigur la Acordurile Abraham:
acordurile facute cu Emiratele Arabe Unite, Bahrein.
In plus, s-au alaturat in incercarile de interceptare a rachetelor si a dronelor, dar si in permisiunea de a acorda avioanelor israeliene dreptul de a functiona in spatiul lor aerian atat Arabia Saudita cat si Iordania.
Cred ca in sine lucrul acesta este impresionant, si nu numai pentru ca acum 10 ani ar fi parut cu totul imaginar.
Fără discuție .
Veronica – De acord cu cele scrise. Ai omis să menționezi ca Acordurile Abraham au pornit pe vremea cind era alt gentleman la Casa Alba .
Un articol înțelept!
Multumesc
Ieri, la miezul nopții s-a anunțat că rachetele și alte minunății din Iran au început să zboare spre Israel.
Soțul meu și eu ne-am uitat un timp din camera de dormit la TV,pe la 1 noaptea văd că se pregătește să doarmă, atunci l-am întrebat : “vrei să te trezesc când sună sirena?”. A răspuns scurt : NU !…Sirena în Holon nu a sunat și atacul Iranilor,care putea să ne lovească din plin a fost evitat.Trezitul nu a fost necesar.
Ce este pentru mine important- e
să mulțumesc aviatorilor israelieni, care au fost acuzați de revolte și de politică de stânga,că ne-au scos din belea.
Mulțumim mulțimii de ingineri și tehnicieni are au lucrat la proiectele de apărare antiaeriană.
Mulțumim Americii, Angliei și Iordaniei , Franței ,care au pus umărul efectiv,fără ei nu aveam același succes de 99%.
Acum, doar să fiim deștepți și ponderați. Cum se spune aici, să nu acționăm din stomac.
Mulțumim George Schimmerling. Un articol venit la timp.
În noapte trecută, populația isrealiană a răsuflat mai ușor.
Spui exact ce cred și eu. Cine i-a acuzat pe aviatori că își trădează țara și-a primit răspunsul!
Oare putem supraviețui fără rugăciuni? Eu cred că da.
Oare putem supraviețui fără aviatori, luptători, ingineri și tehnicieni? Eu cred că nu.
Vezi Hava , cei care i-au acuzat pe aviatori că sunt dezertori și rebeli nu își cer acum scuze.
De aceea trebuie să ne verificăm pe noi înșine, înainte de a acuza pe alții. Vorbesc de dialogul între noi cetățeni ai Israelului. În rest nu putem schimba lumea . Cel puțin să încercăm să ne înțelegem între noi.
Merci pentru articolul prompt si foarte clar
Nu acum.
La ultima frază ai pus punctul pe î. Mulți jucători de șah câștiga fiindcă știu să se apere. La fel și la fotbal. Jokovich câștiga ca se apară bine. E bine să știi că ai prieteni care la nevoie se cunosc. Bătrânul a zis că nu trebuie să atacăm orbește acum. Are dreptate. Nu trebuie să deschidem încă un front. Dar sunt convins că Iranul va fi pedepsit, dar nu scum. Cum spune vorba arabă: kul kalb iji yumu – fiecărui câine îi va veni ziua.