ISSN 2734-4967, ISSN-L 2734-4967
Boala începe să se instalez cu 15-20 de ani înainte să se manifeste la suprafaţă. PE şi ÎN creier se depun plăci de proteine, aşa numitele plăci amyloide, care scot din funcţiune zone întregi, creierul devine spongios şi semnalele electrice nu mai circulă. Ideea că dezlegarea de rebusuri ajută la ceva este la fel de valabilă ca o frecţie la un picior de lemn. În Statele Unite cinci milioane de oameni suferă de această boală care are un cost social foarte ridicat.Read more…
Curando fieri quaedam majora videmus vulnera, quae melius non tetigisse fuit. Unele răni sunt mai grave după tratament. Ar fi fost preferabil să nu fie atinse. Ovidiu, Epistolae ex Ponto, III, vii, 25. Probabil mulți dintre cititori au avut sau vor avea operații în viitor. În ochii pacienților și chiar ai studenților la medicină, procedurile chirurgicale sunt considerate acte dramatice, care schimbă complet prognoza unei boli “chirurgicale”. La fel de impresionați am fost și noi ca studenți la medicină. Probabil mulți dintre cititori au avut sau vor avea operații în viitor. În ochii pacienților și chiar ai studenților la medicină, procedurile chirurgicale sunt considerate acte dramatice, care schimbă complet prognoza unei boli “chirurgicale”. La fel de impresionați am fost și noi ca studenți la medicină. Cum spunea celebrul William Osler, un medic bun tratează boala, dar un medic foarte bun tratează pacientul. Primul pas spre operație este decizia dacă intervenție chirurgicală este cu adevărat necesară. Este cert că operația îl va ajuta pe pacient? Read more…
După unele date, de ajuns de recente, mai mult de un sfert din populaţia României e fumătoare, un procent asemănător cu cel din toată Uniunea Europeană. Se pare că vârsta la care israelianul ajunge la prima ţigară e în general 19 ani, adică în primul an de stagiu militar, ceea ce pare oarecum logic. Tensiunea inerentă şi “exemplul” dat de alţii şi uşor de copiat sunt două din explicaţiile acestui fenomen psihologic. Îmi închipui că se pot găsi explicaţii/scuze similare pentru fiecare ţară în parte.Read more…
Visul majorității oamenilor este de a crea și a procrea, de a întemeia o familie, a avea copii, nepoți și chiar strănepoți. Din păcate, aceste visuri pot fi afectate de traume fizice sau psihologice care împiedică procrearea – voluntar sau involuntar. De exemplu, mulți supraviețuitori ai Holocaustului au devenit sterili, fie din cauza experimentelor “medicale” criminale ale naziștilor, fie că au decis să nu mai aibă copii, mai ales după ce copiii lor au fost măcelăriți în lagărele de exterminare. Subnutriția celor din lagăre poate cauza tulburări hormonale grave, temporare sau chiar permanente, care duc la infertilitate. La femei, infertilitatea poate avea două cauze principale, anatomice (astuparea canalelor genitale, mai ales a trompei uterine) sau hormonale, care împiedică ovulația normală, sau dezvoltarea embrionului în uter. Pot fi și cauze genetice sau tulburări hematologice care produc avortul spontan, curând după formarea embrionului. La bărbați, infertilitatea poate fi cauzată de impotență, ejaculare precoce, probleme hormonale, spermatozoizi anormali sau prea puțini la număr, sau o blocare anatomică a spermei. Tratamentul infertilității poate fi medicamentos (de exemplu hormonal), deblocarea chirurgicală și fertilizarea asistată.Read more…
Recent a fost descoperit un os cu o tumoare canceroasă datând de 1,7 milioane de ani, un osteosarcom. El a aparţinut nici măcar unui om ci doar unui hominid, proto -uman, un maimuţoi ceva mai evoluat care cutreiera prin stepa din Africa de Sud, ceea ce e astăzi este o zonă cunoscută ca “leagănul omenirii!“. În vremurile acelea, din Pleistocen, mediul ambiant era totuşi plin de factori cancerigeni. Printre ei se numărau razele ultraviolete care erau chiar mai puternice decât azi, dar oamenii erau negri. S-au “albit” în epoca glaciară din Europa, ca o adaptare evoluţionară .Read more…
Marele faraon, Tutankamon, al Egiptului, se trezi dimineaţa. La nouă ani era deja faraon şi trăia fericit alături de soţia sa, care îi era şi soră vitregă. Primul lucru pe care l-a făcut cȃnd s-a sculat din patul de faraon, a fost să se spele pe dinţi. Într-adevăr, acesta era un obicei al clasei conducătoare şi bogate a Egiptului Antic.Se folosea o pastă de dinţi făcută din cenuşă de oase, smirnă, coajă de ou arsă şi pisată şi praf de piatră ponce. Dar oare cu ce „periuţe” se spălau anticii? Arheologii au descoperit în mormintele egiptene şi babiloniene nişte bastonase din crengi subţiri de copac, strivite pȃnă ajungeau nişte aşchii moi (ca o măturică). Mai tȃrziu, grecii şi romanii au îmbunătăţit „pasta de dinţi” a vremii, adăugȃndu-i praf de scoici. Pe la 1500 î.e.n, chinezii, care au inventat foarte multe lucruri, au confecţionat şi o perie de dinţi care avea forma de pensulă, iar mai tȃrziu, beţisoare de bambus în care legau fire de păr de porc sau de păr de cal. În secolele următoare a fost introdusă şi metoda curăţirii dinţilor cu burete. Această metodă era folosită mai mult de oameni cu nivel educaţional mai ridicat.Read more…
Ce este un implant dentar? Este un sistem terapeutic care constă în implantarea în interiorul osului a unei „rădăcini artificiale” pe care apoi se construieşte o baza coronară – (abutment), iar peste aceasta o lucrare protetică.Cel care e considerat „părintele” implantologiei moderne este medicul suedez Per Ingvar Branemark (1929-2014).Read more…
A trecut atât de mult timp de când m-am pensionat, încât aproape că nu mă mai gândesc la ce am trăit în Spitalul Fundeni unde am lucrat 32 de ani! Cei mai mulți colegi de care eram foarte legată nu mai sunt pe lumea asta și n-am cu cine depăna amintirile din viața de medic pediatru. Singura persoană care a mai rămas este Cornelia D. asistenta pe care o cunosc de când era elevă. Cu ea am rămas prietenă și după pensionare. Ea m-a ajutat în perioade grele din viața mea. Și ea are deja o vârstă respectabilă. Ne telefonăm, din când în când, și mă vizitează uneori. Atunci povestim despre spital, despre bolnavii de atunci și, bineînțeles, despre colegii care au părăsit această lume. Recent ea mi-a reamintit de o întâmplare pe care eu aproape o uitasem. Se întâmpla pe la mijlocul anilor 60 ai secolului trecut când Secția de Pediatrie a Spitalului Fundeni patrona câteva județe, de unde primeam pacienții – copii până la 16 ani – fără vreun anunț prealabil. În general ni se trimiteau cazurile mai grave sau cazurile problemă. Un astfel de caz ne-a fost trimis de spitalul din Tulcea cu mențiunea că adolescenta de aproape 15 ani fusese internată timp de două săptămâni cu diagnosticul de artrită reumatoidă și nu a răspuns la tratament.Read more…