MERE COAPTE de la TANIA

De mulţi, foarte mulţi ani, ne petrecem Crăciunul în mijlocul familiei soţului meu şi întotdeauna ne întoarcem mult mai încărcaţi decât am plecat, Primim daruri şi bunătăţi de tot felul. Ruladele de brânză cu verdeţuri, de carne de pui şi de porc, chifteluţele dolofane şi prăjiturile delicioase preparate de cumnata mea, Reli, au fost ambalate cu grijă în cutiile cu capac şi aşezate în pungi încăpătoare alături de zacusca de fasole boabe, din inepuizabila « rezervă de pe balcon », însă tava cu merele coapte de Tania o purtăm în braţe, ca pe un trofeu aromat.Read more…

Andrea Ghiţă: SALATA MAMEI

Până anul trecut, în 26 noiembrie – când Mama a trecut, cumplit de brusc, pragul nefiinţei – după prânzul de duminică pe care-l luam în casa ei, îmi dădea drept merinde o cutie cu salată pentru ziua de luni. De-a lungul mai multor ani – ca şi în prezent – ziua de luni o petreceam la studio de dimineaţa până seara, mai întâi în cabina de montaj şi apoi în regia de emisie. După un obicei răspândit între jurnalişti dimineaţa plecam de acasă cu o cafea băută pe inima goală şi peste zi mâncam în goană o banană sau ronţăiam ceva pe apucate. Ajungeam acasă seara, frântă de oboseală, îmi umpleam o farfurie cu Salata Mamei şi aproape simultan o sunam la telefon pe Ea…Read more…

Andrea Ghiţă: FRUMOASELE EŞARFE ALE DOAMNEI VLAICU

Doamna Vlaicu nu era croitoreasă, ci o creatoare de modă pur sânge. Decenii de-a rândul această doamnă deosebită, cu nume de principesă, la care poposeam împreună cu Mama, ne făcea să ne simţim frumoase şi importante. Probele se desfăşurau în odaia micuţă unde trona o maşină de cusut Singer, alături de o masă de călcat cu fierul în priză şi o canapea pe care-şi aşteptau rândul la croit bucăţile de stofă, mătase, catifea sau stambă, întotdeauna în vecinătatea unei cărţi deschise, pe cale de a fi citită în timpul unei scurte sieste. Pe umeraşe aşteptau hainele noastre pregătite pentru „prima sau a doua probă”Read more…