O mare parte din lumea feminină – şi nu neaparat din modă – a trecut la părul scurt. Splendoarea de Daria Werbowy, pentru coperta Vogue din septembrie anul trecut. Lena Dunham, mai radical, dar atât de drăguţă cu tunsoarea àRead more…
Andrei Fischof: VIAŢA LA PRIMA MÂNĂ
Viaţa la prima mână e înşelătoare Precum prima căzătură La săritura de-a capra, Ori femeia Devenită poem fără să ştie.
Andrea Ghiţă: ETNOGRAFIA ARMENILOR din UNGARIA – o CARTE despre ARMENII ARDELENI*
O carte necesară şi foarte actuală. În urmă cu o sută zece ani, într-o vreme când însăşi disciplina etnografiei se afla la începuturile ei, cărturarul şi profesorul de liceu Kristóf Szongott publica o carte care reuneşte atât tradiţiile şi obiceiurileRead more…
Andrea Ghiţă: HRAMUL LUMINĂTORULUI în ORAŞUL ARMENESC
De Sfântul Grigore Iluminatorul se deschid larg porţile casei parohiale armeano-catolice din Gherla pentru a primi pelerinii armeni, sosiţi din Transilvania, Moldova, Muntenia şi Dobrogea, din Ungaria, Franţa sau îndepărtata ţară mamă – Armenia. Gazde desăvârşite, armenii gherleni, cu mic cu mare, pregătesc sărbătoarea de Sfântul Grigore Iluminatorul cu luni înainte, străduindu-se să le ofere pelerinilor hrană trupească şi sufletească. Curând bat clopotele chemând la liturghia festivă. Lumea traversează strada către maiestuoasa catedrală barocă. Alaiul sărbătoresc condus de armencele îmbrăcate în costume populare, însoţite de copiii ministranţi în straie albe, se încheie cu prelaţii în odăjdii sărbătoreşti. În biserica ticsită de pelerini, răsună orga şi începe serviciul divin festiv, de hramul Sfântului Grigorie Iluminatorul, celebrat necontenit, de aproape trei sute de ani, atât în vremuri glorioase şi prospere, cât şi în cele de restrişte şi sărăcie. Gherlenii şi oaspeţii lor se împărtăşesc din frumuseţea cântecelor bisericeşti armene şi-şi limpezesc sufletele fraternizând sub bolţile frumoasei catedrale în care la loc de cinste se află altarul Luminătorului.Read more…
George Hida: DESPRE APERITIVE şi GUSTĂRI
În acest articol, mă voi referi mai ales la gustările cu care se începe orice eveniment festiv, care este urmat, de obicei, de o masă sărbătorească, ba chiar şi de un parastas dansant. Nu glumesc; multe popoare îşi jelesc peRead more…
George Petrineanu: O NUNTĂ ca-n SUEDIA
Voi relata despre nunta a doi tineri din Suedia. Scopul nu este de a povesti despre miri sau invitaţi, ci de a relata desfăşurarea unui eveniment care poate fi interesant ca studiu de caz în timpurile noastre aflate în continuăRead more…
Şlomo Leibovici Laiş: DISTRUGEREA PREMEDITATĂ a ACMEOR
Acmeor a primit un ordin de evacuare și un proces înaintat pentru neplata chiriei în ultimii ani. Dacă nici în ceasul al 12-lea Caritatea nu va acționa pentru salvarea situației, atât instituția, cât și persoanele din fruntea ei au șansaRead more…
Geoge Farkas: În CĂUTAREA INTIMITĂŢII PIERDUTE
Primele reacţii la dezvăluirile fostului angajat CIA Edward Snowden au fost aproape similare, mai ales în Europa: indignare contra autorităţilor americane, a căror sete de informaţii reprezintă un serios atentat la intimitatea restului lumii, în special a ”internauţilor”. Snowden aRead more…
Paul Schveiger: ÎNTRE CULTURA ELITISTĂ și cea POPULARĂ (de fapt, comercială)
Subiectul mi-a fost sugerat de lectura și relectura foarte atentă a textului deosebit de instructiv din numărul precedent al Baabel-ului, semnat de Mike Klein, care – intenționat sau nu – ne-a introdus în doua atmosfere diferite, poate chiar polare –Read more…
Eva Galambos:ISRAELUL în CONTEXTUL SITUAŢIEI FLUIDE din ORIENTUL MIJLOCIU
În Orientul Mijlociu lucrurile se precipită şi se schimbă de la o zi la alta, cu consecinţe de multe ori imprevizibile. Un exemplu semnificativ în acest sens sunt demonstraţiile anti-Erdogan, modul în care desfiinţarea unui părculeţ din centrul Istanbulului aRead more…
Doina Gecse-Borgovan: LECŢIA CROATĂ
Am petrecut o scurtă vacanţă în Croaţia. Şi am rămas impresionată de ţara asta, în care o să mă întorc, cu siguranţă. Un peisaj de o incredibilă frumuseţe, o infrastructură care rivalizează cu cea italiană, o grijă pentru trecut impresionantăRead more…
Liana Saxone-Horodi: COMEMORAREA MARTIRILOR POGROMULUI din REGIUNEA DOROHOI
În fiecare an, supraviețuitorii și cei originari din regiune, se adună pentru comemorarea pogromului la Șoreș, în Pădurea Martirilor Dorohoieni din munții Ierusalimului, la monumentul realizat din inițiativa lui Shlomo David.
Tiberiu Roth: CE S-A MAI ÎNTÂMPLAT la DEBREŢIN?
De un timp încoace în fiecare an, la Debreţin, Comunitatea Evreiască locală organizează o întrunire cu teme interesante si inedite, la care participă personalităţi de seamă ale artei, culturii şi vieţii publice din Ungaria. La această reuniune sunt invitaţi deRead more…
Daria Dascălu: SĂ NU RATĂM VINDECAREA
Ce să vezi, un etno-antropolog vorbea tocmai de 24 iunie şi plantele medicinale, aceasta fiind ziua cea mai potrivită din an pentru recoltarea lor. Ierburile culese acum te vindecă sigur ! Aşa să fie oare ? Avem noi toate planteleRead more…
Lucian Herşcovici: POGROMUL DE LA IAŞI . CÂTEVA OBSERVAŢII
M-am întrebat adeseori ce reprezintă pogromul de la Iaşi pentru istoria evreilor din România şi pentru istoria României înşişi. Ce reprezintă el pentru istoria Holocaustului evreilor din România? Prima oară mi-am pus aceste întrebări cu mulţi ani în urmă, înRead more…
Eva Galambos: O POVESTE cu FINAL FERICIT
Relaţiile tradiţional bune dintre comunitatea evrească şi cea musulmană de la noi – tulburate în urmă cu puţin timp de stângăcii, ignoranţă şi proaste interpretări ale unor situaţii – au revenit pe calea cea bună. Îi putem informa pe cititoriRead more…
Tiberiu Roth: IDENTITATE ( cu sau fără ”CARTE” )
Într-un trecut recent, subiectul identităţii a devenit chiar incendiar, într-o bine cunoscută şi importantă (cea mai:) comunitate, producând îngrijorări celor mulţi (din cei puţini) care au nostalgia vremurilor în care dregătorii erau deasupra oricăror suspiciuni, în care era mai multăRead more…
Lucian Zeev Herşcovici: EVREII în PRINCIPATELE DUNĂRENE la 1848
Anul acesta se împlinesc 165 de ani de la ”primăvara popoarelor europene”, anul revoluţionar 1848. O primăvară politică adevărată, care a deschis calea spre o Europă democratică. Revoluţii bazate pe o ideologie liberală, extinse treptat în toate ţările Europei vesticeRead more…
Irina Markovits: CE NUANŢE NEUTRE POATE PURTA o ROŞCATĂ
Roşcatele sunt într-o clasa aparte. Mă refer la cele a căror culoare de par – de cele mai multe ori naturală – poate fi descrisă prin arămiu, cupru, blond roşcat, roşu Tizian.Multe dintre roşcate ştiu, instinctiv, că nuanţele foarte deschiseRead more…
Dorel Schor: TEATRUL OGLINDIT în PICTURA
Apropierea artiştilor plastici de teatru este aşadar firească şi ilustrarea acestuia în lucrările lor era de aşteptat. Înfăţişat uneori ca o oglindă socială, purtător de spirit şi mesaj, alteori romantic şi emoţional sau satiric – distractiv, credincios formulei cu “oRead more…