Încă în 1847, doctorul I.F. Semmelweis a cerut spălarea și dezinfectarea mâinilor înainte de a consulta femeile la naștere, reușind astfel să scadă incidența febrei puerperale care făcea ravagii . Probabil că așa a murit la Toplița și bunica mea din partea mamei, la câteva zile după naștere. Infecții spitalicești au loc peste tot, deși în ultimele decenii lumea medicală a progresat mult și în acest domeniu. Iată câteva exemple cu care m-am confruntat eu însumi și oamenii din jurul meu: În 1973 eram student în anul trei la medicină la Timișoara. Câteodată ne luau la “muncă voluntară” la construirea noului spital județean. Așa s-a întâmplat că un coleg de cameră a călcat într-un cui ruginit. S-a dus la urgențe și a primit ser antitetanic. Numai că, după câteva săptămâni a început să se simtă rău. Nu avea poftă de mâncare, avea febră, dar nu prea mare și slăbea tot timpul. I s-a diagnosticat hepatită B, pe care o primise de la siringa incorect sterilizată cu care i s-a făcut injecția de ser antitetanic. A zăcut șase săptămâni la spitalul de boli infecțioase și, spre norocul lui, s-a însănătoșit.Read more…
Adaptarea la imunosenescență
Procesul de îmbătrânire afectează categoric și sistemul imunitar, fiind un fenomen cunoscut cu numele de imunosenescență. Există mai multe moduri în care îmbătrânirea poate diminua capacitatea de apărare a organismului. Toate celulele generează substanțe chimice numite radicali liberi, ca parte normală a metabolismului. Aceste molecule reactive și instabile pot deteriora ușor proteinele, lipidele și alte componente celulare prin oxidare. Odată cu îmbătrânirea apare creșterea producerii de radicali liberi, cuplată cu scăderea producerii enzimelor antioxidante, ceea ce duce la acumularea proteinelor deteriorate și a altor molecule care pot fi toxice celulelor. Imunosenescența apare odată cu avansarea în vârstă și implică o reglare necorespunzătoare și a aparatului imun. Ea este corelată cu creșterea susceptibilității la infecții, boli autoimune, neoplazii, boli metabolice, osteoporoză și probleme neurologiceRead more…
Cum să murim bătrâni și sănătoși
Un articol publicat recent în prestigiosul jurnal The New Yorker dezbate un subiect care, probabil, ne preocupă şi pe noi, cei aflaţi la “a treia tinerețe”: Cum putem îmbătrâni (şi chiar muri) sănătoși? A doua parte a întrebării pare ilogică, fiindcă poți muri sănătos numai într-o catastrofă naturală, o explozie, un accident grav, sau, foarte rar, în timpul unei operații care s-a complicat. Deci, practic, mai relevantă este prima întrebare. Autorul începe articolul afirmând că în medie, americanii trecuți de 65 de ani își mai sărbătoresc sănătoși o singură zi de naștere. Și totuși, spune el, în comparație cu speranța de viață din secolele trecute, generația noastră are noroc, chiar dacă murim singuratici, dependenți de ajutorul altora, sau debilitați mintal și / sau fizic. Motivele creșterii longevității de-a lungul secolelor sunt bine cunoscute.Read more…
George Hida: CURĂ de SLĂBIRE şi DETOXIFIERE
Întrebarea este ce putem face să scăpăm: de kilogramele în plus aşezate triumfător pe burtă sau pe buci; de senzaţia de gust amar în gură; şi de balonarea perpetuă. Cei mai mulţi dintre noi vor să se simtă din nouRead more…
Venus invidioasă?
Ființele umane se nasc cu fizionomia și formele corpului lor unic, în funcție de etnie, caracteristici familiale și bagajul genetic propriu. Nasul coroiat al evreilor a fost luat în derâdere de naziștii celui de-al Treilea Reich. Filmul de propagandă Jud Süß (Evreul Süss), vizionat de 20 de milioane de germani, prezenta printre altele această fizionomie caracteristică, specifică evreilor, ceea ce de fapt nu este adevărat. Nasuri coroiate sau acviline se întâlneau la romanii antici, la greci, armeni, arabi, iranieni, spanioli, italienii de sud sau gruzini (georgieni). În jurul meu văd mii de evrei israelieni cu nasuri mici și drepte. Oricum, medicina modernă oferă posibilitatea de a schimba forma nasului printr-o operație numită rinoplastie, făcută de medici O.R.L. sau de plasticieni. Imaginea în ochii proprii și cea dorită de partener/ă se poate schimba radical spre bine după această operație. La fel se întâmplă de obicei și cu mărirea sau micșorarea sânilor, epilarea la femei, implantul de păr capilar la bărbați, sau corecția ridurilor extreme, mai ales la oamenii relativ tineri, dar nu numai. Unele operații estetice sunt corective, îmbunătățind calitatea vieții și sănătatea pacienților. Exemple ar fi micșorarea sânilor enormi, sau anteriorizarea bărbiei la cei cu bărbii minuscule, care adesea au tulburări respiratorii, mai ales în timpul somnului. Eu cred că aceste proceduri estetice / cosmetice sunt nu numai îndreptățite, ci chiar necesare.Read more…
Mai mult, mai repede, mai bine
Dacă nu mă înșală memoria, aceasta era deviza stahanoviștilor, a întrecerii socialiste… Bla, bla, bla! Dar nu este mai puțin adevărat că în viața fiecăruia dintre noi apar momente în care am vrea să ne depășim limitele, să realizăm mai mult. Mie mi s-a întâmplat în timpul pregătirii pentru bacalaureat și mai ales pentru admitere. Oare există „ceva” care mărește capacitatea cognitivă, puterea de muncă, să pot învăța încă o oră fără să adorm? Pe atunci se făcea reclamă la un medicament-minune, Glutacid, care conținea acid glutamic. Eram pe punctul să-l cumpăr, când tata m-a oprit. Ce este acidul glutamic? Este un aminoacid aflat în toate proteinele, deci o simplă omletă furnizează o cantitate mai mult decât suficientă. Mai mult, nu este nici măcar un aminoacid esențial, la nevoie organismul știe să și-l facă singur, deci la orice om care se hrănește normal, el nu poate lipsi. De atunci m-am obișnuit să privesc cu o oarecare neîncredere medicamentele-minune. În natură există totuși substanțe care înviorează și tonifiază: cafeina (din cafea), teofilina (din ceai) și teobromina (din cacao), dar pe mine nu mă prea convinge. Nu-mi amintesc să fi observat vreodată ca ciocolata să acționeze ca medicament. Chiar dacă un ceai verde puternic are un oarecare efect, de obicei ca stimulent se folosește cafeaua, dar nici aici efectul nu e foarte pronunțat și variază de la o persoană la alta – eu pot să beau seara cafea și apoi să dorm buștean. Ar fi nevoie de ceva mai puternic.Read more…