Nu pot scăpa de gustul amar al referendumului. Tare m-am săturat să mi se spună că nu am conştiinţă civică şi că nu gândesc nuanţat fiindcă nu am votat. Într-adevăr, nu am dorit să schimb comanda unui politician penibil, cu alti politicieni penibili. Obligaţiile mele civice nu includ sărituri după fluierăturile puterii interimare.

Momentan Ponta mă enervează; despre el ştiu că a folosit copy-paste şi tot el a semnat o declaraţie de “principiu”, adică de conjuctură, cu Dogaru. De ce sa fie schimbat acum “Băse “ (impotriva căruia votasem până acum) în favoarea altor politicieni la care nu văd decât că vor să concentreze în mâinile lor cât mai multă putere, în toate domeniile, în condiţiile în care până de curând aceasta (puterea) era conventrată în mâinile lui “Băse şi ai lui”. Asta să fie lecţia pentru “poporul” convins sa voteze?

Apropo de scrisorile trimise de “savanţii, universitarii şi cercetătorii”… nuanţati, e lăudabil că se gândesc la binele ţării, însă ar fi tare bine să işi mai ia puţin timp pentru a construi o alternativă calitativ diferită.

Până unde merge machiavelismul? Refuz să cred că toţi politicienii din România sunt plagiatori şi mincinoşi. Cum au mai spus-o şi altii, două situaţii m-ar fi putut determina să votez: frica de ceva mult mai rău sau speranţa în ceva mai bun. In cazul acestui referendum nu imi era frica de schimbarea lui “Băse” cu de CVT. Cât priveşt cealaltă perspectivă …Până când un mă conving că pot alege pe cineva mai corect şi mai integru, nu votez.

Nu cred că momentan eu, alegatorul, ar fi trebuit să-mi dovedesc conştiinţa civică, ci ei, politicienii. M-as lăsa convinsă uşor, dar nu cu promisiuni deşarte şi demonstraţii de muşchi, ci cu actiuni şi declaraţii mai nuanţate. Dar oricare va fi soarta lui “Băse” –  decisă de votanţi, absenţii de la vot (ca mine), puterea interimară, curtea constituţională şi parlamentul – eu voi mai avea de aşteptat!