Număr vizualizări 22 ori
În 22 decembrie 2025 – exact la 36 de ani după alungarea lui Nicolae Ceauşescu – un grup de parlamentari USR (Uniunea Salvaţi România) a depus la Senatul României documentul B733/2025[1] întitulat: „Propunere legislativă privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter comunist și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra umanității sau de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului”.
Motivaţia declarată a proiectului este citez: „După mai mult de trei decenii de la Revoluţia din 1989, evenimente recente din viaţa noastră politică şi fapte de o gravitate extremă impun constatarea că statul român democrat continuă să fie vulnerabil la propaganda care promovează principiile şi doctrinele pe care s-a întemeiat dictatura comunistă din România. Proiectul de lege are ca scop eliminarea acestei stări de lucruri, inacceptabilă şi incompatibilă cu nomele etice şi juridice definitorii pentru un stat de drept”.
Citind iniţiativa legislativă mi-am amintit că în aprilie 2019, aflându-mă la Weimar pentru a participa la festivităţile legate de aniversarea eliberării lagărului nazist de la Buchenwald, am fost uimită când am văzut tinerii purtând drapele roşii, adunaţi în jurul statuii lui Ernst Thälmann[2], pentru a-l omagia pe acest erou comunist.
Uimirea mea se datora faptului că acasă, în România, de 30 de ani nu văzusem, niciun steag roşu afişat sau purtat la vreun miting. Văzusem steagul Rusiei ţariste, steagul ucrainean, steagul legionar, dar nu cel roşu, comunist, care nu mai era deloc o opţiune politică. Dispăruse de la sine, fără să fi fost nevoie de vreo interdicţie, deşi existase o astfel de măsură.
Ţin minte memorabilul miting în 12 ianuarie 1990, din Piaţa Palatului, când membrii cei mai importanţi ai conducerii Frontului Salvării Naţionale au fost supuşi unui adevărat asediu şi a fost emis un decret privind interzicerea Partidului Comunist Român[3]. După doar câteva zile, în 17 ianuarie 1990, Consiliul de Conducere al FSN a revenit asupra deciziei, motivând că ea nu a fost luată pe baze democratice şi contravine principiilor pluralismului politic şi libertăţii de asociere care ar trebui să caracterizeze un stat de drept.
Constituţia din 1991 consacra principiile de mai sus care figurează şi la Articolul 8 al Constituţiei în vigoare.[4] Acest articol precizează că partidele trebuie să respecte: „suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei” fără a se menţiona în mod explicit vreo ideologie.
În anii următori au mai fost tentative de reînființare a unor partide comuniste, dar au fost respinse de instanțele de judecată româneşti care au considerat că acestea nu se distanțau de ideologia totalitară. Aceste decizii au fost ulterior validate și la nivel european, fiind considerate compatibile cu protejarea democrației. De altfel, Legea 14 / 2003 conţine toate prevederile legate de constituirea şi funcţionarea partidelor politice care exclud înfiinţarea unor formaţiuni care nu împărtăşesc valorile democraţiei[5].
După cum am văzut, Proiectul de lege propus de USR interzice înfiinţarea tuturor organizaţiilor cu caracter comunist. Într-adevăr, actul normativ care reglementează asociaţiile şi fundaţiile din România[6] stabilește doar cadrul general al libertății de asociere și condițiile de dobândire a personalității juridice, fără a impune vreo restricţie ideologică sau doctrinară.
Pe de altă parte, Legea Vexler[7] conţine o de prevedere care sună astfel „Este interzisă constituirea și funcționarea organizațiilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob”. După cum observăm, legea propusă de USR conţine prevederi „simetrice” în ceea ce priveşte ideologia comunistă.
Pericolul revenirii comunismului, la care se face referire în expunerea de motive, poate fi explicat atât prin rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale (anulate) unde un candidat cu un discurs cu elemente naţional-comuniste[8] a obţinut un număr foarte mare de voturi, cât şi prin rezultatele unui sondaj de opinie privind modul în care percep românii regimul comunist (iulie 2025).
Concluzia generală a acestui sondaj relevă faptul că: „55.8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele); 34.5% sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri rele, decât lucruri bune); 9.6% nu știu / nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund”, detaliile pe domenii le găsiţi pe site-ul INSCOP.[9] Din sondajul de opinie mai reiese că 66,2% dintre cei intervievaţi cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, dar şi faptul că 45% dintre tineri (mulţi născuţi după căderea comunismului) cred că acest regim „a fost unul bun”.
Dar să revin la propunerea legislativă a USR.
Înainte de a o citi, am fost curioasă dacă pe plan internaţional există legislaţii similare. Consultând Internetul, dar şi AI[10] am aflat următoarele:
Ucraina. Legea adoptată în mai 2015 (Art 436-1 din Codul Penal) interzice propaganda regimului comunist și a simbolurilor sale (ex. steagul sovietic, secera și ciocanul, etc.) și negarea caracterului criminal al regimului totalitar comunist, publicarea, utilizarea şi răspândirea simbolurilor comuniste şi propaganda comunistă în scop politic.
Polonia. În 2023 autoritățile poloneze au introdus în Codul Penal amendamente care sancționează, cu pedepse de până la trei ani de închisoare, promovarea, publicarea, afișarea și deținerea de simboluri comuniste, precum şi propaganda comunistă. Totodată, Partidul Comunist al Poloniei (KPP) a fost dizolvat de către Tribunalul Constituțional, pe motiv că promovează un sistem totalitar care încalcă Constituția.
Republica Cehă. În 2025, parlamentul a adoptat modificări ale codului penal prin care promovarea comunismului (organizare, publicare, simboluri etc.) este penalizată cu pedepse de până la cinci ani de închisoare. Legea a fost promulgată de către președinte în 2025 și urmează să intre în vigoare.
Alte ţări foste comuniste: Georgia, Letonia, Lituania şi Ungaria au introdus, încă din anii 1990-2000, interdicţii privind utilizarea simbolurilor comuniste (secera şi ciocanul, steaua roşie, etc.), dar nu interzic ideologia şi partidele respective.
De-a lungul timpului, şi alte ţări, precum Indonezia, Taiwan şi Africa de Sud au adoptat, temporar, legi care interziceau partidele, simbolurile şi propaganda comunistă.
În acelaşi timp, în Moldova şi Ungaria, aceste legi sau părţi din ele au fost anulate de curţile lor constituţionale şi nu au mai fost aplicate. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Danemarca şi Australia.
Forma actuală a propunerii legislative a USR, publicată pe site-ul Senatului[11] a fost întâmpinată cu reticenţă. Criticii au vizat lipsa de claritate în definirea unor termeni, precum: propagandă comunistă, idei, concepţii sau doctrine comuniste”, şi şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la sancţionarea penală a oricărei forme de asociere sau discurs legat de comunism, sugerându-se că legea ar putea merge prea departe, inclusiv în domenii inofensive sau pur teoretice[12].
Într-un comentariu mai amplu, pe Facebook, Sorin Gog, conferenţiar universitar la departamentul de Sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai[13], este de părere că „Dezideratul unei societăți lipsite de clase poate să aducă între 3 și 10 ani de închisoare? Pe bune? Deţinerea în comun a mijloacelor de producţie? Adică să spui că statul ar trebui să păstreze în proprietate publică resursele și infrastructura de utilități poate fi o problemă de natură penală? Nu se mai pot critica formele de privatizare din România și nu se mai poate afirma susținerea unei proprietăți publice asupra mijloacelor de producție pentru că poate fi catalogată ca idee comunistă? Încurajarea politicilor publice în vederea repartiţiei bunurilor în funcţie de nevoi, care este un ideal al social-democrației, larg impărtășit de societatea românească, devine o faptă penală? Legea audiovizualului este un exemplu concret de control si reglementare statală asupra presei. Rar găsești proiecte de lege mai imprecise și neclar formulate”[14].
Deocamdată parcursul acestui proiect de lege este la început. Bănuiesc că va suferi modificări şi, după ce va fi trecut prin toate stadiile preliminare, urmează să fie supus votului parlamentar, în cele două camere. Nu-mi pot da seama ce sorţi de izbândă va avea acest proiect care şi mie (o profană în domeniu) mi s-a părut insuficient de clar, stufos şi ambiguu. De pildă, unele simboluri considerate comuniste, precum steagul roşu, secera şi ciocanul şi steaua roşie se regăsesc şi printre simbolurile socialiste[15]. E posibil ca proiectul de lege să vizeze şi doctrina socialistă?!
Nu pot încheia acest articol fără a atrage atenţia asupra unui paragraf din Expunerea de motive: „În prezent, OUG nr. 31 din 13.03.2002 interzice organizaţiile, simbolurile şi acţiunile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii sau de crime de război, însă acest act normativ nu conţine nicio referire la faptele similare, săvârşite în timpul regimului comunist.”
Consider că fraza citată denotă tendinţa de amestecare şi echivalare a celor două totalitarisme, cel fascist şi cel comunist, ceea ce mi se pare total nepotrivit.
Nazismul, construit pe o ideologie rasială şi exterminare sistematică, a fost condamnat de către Tribunalul Internaţional de la Nürnberg. Comunismul a produs crime în masă prin dictaturi de partid şi represiune politică, dar nu a fost judecat printr-un tribunal internaţional comparabil şi nu are o definiţie juridică unitară la nivel global. Legile antinaziste se bazează pe un consens internaţional solid şi pe obligaţii asumate prin tratate, în timp ce legislaţia anticomunistă este naţională şi adesea considerată neconstituţională. Asocierea automată a comunismului cu nazismul, fără nuanțare, poate transforma legislația mai degrabă într-un instrument de luptă politică internă decât într-un mecanism de protecție a democrației și a memoriei victimelor.
Interzicerea simbolurilor naziste și a propagandei rasiste se sprijină pe protejarea unor grupuri direct vizate de ură și violență, extinderea automată a acelorași restricții asupra simbolurilor şi propagandei comuniste, fără distincții, poate duce la limitarea excesivă a discursului politic, academic sau memorialistic, în special în societăți care au trăit sub regimuri comuniste și încearcă să-și înțeleagă trecutul.
Nu în ultimul rând, se creează un risc de relativizare a răului. Punerea celor două ideologii într-o simetrie juridică rigidă poate dilua specificitatea Holocaustului, pe de o parte, și poate banaliza suferințele victimelor comunismului, pe de altă parte, printr-o abordare juridică grăbită și insuficient diferențiată. Justiția memoriei are nevoie de claritate, nu de confuzii.
Foto: Andrea Ghiţă
Bibliografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Interzicerea_simbolurilor_comuniste
https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/cehia-incrimineaza-propaganda-comunista-ce-2458636.html
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/H-6-2009-0246_EN.html
https://www.investopedia.com/ask/answers/100214/what-difference-between-communism-and-socialism.asp
Andrea Ghiţă
[1] https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=27386&pos=0&NR=b733&AN=2025
[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Ernst_Th%C3%A4lmann
[3] https://moldova.europalibera.org/a/2274464.html
[4] https://www.constitutiaromaniei.ro/art-8-pluralismul-si-partidele-politice/
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41241
[5] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41241
[6] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/231450
[7] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/305792
[8] Călin Georgescu a amestecat cu succes elementele naţional-comuniste, ceauşiste, cu cele de extremă dreapta, legionare. http://www.tvr.ro/discursul-lui-calin-georgescu-deconstruit_49258.html, https://romania.europalibera.org/a/interviu-lingvist-academia-romana/33229187.html
[9] https://www.inscop.ro/iulie-2025-sondaj-de-opinie-inscop-research-perceptia-populatiei-cu-privire-la-regimul-comunist-reperele-nostalgiei/
[10] Informațiile privind legislația anticomunistă și jurisprudența constituțională au fost furnizate de un sistem de inteligență artificială, pe baza surselor publice oficiale și enciclopedice (Wikipedia, site-uri guvernamentale, Curți Constituționale, Parlamentul European)
[11] https://www.senat.ro/legis/PDF/2025/25b733FG.PDF?nocache=true
[12] https://actiunesocialista.org/2025/12/24/legea-usr-impotriva-propagandei-comuniste/
[13] https://socasis.ubbcluj.ro/staff/sorin-gog/
[15] https://en.wikipedia.org/wiki/Category:Socialist_symbols
