Număr vizualizări 23 ori
În inima cartierului Ahuza din Haifa funcționează și astăzi școala „Zikhron Yosef”. Însă clădirea originală a primei școli a cartierului nu mai există, ea s-a pierdut în transformările succesive ale locului, lăsând în urmă doar povestea sa.
Scurt istoric al școlii
Originile școlii „Zikhron Yosef” (În memoria lui Yosef) se află în anii ’20 ai secolului trecut, odată cu începuturile consolidării cartierului Ahuza. Primii locuitori, imigranți din România, au sosit aici în anul 1924 și au dorit să întemeieze o comunitate nouă, cu instituții publice proprii.
Înființarea școlii a fost inițiată de societatea „Yedidia”. Unul dintre fondatorii instituției și primul său director a fost Yosef Segal, membru al asociației și originar din București. El a devenit o figură centrală în conturarea vieții educaționale din primele decenii ale cartierului Ahuza.
Școala și-a deschis porțile acum o sută de ani, în 19 septembrie 1926, ca instituție laică, spre deosebire de școala „Carmel”, înființată ulterior ca școală religioasă. Încă de la început, „Zikhron Yosef” a fost un important centru educațional pentru comunitatea în formare.
Se pare că școala poartă numele lui Yosef Getzler, filantrop din România care a achiziționat terenul pe care a fost ridicată instituția; potrivit altor surse, numele este legat de Yosef Segal, primul său director.
În paralel cu ridicarea școlii, pe aceeași stradă a fost construită și prima sinagogă din Ahuza, chiar vizavi de școală. Astfel s-a format primul nucleu al instituțiilor comunitare, educația și religia coexistând una lângă alta.
În anii ’30 și ’40, numărul elevilor a crescut constant, mai ales prin sosirea imigranților din Germania. Principala transformare a avut loc însă în anii ’70 și ’80: complexul a fost extins și reconstruit — proces care a marcat dispariția clădirii originale.
Descrierea clădirii
Complexul școlii „Zikhron Yosef”, situat pe strada Sinai, este alcătuit din mai multe corpuri construite în etape diferite și unite într-un ansamblu coerent. Etapele succesive ale onstrucției sunt vizibile și ele reflectă dezvoltarea instituției de-a lungul anilor.
Elementul principal este o clădire în formă de L, cu trei etaje, care găzduiește sălile de clasă și birourile administrative. Alături se află sala de sport. Cele două volume creează împreună o curte interioară care servește drept centru al activității cotidiene.
Clădirea claselor a fost proiectată, cel mai probabil, de departamentul de planificare al Primăriei Haifa și reprezintă stilul funcțional și sobru caracteristic anilor ’70: volume simple, geometrice, finisaje din tencuială brută și fațade lipsite de ornamentație. Sala de sport, construită cu sprijinul Loteriei Naționale (Mifal HaPais) care finanțează proiecte publice și educaționale — completează ansamblul ca un volum independent.
Rezultatul este un complex cu mai multe aripi, fără o fațadă principală clar definită, format prin acumularea diferitelor etape de construcție.
Și tocmai în interiorul acestui ansamblu se remarcă absența clădirii originale, dispărută complet odată cu extinderea complexului.
Restituirea memoriei către „Zikhron Yosef”
Astfel, „Zikhron Yosef” devine un fel de loc al memoriei ascunse, un spațiu în care trecutul nu se mai exprimă prin piatră și ziduri, ci doar prin povești; o mărturie a vremurilor în care o mică comunitate aflată la început de drum și-a construit propriul centru de viață, înainte ca arhitectura pe care o vedem astăzi să prindă contur în jurul lui.
Tocmai de aceea consider că ar fi potrivit ca în acest loc să fie amplasată o modestă placă memorială, care să amintească generațiilor viitoare că aici a funcționat prima școală din Ahuza.
Articolul a apărut în limba ebraică, în 11 aprilie 2026, în publicația Haipo https://haipo.co.il/item/621210. Ilustrații: Dr. David Bar On.
David Bar On
